283 matches
-
noi fenomenul este de masă. Nu merg românii la acest vot pentru că nu așteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care, după cum s-a văzut, îi duce cu preșul pe românii cu România lor. Două întemeiate motive au românii, care nu țin de civismul lor mai scăzut, pentru care nu se duc la vot: a) n-au fost întrebați prin referendum dacă sunt sau nu de acord cu intrarea în UE și b) banii promiși n-au ajuns și la români, dar cotizația a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în „particuler”. Oameni buni, în tot răul este și un bine: lumea a ajuns la saturație, nu mai suportă hoția, prostitul în față, minciuna cu picioare lungi ca „icoana” lui Dinescu, s-a ghiftuit, vrea o probă de cinste, de civism, de morală și de ordine legală. Opinia publică nu vrea capete, vrea o compensație la frustrare, la cei care au dat tonul și tunul. Și în cazul acesta, limpede, de jaf, asupra banului public (n-o acuz pe doamna Ridzi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ONU; ● sprijinirea și întărirea familiei ca entitate socială fundamentală; ● ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor și familiilor lipsite de venituri sau cu venituri mici, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, diminuarea sărăciei, prin creșterea gradului de ocupare a populației active; ● dezvoltarea civismului, a solidarității sociale și a dialogului intercultural. 5.4. În domeniul educației, cercetării și culturii Problemele de fond ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale unei securități culturale, în sens larg - sunt în mod direct legate de nevoia
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
se va manifesta mult mai tîrziu, marcat de influența oarecum contradictorie a societății civile, iar în Suedia se va defini cu greutate, în contextul existenței simultane a identităților cantonale și a celor federale. În plus, dacă sursele de inspirație ale civismului sînt diferite, tot astfel vor fi pedagogia și cadrele instituționale. În Franța și în Germania antrenamentul național-civismului se desfășoară sub egida statului, în cadrul instituționalizat al armatei și al școlii publice, într-o manieră centralizatoare. În Anglia însă, dimpotrivă, ideea convertirii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o scurtă perioadă de toleranță a graiurilor regionale între 1789-1790, în Franța se impune franceza drept limbă oficială efectivă. Sensul general este acela de a transforma limba într-o marcă primordială și obligatorie de apartenență la națiune, de însemn al civismului autentic și de a arunca astfel oprobiul asupra tuturor celor care continuă să practice alte graiuri, calificate de aici înainte drept jargon. Aceștia nu sînt buni cetățeni. Ei sînt în cel mai bun caz obiect al disprețului, susceptibili de rebeliune
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
integrează în trecutul Franței. El denunță chiar, ca și Renan, viziunile rasiste, notînd că este inexact să vorbești de o rasă franceză în sens strict: "Noi nu sîntem o rasă ci o națiune"283. Astfel se prefigurează poziția intermediară între civismul național al liberalilor și primordialismul reacționar al Acțiunii franceze, Barrès recla-mîndu-se dintr-un vag socialism federalist din momentul în ca-re, în 1893, el ia conducerea ziarului Cocarda 284. În schimb, Charles Maurras (1868-1952) este foarte de-parte de a admite
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
civice și electorale, dacă e să credem sondajele care arată că participarea se relevă a fi mai elevată la aceia - care sînt cei mai instruiți - pe care sociologii îi onorează cu titlul de "postmoderni", decît la alții.419 Însă acest civism la modă acum se convertește nu doar într-o exaltare a solidarității cît, mai ales, într-un elogiu al eterogenității. Acum, cînd justificarea econo-miei naționale în maniera lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de "postmoderni", decît la alții.419 Însă acest civism la modă acum se convertește nu doar într-o exaltare a solidarității cît, mai ales, într-un elogiu al eterogenității. Acum, cînd justificarea econo-miei naționale în maniera lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar cu prezervarea "libertății concrete", cum o numește Ralf Dahren-dorf420; sau, vizează un stat de serviciu, așa cum și-l imaginează Pierre Rosanvallon, stat care tinde spre "ruperea vălului ignoranței" ce permitea statului-providență să
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tristețe ebuliția momentului (rezultat cumplit al strivirii autenticului spirit civic) și cu sentimentul incomod că nu mai avem cu adevărat resorturi ale bucuriei. Și e explicabil! În vacuumul cultural dirijat - decenii! - de către Putere și de către agenții ei, structurile reale ale civismului și ale responsabilității au fost anemiate. Și ele în nici un caz nu vor putea fi revitalizate cu ajutorul discursurilor vide cu care au început să ne asalteze demagogi ai momentului. E nevoie de o adevărată revoluție în mentalitate pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
elemente de patologie a câmpului educativ școlar, și nicidecum elemente care țin de normalitatea acestuia. O altă posibilitate de a fundamenta datoria de a învăța a elevului poate fi oferită de un context mai larg, de o obligație socială precum civismul; de pildă, să reamintim că doar atunci când elevul are numai datoria de a învăța se impune și responsabilitatea lui pentru această activitate; se legitimează astfel și pedepsele prin intermediul cărora profesorul sancționează încălcarea disciplinei de către elevi. Poate constitui învățarea o datorie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
expunerea afacerilor private și la confesiunile publice despre sentimente particulare (cu cât mai intime cu atât mai bine)168. Diagnosticul lui Zygmunt Bauman (de altfel corect) pare să descurajeze posibilitatea ca datoria elevului de a învăța să fie fundamenta pe civism, deoarece adulții au abandonat spațiul public (sau sunt pe cale să o facă), preocupați fiind mai mult de un hedonism frivol, superficial, lipsit de orizont. În mod evident, rămâne întrebarea dacă nu cumva elevii ar trebui să aleagă alt drum (acela
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
populația care privește postul să regrete comunismul și doar patruzeci la sută să admită că a fost un regim criminal, ci pe Realitatea TV, unde se face de un timp o pedagogie socială susținută, redacțiile postului devenind adevărați vectori de civism. Nimeni dintre cei care au dezbătut pe toate posturile discursul dlui Băsescu, nici eternul domn Boda, ce l-o fi calificând să analizeze atât de detașat comunismul pe toate antenele?, nici dl. Bogdan Chiriac, nici dl Cioroianu, nimeni în afară de noi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu renunțaseră totuși să citească revistele de genul "canard" dar atașamentul lor nu mai era susținut de o adeziune relativă la ideile politice ale ziarului lor, ci pur și simplu de satisfacerea curiozității, de gusturile sau obișnuințe străine politicii sau civismului. Politica era înfățișată din ce în ce mai mult în marile ziare "dincolo de cerințele pieței". Benzile desenate jucau într-un fel de pe acum rolul vechilor romane foileton, asigur(nd continuitatea cumpărării de către cititorii curioși pentru ceea ce "va urma". Presa, care rămîne o autoritate, deja
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
-se permanent. De asemenea, în epocile de criză morală, partidul era cel care avea datoria să aducă opinia publică "la făgașul său, înălțând-o până la sursele adevărate și eterne ale vieții de stat". Astfel, partidul politic devenea "o școală de civism", fiind nevoit să facă educație. Considerăm că, prin astfel de formulări cu caracter ideologic, formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu atingea încă o dimensiune a modelului unui partid politic, care, potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
estetică, locuința individuală este de cele mai multe ori și o catastrofă morală. Din punct de vedere psihologic ea duce la replierea pe sine, la egoism (familia fiind o formă de egoism în două sau mai multe persoane). [...] locuința individuală nu dezvoltă civismul și viața în societate, cu atât mai mult cu cât ea este în zilele noastre completată, dacă putem spune astfel, de către alți doi factori izolatori, care sunt automobilul și televiziunea 207". Au fost elaborate propuneri de sinteză între individual și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la délibération politique", Le Débat, ianuarie. Prieur Rémi (1949), "L'État professeur d'incivisme", Esprit, "L'incivisme", ianuarie. Rovan Joseph (1961), Une idée neuve: la démocratie, Paris, Le Seuil. Semaines sociales de France (1954), Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Chronique sociale de France. Semaines sociales de France (1963), La société démocratique, Lyon, Chronique sociale de France. Tocqueville Alexis de (1961, 1840), De la démocratie en Amérique, Paris, Gallimard. Touraine Alain (1995), Qu'est-ce que la démocratie?, Paris, Fayard. Veyne
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Claude (1984), "Biaiser avec la politique, l'activité culturelle à Grenoble", Esprit, martie, pp. 86-98. Gilbert Claude, Saez Guy (1982), L'État sans qualités, Paris, PUF. Ion Jacques (1972), Les équipements socioculturels et la ville, Saint-Étienne, CRESAL. Jousselin Jean (1962), Civisme et insertion sociale, Toulouse-Paris, Privat-PUF. Poujol Geneviève (1989), Profession: animateur, Toulouse, Privat. Rioux Jean-Pierre (1981), "Une nouvelle action culturelle? L'exemple de "peuple et culture"", Colocviul Fundației Naționale a Științelor Politice, La France en voie de modernisation, 1944-1952, 4-5 decembrie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Nathan Leites, Du malaise politique en France, Paris, Plon, 1958. 215 Rémi Prieur, "L'État professeur d'incivisme", în Esprit, "L'incivisme", ianuarie 1949. 216 Cuvântarea Eminenței-Sale cardinalul Roques, în Semaines sociales de France. Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Cronica socială a Franței, 1954, p. 5. 217 Vezi faimosul colocviu coordonat de Georges Vedel, La dépo-litisation: mythe ou réalité?, Paris, Librairie Armand Colin, 1962. 218 Vezi Leo Hamon, "Partis politiques et dépolitisation", La dépolitisation: mythe ou réalité?, op. cit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, Le Seuil, 1976, p. 420. 238 Jean-Marie Domenach, "Définitions", Esprit, " La démocratie est une idée neuve", septembrie 1959, p. 217. 239 Joseph Rovan, "Comment faire des démocrates?", în La Nef, caietul nr. 6, 1961, p. 65. 240 Jean Jousselin, Civisme et insertion sociale, Toulouse-Paris, PUF, 1962, pp. 9-10. 241 Joseph Rovan, Une idée neuve: la démocratie, Paris, Le Seuil, 1961, pp. 111-112. 242 Ibid., p. 132. 243 R. Caillot, "Aménagement régional et participation", în P. Viau, op. cit., 1964, p. 207
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiind benefice întregii societăți, în activități precum strângeri de fonduri pentru acțiuni spitalicești sau caritabile, folosirea în comun a diverse resurse limitate, discuții de interes comunitar etc. Dar capitalul social are un efect decisiv și asupra modernității economice. Corelația dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: „Tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socioeconomice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare. [...] Economicul nu ne ajută să prevedem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
strângeri de fonduri pentru acțiuni spitalicești sau caritabile, folosirea în comun a diverse resurse limitate, discuții de interes comunitar etc. Dar capitalul social are un efect decisiv și asupra modernității economice. Corelația dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: „Tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socioeconomice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare. [...] Economicul nu ne ajută să prevedem nivelul civicului, dar civicul este esențial pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de școlari mici se pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit afirma că
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit afirma că “ele posedă asemenea calități
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit afirma că “ele posedă asemenea calități transformatoare în măsura în care supun exersarii și elaborării diversele funcțiuni psihice și fizice ale elevilor, în măsura în care se vor materializa în
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
metode de învățământ poate avea și efecte morale. Astfel, povestirea poate influența conștiința și conduita morală prin conținutul și semnificația sugestivă a faptelor și raporturilor umane pe care le înfatișează, prin metodele ce le conturează. În educarea moralității și a civismului, povestirea se distinge prin “... relatarea și prezentarea, într-o formă atractivă, a unor întâmplări și fapte reale sau imaginare cu semnificații morale, oferind elevilor prilejul de a desprinde anumite concluzii în legătură cu comportarea lor”. Prin caracterul concret al experiențelor bune sau
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]