406 matches
-
cantitate neobișnuită de documente și informații. O altă posibilitate este ca pilotul să fie un caz foarte complicat În comparație cu celelalte potențiale cazuri reale, astfel Încât aici vor fi Întâlnite toate aspectele privitoare la colectarea datelor. Studiul-pilot vă va ajuta să vă cizelați planurile de colectare a datelor atât În privința conținutului, cât și a procedurilor ce trebuie respectate. În această privință, este important să observați că un test-pilot nu este un test de pregătire. Cazul-pilot este mai mult formativ, ajutându-vă să stabiliți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
dedicat soției sale, actrița Marioara Voiculescu, personaje de tot soiul combat, nu fără retorism, ideea de căsnicie, proclamând „uniunea liberă”. În ultima carte, Epigrame (1931), autorul reia și unele catrene din perioada de început, pe care acum ține să le cizeleze. Multe dintre epigrame ridiculizează năravurile politicienilor, folosind cu ingeniozitate jocurile de cuvinte. I.-Q. și-a strâns în volum mai multe conferințe, pe teme sociale și politice mai ales, și s-a îngrijit din când în când de culegerea și
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
umbra); Bronislav inventează un aparat care întipărește pe retina victimei imaginea călăului (Ochiul de mort). Logica povestirii este strânsă, întemeindu-se mai ales pe raționamente absurde, care șochează simțul comun, și pe care autorul le înlănțuie cu vervă. Fraza este cizelată, deși textul cade nu o dată în manierism. Atras de teatru, L. a compus și o piesă, Călătoriile pe apele groazei, nejucată însă. A tradus din teatrul lui Ibsen (John Gabriel Borkmann) și din R. Matisson (Cel din urmă avertisment). După
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
sau al Dunării nu îl incită să își exerseze condeiul, preocuparea principală fiind reconstituirea, cu accente grave, premonitorii parcă, a portretului celui dispărut. Textul relevă însă un scriitor cu talent, care nu a avut, din nefericire, timp să și-l cizeleze, ba nici măcar să își revadă scrierea, operațiune îndeplinită cu pioșenie de sora sa, Profira Sadoveanu. Ca floarea câmpului... este cartea inocenței pierdute, dar și a inițierii în suferință. SCRIERI: Ca floarea câmpului..., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 57-59
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
grecului). Stanca a apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe Matei (va muri de tânăr acesta) și pe Barbu (mort și el la Istanbul), persoană cizelată într-ale cărturăriei 312. A rămas văduvă de tânără. Repet: un „proiect” bine conceput, dezvoltat cu consecvență și pricepere, dus la bun sfârșit. Cantacuzinii s-au arătat capabili să analizeze circumstanțele și să practice rezolvări caracterizate prin suplețe. „După moartea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prisosință”. Libertatea de gândire și mobilitatea intelectuală reprezintă un apanaj al tinereții, în vreme ce senectutea este anotimpul decantărilor și al clarificărilor: „Bătrânețea nu mai poate elabora concepte noi. Nu se adaptează împrejurărilor schimbate. Se oprește la formulele tinereții, pe care le cizelează tot mai mult, în medalii definitive” - observații ce apar într-un articol despre Titu Maiorescu (4/1919). Concepută astfel, formula inițială a publicației, aparent liberală și permisivă, conține, în forme destul de limpezi, pilonii ideologici ai teoriei sincronismului, așa cum se va
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
pe care îl oferă spre studiu (în special colindele). În ceea ce privește culegerea folclorului, el admite numai înlăturarea cuvintelor indecente, inestetice sau străine, introduse, după părerea sa, fără rost. Totuși, poveștile publicate în „Tribuna” și în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent, sporind preponderența mentalului și senzorialului. Există bineințeles o confruntare aciduă și permanentă între acestea din urmă din care se “extrage” un mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
lirica erotică, pe care o socotește apanajul poeților minori. El a afirmat, în spiritul „Daciei literare”, strânsa legătură între literatura nescrisă și cea cultă; creația populară a avut, începând din perioada formării poporului român, rolul de a forma, de a cizela și de a conserva calitățile estetice ale limbii române; scriitori români din toate epocile au găsit în folclor un prim izvor de inspirație. În consecință, X. acordă o mare importanță studierii și culegerii exacte a literaturii populare. Fără a avea
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
accepțiunea elevată a cuvântului. [...] Toate aceste prea frumoase podoabe lexicale, din care sunt alcătuite imagini laborioase, îl recomandă pe Horia Zilieru altui veac, cu limba ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul liric în veșminte grele, de fire metalice strălucitoare, sub care abia îi bănui o existență firavă și tăinuită. Rafinamentul lui e de a fi ușor vetust în insistența cu care răscolește
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte, unele cu ecouri neoanacreontice. Spre deosebire de preeminescieni, Z. își cizelează stihurile mai totdeauna impecabil. Dar cele lirice vădesc tocmai lipsa lirismului, mult mai bogate resurse poetice alimentând compunerile cu caracter narativ-descriptiv. Acestea introduc, cu incontestabile efecte literare, exoticul, un exotic atenuat (grecesc în Levante și Calavryta, oriental în Câinele nizamului
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
lor, generând dorința de restaurare vehementă a sinelui prin radicalizarea individualismului. Cauzele sunt de ordin biografic (moartea prematură a tatălui), dar și istoric, recenta provincie românească Bucovina, care se considera păstrătoare a valorilor românești nealterate și deținătoare a unei culturi cizelate de contactul cu civilizația austriacă, simțindu-se încă în inferioritate etnică și marginalizată în plan politic de centrul „vinovat” de aderența la europenism. Tentația modernității și refuzul literaturii de factură tradiționalistă, asociate conștiinței eșecului și neputinței, generează la S. o
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
îl joacă personajul, care e o entitate coagulantă, un loc geometric al reflectărilor exterioare. Universul epic e o proiecție a cazuisticii dezvoltate în jurul cazurilor de conștiință, o recuzită evenimențială pentru disertație. În natura meditației își are originea și stilul ales, cizelat până la hipercorectitudine, adesea pedant. În astfel de digresiuni rafinate autorul dă la iveală și o latură intelectuală a scrisului său, preocupată de comentariul elevat, erudit. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Aripa grifonului, București, 1980; Drumul spre Polul Sud, București, 1985; Frigul
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Placheta Ție cuprinde trei cicluri intitulate sugestiv Și atunci?, Către mine și Sunt, fiind însoțită de o prezentare a Anei Blandiana. Despre Tărâmul dintre gânduri (1997) Dan Slușanschi afirmă: „Harul este cel care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu o puritate și cu o finețe a graiului care au ajuns neobișnuite în peisagiul nostru literar”. Cânt de iubire - Song of Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
nu se poate sustrage total influențelor și în multe versuri se pot depista cu ușurință rezonanțe argheziene sau chiar timbrul de romanță din Intimă de Cincinat Pavelescu. Atent la valoarea sonoră a cuvântului și la forța sugestivă a imaginii, R. cizelează cu grijă versul, asociind, nu o dată, vizualul cu auditivul, în tablouri memorabile. Nu se ferește să îmbine (uneori bizar) lirismul cu erudiția istorico-literară. Volumul Cetățile înecate, notabil prin coerența imagistică, e conceput ca proiecție a unui vis-coșmar, cu un univers
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
nu le-a realizat într-un material dur”, Perpessicius, cu larghețea-i binecunoscută, îi dă acolada: „poet în întregul înțeles al cuvântului”. Adevărul este de partea lui E. Lovinescu. Preocupat de acuratețea formei, P. este un îndemânatec meșteșugar al versului cizelat cu migală, ca în lirica parnasiană din care și-a făcut un model. Dincolo de trufașa profesiune de credință („Pe vecinicia prinsă într-un vers,/ Trufaș am pus sigiliul meu de aur”), palpită în stanțele din volumul Sigilii de aur (1916
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
liric își interpretează trăirile, fie explicit, fie implicit, cu ajutorul analogiilor ce relevă o experiență secundă, culturală. În acest sens, ca un poeta artifex, B. își constituie un lexic aparte, din surse variate, și e atent la valorile plastice și muzicale, cizelând câteodată adevărate secvențe de poezie „pură” (Trif nebun). Împreună, „documentele” și „comentariile” deschid o fereastră spre o psihe perfect individualizată, ce trăiește cu maximă intensitate tragismul condiției umane. Eul liric se autoportretizează prin „dorul fără sațiu”, nestinsul alean și visarea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
al fetei de împărat îndrăgostită de soare și metamorfozată, din pricina curiozității ei, în floare a soarelui, este versificat corect, cursiv, fiind o prelucrare asemănătoare celor făcute de V. Alecsandri, G. Coșbuc sau, mai târziu, de St. O. Iosif. Forma definitivă, cizelată în urma sugestiilor lui Titu Maiorescu, a fost reprodusă de numeroase manuale și antologii, tipărită separat (1910) și inclusă în volumul Petrea Voinicul și alte balade în formă populară (1930). Floarea soarelui rămâne cea mai cunoscută scriere a sa. Petrea, „baladă
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală versul, dar, mai ales, conferindu-i o dramatică încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei morți, B. reușește să transmită, prin câteva dintre ultimele sale poezii, fiorul autenticei trăiri întru artă: „M-a fulgerat dureroasă dorința plecării. [...] Umbra tristeții mele
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
și frică, unde ființa și-a pierdut de mult puritatea originară. Șansa de salvare nu poate veni decât tot dinspre cuvânt și poezie. Volumul aduce un spor vizibil în rafinarea limbajului poetic, în grija cu care, de cele mai multe ori, e cizelat versul. În Casa cu idoli (1996) revin, pe fondul unui univers poetic limpede conturat, mai vechile motive-obsesii ale frigului, cenușii, cuvântului, poeziei, memoriei, cum le definea Iulian Boldea, stările situându-se undeva pe traiectul dintre „disperare și speranță”, dintre „certitudine
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
vorbe ar trebui să-l liniștească. Dar nu. Răbufnește și mai aprig: — Ce importanță au pentru zei aurul și argintul, când plebeele le poartă pe post de brățări la glezne? Când soldații, di sprețuind chiar și fildeșul, pun să se cizeleze din argint mâne rele săbiilor, când tecile sună la clinchetul lănțișoarelor, iar cingătorile răsună de plăcuțe? Când cu argint se protejează sclavii ajunși la vârsta adolescenței, în timp ce femeile îl folosesc pentru a se spăla și privesc cu silă ligheanele care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bătrâne sunt, indiferent de cât de tare s-au schimbat regulile, când vine vorba de entuziasm, dezamăgire, durere - nimic nu s-a schimbat cu adevărat.“ Cu ochii lipiți de ecranul calculatorului, tastez în continuare. Mă cufund în scris, iar apoi cizelez „studiile de caz“ ale lui Geraldine - trei femei care au acceptat să-și spună povestea pentru Kilburn Herald. Când termin, arunc ciorna în coșul lui Geraldine, așa încât să nu afle nimeni că am avut ceva de-a face cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Acesta era motivul discuțiilor. Poate că atunci am epuizat toate certurile și acum trăim în aceeași casă și ne înțelegem bine. Mai apar diverse probleme, dar nu degenerează. În ultima vreme tata îmi spune: «Te-ai schimbat.» M-am mai cizelat și eu. Sunt mai matură. Poate și datorită fetiței. Chiar dacă am chef de ceartă, râd mereu. Ne-am cunoscut pe pârtie, el mi-a cerut numărul de telefon, dar nu i l-am dat. L-a aflat din altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
despre ea cu tine. A avut calitățile ei. Dar așa cum eu eram un snob În privința britanicilor, așa ea a fost o evreică nemțoaică ce cultiva stilul WASP (acum demodat, apropo) și eu am văzut asta. Avea de gând să-l cizeleze pe tatăl tău, un Ostjude 1. El se presupunea că este cel expresiv, cel care are inimă. Nu cam așa a fost? Deci tatălui tău i s-a dat sarcina de a fi expresiv. Nu se poate spune că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Mircea: Friga Mihaela: Diferențe Mircea. Antidepresivele Mircea: Lacrimile lui Iuda Mircea: A(r)borigenii Mihaela: Câr-Mâr Mircea: 21 Decembrie Mircea: 22 decembrie Partea a IV-a: Filosofia, femeile și eclipsa Mihaela: Filosofia întrupată Mihaela: Filosofia cu foșnet de fustă Mircea: Cizelează-te! Mircea: Băieți de băieți Mihaela: Vaporul Mihaela: Eclipsa Mihaela Miroiu Jurnal cu femei afgane Mihaela Miroiu Cronica unei singurătăți alese. Jurnal bloomingtonian Cuvânt înainte Restul și Vestul este o carte autobiografică. Este povestea intersectării între Autobiografie și Curriculum Vitae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]