409 matches
-
-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă tendința de a îmbogăți, de a transforma cele învățate. El nu se mai mulțumește cu memorarea exactă („toceala”) ci cu învățarea selectivă, făcându i
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
poetul exultă, dominat de sentimentul plenitudinii vieții și al bucuriei de a trăi, în care se infiltrează o undă de reverie, elegiacă și meditativă, dar echilibrată, calmă. În genere, Ț. uzează de motive livrești, de reminiscențe dintr-o bună tradiție, cizelându-le adesea în vers clasic. Îl preocupă, de pildă, figura poetului, ca suflet al naturii înzestrat cu darul cântării (Circuit, Poeții sunt naivi, Aici a trăit poetul ș.a.). Alteori gândul extincției e transpus într-o imagistică astrală: „Numai o dată, mineralizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
Nu-și pierde nimeni timpul cu scrierile tale!/( Ce fel de vorbă-i asta? Chiar nimeni? Ce rușine?/ Un cititor, doi, haide, or fi și pentru tine") după cum urmează " Oricine urmărește recolta artei aspre,/Țintind mărețe fapte, întâi să-și cizeleze/Moravurile sale cu legea cumpătării". 165 Petronius, Satyricon, în op. cit., pp. 72-74. 166 Ibidem. 167 Petronius, Satyricon, în op. cit., p. 81. 168 Cf. Cizek, Eugen, în Petronius, Satyricon, p. 153. 169 Prin termenii de "frate" și "soră" se atribuie personajelor
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent, sporind preponderența mentalului și senzorialului. Există bineințeles o confruntare aciduă și permanentă între acestea din urmă din care se “extrage” un mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
treaba pe care o începuseră oamenii mascați, înarmați cu bazookas. Urcă pe "zgîrie-norii" de moloz. Ici și colo zărești cîte un copăcel de smochin sau de alun luptîndu-se pentru dreptul de a supraviețui. Admiră-i pe muncitorii cățărați pe schele, cizelînd, transpirînd, încercînd să salveze ziduri nemarcate pentru demolare. Observă tancurile verzi, pe jumătate camuflate; telefoanele mobile, pisicile vagaboande unse cu smoală, voalurile, mustățile, moda pariziană și cerșetorii scormonind prin grămezile de gunoaie pentru a găsi pantofi desperecheați sau legume putrede
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în realitate, discuțiile au permis ca părțile să-și înțeleagă, în mod reciproc, cât mai bine pozițiile și să se debaraseze, treptat, de ideile preconcepute ori suspiciunile care erau inevitabile; din schimbul de păreri, au rezultat soluțiile, care au fost cizelate până când au dobândit calitatea de a fi acceptabile pentru ambele părți. Acesta constituie și motivul pentru care redăm ceea ce s-a întâmplat în laborator fazele parcurse, până când limbajul în care au fost îmbrăcate a devenit convenabil, permițând realizarea scopului fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
limbi oficiale în cadrul unor imperii. Latina a modelat decisiv limba română și, implicit, conștiința poporului nostru, sub forța puterii civilizaționale pe care o reprezenta. Turca a avut doar statut de adstrat, vehiculând, la rândul ei, cuvinte importate din limbi mai cizelate din Orient. Cam toate cuvintele împrumutate atunci pe filieră turcă, referindu-se la civilizație și rafinamentul pe care îl implica, provin din vocabularul persano arab. Din păcate, multe cuvinte turcești, care s-au păstrat până în prezent, au, mai degrabă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă tendința de a îmbogăți, de a transforma cele învățate. El nu se mai mulțumește cu memorarea exactă („toceala”) ci cu învățarea selectivă, făcându i
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
în prefață la Elaborarea poeziei leopardiene nu mai este un instrument, ci un mod de a fi, așa cum pentru Leopardi ea nu era numai un lucru făurit, ci unul trăit. Existențializarea literaturii mergea mâna în mână cu efortul extrem de a cizela formă. Nouă manieră de a scrie, cu hipersemantismul sau, care, în viziunea ermeticilor, se află din multe puncte de vedere în conflict cu metodele literare tradiționale, semăna cu opera antecesorului prin căutarea încrâncenata a formulei, a cuvântului care să sugereze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
elogios de mata. 956 Din „Ifigenia” n-am, din păcate, decât un exemplar, pe care l-am trimis editurii „Univers” spre reeditare. Deși prof. Iorga scria despre ea că e „minune de adevăr și armonie” (traducere), am revăzut-o și cizelat-o. Regret că n-am alt exemplar să Vă trimit. Dacă se retipărește, vi-l trimit acest unic exemplar. Mulțumesc pentru articolul „Agathe”. „Junimea” care părea interesată, acum a lăsat-o mai moale. Eu, totuși, iarna asta lucrez la Monografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sculptor e unul, dacă nu a petrecut ani de zile alături de un adevărat maestru, până a-nvățat să îl copieze perfect ? Ai și văzut, nu ? Pe discuri, acolo, mic, dar scrie, sub fiecare mare cântăreț, numele profesorului care i-a cizelat glasul ! Nu ? Și sub numele profesorului, și mai mic, numele profesorului profesorului, că doar profesorul, ca și cântărețul, nu putea să fie profesor fără să aibă la rându-i un mare profesor ! Că ce mare artist ar putea exista, fără
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
acord cu tine, râde Fernic, în oglindă, alături de fantoma profesorului. — Și dumneavoastră ați murit ? — Ce-ți pasă ? Nu ai catadicsit nici măcar să vezi dacă sunt bine, ai plecat și ai închis ușa în nas pentru totdeauna celui care ți-a cizelat vocea ta caldă. — Îmi pare rău... — Ah, dar nu am venit să-ți scot ochii pentru o nimica toată, dragul meu. Am venit să-ți amintesc vorbele pe care nu mi le-ai luat în seamă, acum zece ani. Ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
seama că am ajuns în bucătărie, și nu la ieșire. Sutele de oameni care asistau la spectacolele sale erau fascinați de prestațiile aproape magice ale lui Cristi. Anii care trecuseră peste tinerețea lui nicidecum nu îl îmbătrâniseră prematur, ci îl cizelaseră, ca pe un vin bun. Fiecare notă, fiecare urcare pe cap, fiecare falsare, fiecare gest, zâmbet sau clipire erau duse la perfecțiune. Era mai proaspăt și mai determinat ca niciodată, cu o maturitate și o eleganță ale cântecului său care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
în una sau două din bălțile mele, dar plăcerea se evaporase și nu mă mai puteam concentra asupra acelor miniaturale civilizații strălucitoare și translucide, deși, în lumina vie, pietricelele colorate și minusculii arbori de iarbă de mare păreau niște juvaere cizelate de Fabergé. Am urmărit un dans de crevete și înaintarea lentă a unui melc de mare, verde transparent, și am văzut din nou viermele lung, roșu, încolăcit, care-mi amintea, într-un fel, de monstrul meu marin. După aceea, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Beneficiind de arhicunoscutul tabel al lui Mendeleev, lui Shockley, Brattain și Bardeen le-a fost ușor să aleagă ce le trebuia pentru materializarea ideii, fără să răscolească toate cele 100 și mai bine de elemente. Iar calculatorul pe care-mi cizelez acum gândurile nu e decât o prelungire a bunicului tranzistor. Dacă Edison, celebrul inventator american, spunea că invenția constă În 1% inspirație și 99% transpirație, descoperirea lui Mendeleev pare să sublinieze că acel 1% are o „greutate“ imensă: Transpirația nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât de cât pot articula câteva note), cerută (de cei cărora articularea nu le reușește), creatorul devenind - Încă nu lăutar profesionist - rapsod. Urmează o nouă generație, În care se va găsi un altul, la fel de dotat, care va prelua vechea creație,cizelând-o, căci sigur comunitatea, care joacă și rolul de critic, i-a găsit Între timp oarece „metehne“. Iarăși creația, dar una Înnoită, va fi acceptată, folosită, criticată, astfel că următoarea generație va mai avea ceva de făcut, iar inițialul creator
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
România, devenind astfel rapsod? Este amicul meu contemporan cu suficiente generații pentru a vedea dacă tema acelei creații de etajul X este preluată și transmisă? Pentru a vedea dacă o nouă generație n’o preia - prima probă - și n’o cizelează, că Însuși invocatul e-mail va deveni Încetul cu Încetul, generație după generație, la fel de banal precum Întâlnitul mândrei la izvor? Că tema n’are suficientă bază În - de ce nu? - genomul comunității pentru a supraviețui, devenind chiar un fel de „cap de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a fost redactor la ziarul conservator Timpul, unde a promovat Însă mai puțin ideologia conservatoare cât propria lui ideologie) exprimă refuzul modernității și teama de străini. Eminescu visa la o Românie ancestrală și eternă. A scris fără Încetare, dar Își cizela la nesfârșit fiecare vers, așa Încât poeziile se succedă În nenumărate variante, rămase În manuscris. Opera publicată se rezumă la un unic volum de versuri, apărut În 1883 (sub titlul Poezii, tipărit de altfel nu de Eminescu, ci, după Îmbolnăvirea lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian-Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
când Andrei Îi arătă banii, purcoiul ăla de o sută nouăzeci și ceva de sute, și se frecă peste burtă cu podul palmei. O să se ducă să cumpere ceva de mâncare și ea păru să-l corecteze și să-i cizeleze exprimarea nechezând voios și jucându-și degetele În fața buzelor. Cântă la fluierul acela nevăzut melodia nechezatului ei, și-n fața sexului bombat, cu miezul ca de fruct copt irupând prin perii nisipii și stând să ni se ofere. Era același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la electronice, jucării și articole sportive -, dar cota de export a Chinei a crescut mai rapid. Aceasta nu s-a Întâmplat numai datorită măsurilor corecte luate de China, ci și din cauza măsurilor greșite aplicate În Mexic, care nu și-a cizelat constant competitivitatea cu ajutorul microreformelor. Ceea ce Mexicul a reușit să facă a fost crearea unor insule de competitivitate cum ar fi Monterrey, unde s-au luat măsurile corecte și s-a putut profita de avantajul vecinătății cu Statele Unite, dar guvernul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și noaptea-neagră, de smoală. Detaliul sălilor cetății are plastica de pe scutul lui Ahile: lăncile și arcurile sunt "răzimate / De păreți", armurile "albe și curate" sunt atârnate de columne, cupele din care beau ducii sunt din "țeste de dușman" lucrate ("maestru cizelate") cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață sclavă Toarnă-n țestele mărețe vin și peste el otravă, Și-n tăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității, Mihai Ralea (1924/1997, p. 70) considera că sufletul nostru etnic e greu de indicat din cauza diferențelor sociale prea mari din trecutul nostru, diferențe care au creat cel puțin două suflete în loc de unul. Alături de acest dualism social, Ralea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Blaga, 1936/1985, pp. 284-285). Ca sentiment definitoriu al spațiului mioritic, dorul exprimă „armonia rațională [...] între opuși (durere și plăcere) prin contopirea de sensuri, iar nu prin compunere” (Ibidem, p. 289). La intersecția acestor forme diverse de adaptare s-a cizelat spiritul românesc. În spațiul spiritului românesc, a fi este o potențialitate nelimitată și poartă în el sensul permanenței; a deveni reflectă parcursul întemeiat pe legile firii, dinspre va fi spre a fost, eșuând deci în perspectiva statică și lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]