333 matches
-
nu te poate distruge aici, în afară de tine însuți. 172 între violența străzii și violența literară există, firește, o legătură. Ele s-au intensificat pentru că viața națională s-a întors la matca ei de primitivism balcanic, după un firav efort de civilizare. Am eșuat în a deveni europeni, probabil pentru că nu sîntem europeni. O traumă națională a intensificat nenumărate traume individuale. Fiindcă răutatea este întotdeauna efectul unei răni interioare. Cel care face răul deliberat este cel care a suferit în trecut răul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sociale, acum ne temem de inegalități între oameni fără societate... În fața violenței actuale (foarte mult mediatizate), unii ne neliniștesc cu potențialul de război acumulat, alții cu discursuri despre creșterea riscurilor de război 24. În timp ce unii vorbesc de binefacerile "procesului de civilizare" (Norbert Elias), alții aduc în discuție "procesul de barbarizare". Este drept că brutalitatea și inumanitatea au răbufnit din oamenii secolului XX, și am învățat să trăim într-o lume în care masacrele, torturile, atentatele teroriste, migrația în masă au devenit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cadru. Cadru ce face ca natura umană, care este multidimensională, să devină mai receptivă la mesajele ce declanșează curiozitatea pentru ceva nou. Am încercat să mențin unitatea emoțional-umanistă în varietatea formelor de prezentare. Respectiv, acel element universal al elevării, al civilizării prin educație, prin iubire și conștiință, fiind cuprins în fiecare dintre capitolele cărți, dar în forme diferite. În același timp, păstrând simplitatea și accesibilitatea pentru fiecare categorie de vârstă. Întâmplările, dialogurile, atitudinile am dorit să se încadreze în caracterul general
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
arsenalului în mitologia originilor din discursul naționalist: dacă la origini actele fondatoare erau opera celor din afara grupului autohton, de regulă cu o clară și vehementă obârșie mitică ilustră (biblică, greco-romană), cuceririle nefiind blamate ca acte criminale ci considerate eforturi de civilizare, ulterior se resimte nevoia aportului maselor și al localnicilor: "creație a modernității, creație a unei elite, națiunea își renegă originile recente și elitiste, ancorându-se în trecut și în straturile profunde de cultură, păstrătoare ale unui fond peren".331 Această
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
starea propriei lor țări, în care s-au născut și a cării limbă de bine de rău o vorbesc. Tot acești oameni vor trece în Dobrogea spre a o civiliza. Oricine își poate închipui în ce fel va ieși această civilizare. Lefuri mari, trândăvie absolută, înfumurare și aroganță față cu muncitoarele elemente din acea țară, ruinarea cât mai curîndă a ei prin invențiunea copioasă de dări cătră stat, județene, comunale etc. etc. Noi din parte-ne am făcut oarecari propuneri pozitive
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
american acolo...“ „Nu încă.“, a zâmbit scriitorul prin orificiul din sac. „Abia au început controalele pe tema fabricării uraniului îmbogățit. Pretextul nuclear, cu acceptul Consiliului de Securitate. Cine îți închipui că l-a introdus pe ordinea de zi a ONU? Civilizarea Islamului: după arabi, persanii. Dacă nu ascultă de vorbă-bună, aplicăm sancțiunile economice. Închidem comerțul, tăiem exportul de petrol. Nu se respectă embargoul, bombardăm oleoductele. Dacă nu merge nici așa, stârnim niște zâzanie în interior: pentru 2010, avem deja pregătite revolte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mult decât în celelalte epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor, în ambele sensuri: totalitatea cunoștințelor și totalitatea scrierilor. Idealul continuă să fie enciclopedia. Nu lipsesc finalitățile etico psihologice: civilizarea și mai ales umanizarea ființei. Un real progres îl reprezintă tendința de specificizare și valorizare a literaturii pe linia opere, scrieri, autori. Literele simt în această perioadă nevoia unor determinări mult mai precise în funcție de timp și loc, de condițiile istorice
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre progres: din barbar acum 50 - 60 de ani, a devenit semibarbar, adică pe jumătate barbar, pe jumătate civilizat. Acest pas făcut spre civilizațiune - și aci vorbim în teza pretinșilor conservatori - în loc de a, fi un bine, căci lumea - ntreagă spre civilizare merge, la civilizare țintește și-și încoardă toate puterile spre a ajunge, e un rău mare, e nefericirea poporului român. Asemenea afirmări nu se discută. Hotărât că nu se discută ceea ce zice "Romînul", de vreme ce nici am zis, nici am putut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
barbar acum 50 - 60 de ani, a devenit semibarbar, adică pe jumătate barbar, pe jumătate civilizat. Acest pas făcut spre civilizațiune - și aci vorbim în teza pretinșilor conservatori - în loc de a, fi un bine, căci lumea - ntreagă spre civilizare merge, la civilizare țintește și-și încoardă toate puterile spre a ajunge, e un rău mare, e nefericirea poporului român. Asemenea afirmări nu se discută. Hotărât că nu se discută ceea ce zice "Romînul", de vreme ce nici am zis, nici am putut afirma vreodată platitudinea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e un pas spre progres, spre civilizație, că e o jumătate de civilizație. {EminescuOpXII 379} Niciodată. Semibarbaria e o stare de degradare, un regres, este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civilizații străine. Un popor barbar e bunăoară religios. Civilizarea lui religioasă adevărată vine atunci când, prin progresul lent al propriei sale maniere de-a vedea în materii religioase, credințele formale, adesea superstițioase, se schimbă în convingeri morale. Dar când el admite de la alt popor numai ștergerea credinței formale, fără a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a-l eticheta pe celălalt, pentru a se evidenția, astfel, prin diferențiere, propria identitate, care trebuie menținută și apărată. Alteori, se Încearcă depășirea ei, prin asimilare: În acest caz, obiectivul este integrarea celuilalt În rândurile „noastre”, distrugerea identității sale, prin civilizare, convertire, integrare socială, folosindu-se o metodă subtilă și eficientă - contracararea și anihilarea sărbătorilor pe care le celebrează. Sărbătoarea este unul dintre factorii esențiali care asigură coeziunea unei comunități și prin care se manifestă identitatea acesteia. Dacă reușim să le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și vecinii lor de confesiune romano-catolică. În acest caz, era evident caracterul preponderent religios al ingerinței respective. În fine, completând acest evantai de cauze economice și confesionale, bătălia purtată Împotriva timpului sărbătorii era legitimată și În numele modernizării, al raționalizării, al civilizării românilor după tipare occidentale, În ultimă instanță. Inițial, acest tip de argumente putea fi Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de asemenea, orientarea lor spre occidentul Europei, caracterul latin al originii și culturii române, ca și detașarea și diferențierea lor față de slavi. Maghiarii legau această orientare occidentalizantă și europenizantă a românilor de atragerea lor În sfera de influență maghiară, de „civilizarea” lor, prin maghiarizare, prin integrarea În structurile culturale ale Ungariei. Intelectualii români radicali, În schimb, se vor Împotrivi cu vehemență maghiarizării politice și culturale, dorind pentru națiunea lor o cale de dezvoltare și de modernizare distinctă, autonomă. Exista, de asemenea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
footnote>. Dacă ne luam după mărturiile oficiale, care vorbesc despre o țară barbară, cu locuitori semisălbatici, care practică o agricultură de subzistență și creșterea vitelor în mod primitiv, fără folosirea stabulației, ar trebui să dăm întru totul crezare „operei” de civilizare realizată de stăpânirea habsburgică, care a făcut din Bucovina un „rai” etnic și economic. Pe de altă parte însă, nu putem nega întreaga acțiune și activitate a administrației habsburgice, chiar de la instaurarea acesteia. Ne putem întreba cum de nu a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ștefan cel Mare, încă de la sfârșitul perioadei sale de domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de categoria temporalității, pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cu "sistemul semiotic al puterii" (cum îl numește Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică (cucerirea unui nou teritoriu, civilizarea), cu ritualul (sacrificarea unui animal) și cu simbolul (heraldica, tronul, sceptrul, coroana); codurile scenografice, scenariile ceremonialurilor − primirea solilor, mazilirea, primirea domnului la hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al imaginarului. Aceste formule, sau descrieri, sau sub-structuri narative se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o cetate-stat sau de o capitală-stat nu se mai putea axa doar pe conceptele antice de armonie civilă sau de utilitate publică. Filosofia puterii precreștine a întâlnit decisiv noua teologie, care nu avea cum să asimilize complet planul greco-roman al civilizării lumii și religia militară, dar politeistă, a legiunilor romane. Noua spiritualitate, bazată pe ideea de întrupare a divinului - imaginea filială - avea să rezolve cu o altă argumentare, nu fără rezistență, crizele religioase și politice pe care imperiul lui Constantin I
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trecerea de la comunitatea pastorală la cea ierarhizată după legea medievalității. Dragoș devine tânărul voievod, singurul în măsură să fondeze și să stăpânească peste o țară; destinul îi este prestabilit, căci, fiind purtător al însemnelor divine, reiterează actul creației și al civilizării lumii. El a fost ... ridicat domn și voievod și de atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei. (Cronicile slavo-române 160) Cu mult mai atent la detalii, dar și la schemele și simbolurile narațiunii, Miron Costin, în Poema
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la pictură, este plenar resimțită în cazul gravorilor și reprezintă, fără îndoială, o temă mereu incitantă pentru artiștii domeniului. Stampele care pot să fie numeroase și mai ieftine decât alte opere de artă, au avut un rol educațional formativ, de civilizare, de popularizare a unor imagini, dar au dat și posibilitatea multor artiști din alte specializări să abordeze gravura. II.2. PRINCIPIIlE FUNDAMENTALE AlE GRAVĂRII ȘI IMPRIMĂRII Interdeterminări raportate la semnele fundamentale grafice realizate în tehnicile gravurii GRAVURA ÎN RElIEF (gravura
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cooperare militaro-industrială), forțele adverse fiind eliminate. Pe lângă acest tip de ingerință, ordinea se baza pe Îndoctrinarea ideologică și, desigur, pe dependența economică. Îndoctrinarea consta În tentativa de a convinge populațiile de legitimitatea acestei ordini. După ce s-a dorit creștinarea, apoi civilizarea acestor populații, iată că s-a ajuns la etapa În care se dorea dezvoltarea lor, adică industrializarea și modernizarea. Însă, pentru atingerea acestui scop, fiecare tabără Își impunea modelul propriu: capitalismul sau comunismul. Curentele de opoziție erau atent supravegheate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]