3,293 matches
-
doar brumă, / nu uita, în orice clipă / Crucea răul ți-l risipă”. Această autoare a scris și o “Scrisoare către Moș Nicolae”: “Dragă Moșule, aș vrea / Să te-atragă cizma mea! / Ea-i acum în așteptare... / Eu sunt mic, dar cizma-i mare / Și-o să-ncapă-n ea de toate: / Jucării și ciocolate, / Cărți cu poze colorate / Și povești nenumărate. Să mai pui in cizmuliță / O rochiță de fetiță / Pentru surioara mică, / Care-i foarte cumințică”. Printre alte daruri, copilul îi
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_dar_de_la_craciunite_carticica_mea_de_craciun_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
croiul este identic celui din Oaș, dar diferă prin modul de purtare, în Maramureș se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
sau azurie, cu bogate decorațiuni cu fir de aur și nestemate. Mărțișor și Norocel au rămas cu gura căscată, muți de admirație. Rămăseseră în drum ca proștii, neștiind ce să mai facă. Apoi, cămășile lor înflorate, pantalonii strânși pe picior, cizmele și opincile colbuite atraseră atenția trecătorilor care îi înconjurară: - De unde veniți, măi străinilor? - Din Țara Zăpezilor , unde domnește cumplita Iarnă! răspunse Mărțișor. Auziseră ceva localnicii despre îndepărtata țară a zăpezilor și erau curioși să afle amănunte. Când le povesti Mărțișor
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
dezlegă și la picioare. Îl aduse și pe Norocel, cu care repetă figura, dar ăsta începu să țipe când simți arsura, așa că fu nevoit să-i astupe gura ca să nu facă zarvă nătărăul. După ce se dezlegară, Mărțișor își aminti că cizmele îi sunt fermecate, așa că îl luă în cârcă pe Norocel, făcu o bătaie cu cizma ca la săritura în înălțime și sări vreo trei metri în sus peste gardul de tablă. Dincolo, de la înălțime, căzu cu toată greutatea peste omul
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
începu să țipe când simți arsura, așa că fu nevoit să-i astupe gura ca să nu facă zarvă nătărăul. După ce se dezlegară, Mărțișor își aminti că cizmele îi sunt fermecate, așa că îl luă în cârcă pe Norocel, făcu o bătaie cu cizma ca la săritura în înălțime și sări vreo trei metri în sus peste gardul de tablă. Dincolo, de la înălțime, căzu cu toată greutatea peste omul pus să-i păzească. Acesta se lovi rău de tot și căzu lat. Mărțișor nu
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
de la înălțime, căzu cu toată greutatea peste omul pus să-i păzească. Acesta se lovi rău de tot și căzu lat. Mărțișor nu mai avu timp de paznic. O luă la fugă către locul unde era pana, făcând pași uriași. Cizmele fermecate, săracele! Mai ales că gardienii lui Soare-Împărat, călări pe cai înaripați, îi văzură și alergau în mare viteză spre ei, aruncând cu săgeți de raze fierbinți pe care începură să le simtă, vâjâind pe la urechi. - Aoleu, țipa Norocel, mai
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
aduse la realitate. - Aoleu, frățioare, bine făcuși ce făcuși! Că-mi zbură memoria din floare în floare și nu mai știui ce e cu mine! Până să se dezmeticească Norocel, Mărțișor își aranjă cămașa înflorată, își pieptănă pletele, își lustrui cizmele, îl luă de mână pe băiat și porniră împreună spre palatul fermecat. Ajunseră în fața palatului, unde, pe treptele de marmură azurie, se revărsau continuu din văzduh uriașe coșuri cu flori în mii de nuanțe. Păsări, fluturi și albine zburau în
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
au zis că nu vor uita câte zile vor avea. Din fată rămăsese puțin, era aproape în întregime devorată de fiare, care erau circa cinsprezece la număr și au fost siguri că e vorba de ea după hainele sfârtecate împrejur, cizmele ei și ghiozdanul. Au chemat poliția și salvarea dar nu mai era nimic de salvat și abia au reușit să îndepărteze lupii întărâtați, care încă nu terminaseră tot de mâncat. - M-ai terminat cu știrea asta, Costache! Vestea, se vede
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > DOMNIȘOARA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna poate fi amară, gândi, cu degetele de la picioare înghețate în cizmele verzi de cauciuc, trecând de la un tractor la altul. Ceața nu se ridicase încă și îi amorțea mâinile pe blocul de avize pe care îl purta atentă, adunat lângă piept. Nici scrisul nu îi mai era atât de rotunjit și
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
suflet! La câmp nu ciugulești ca păsărica! Aici muncim împreună, mâncăm împreună și ne distrăm împreună! Așa rămase din acea zi. Munceau împreună, mâncau împreună și râdeau împreună. Învăță că viața poate fi frumoasă și când îți fierbeau picioarele în cizmele de cauciuc și când te mura ploaia până la piele și că orice clipă lăsată de Dumnezeu, în care poți munci, poate trece mai ușor și mai frumos cu un cântec. Bine, nu chiar atât de deochiat cum erau cântecele crețului
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele, /Fluieraș de soc/ Cum își bat cizmele,/Fluier cu noroc./ Și să-i cânți pân' dimineață/ Poate și-o găsi mireasă.” (Fluieraș de soc) Viața Leontinei Pop este plină de muncă, pasiune, dăruire față de muzică și față de semeni, cât și răsplată pentru talentul și eforturile sale: în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
demnă de un conac boieresc al carei mese sunt pline de mâncare sănătoasă. Odată ajuns la moșie, începi să simți că vrei să-ți lași cămașă și pantofii și să-i dai la schimb pe o pereche de pantaloni și cizme de echitație, ținută ce se încadrează în aspectul locului. Odată cazat, ai ocazia să te bucuri atât de umbra copacilor cât și de soarele ce-și coboară razele foarte generos pe pământ, dar ce este cel mai de preț este
in vizita la Mosia Cai de Vis by http://www.iasi4u.ro/turism-in-romania-vizita-la-mosia-cai-de-vis/ [Corola-blog/BlogPost/95291_a_96583]
-
o revigorase, Bubă se încolăcise pe covor, alături de birou, parcă sugerându-i să dea curs tentației ce-o avea. Începu lectura. Starea ei nu era dată de curiozitate, nu. Ceea ce trăia era emoția și disconfortul că avea să intre cu cizmele în două vieți: în a tânărului doctor, un străin încă pentru ea, apoi în partea ocultă a vieții lui Artemie, care, se pare, trăise, nu glumă, rămânând, cumva, necunoscut alor săi. După un scurt remember al vieții lui Artemie, cât
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1455435838.html [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
Nu crezi că e mai bine să aflăm tot de la nătărău? - Nu întinde coarda prea tare, că se rupe! îi zise Mărțișor. O vreme așteptară în tăcere, căldura devenea tot mai sufocantă, începură să transpire (îmbrăcați cu multe haine, cu cizme în picioare), iar Norocel începu să spună că i-e sete. - Parcă ziceai că ți-e foame! îi zise Mărțișor - Mi-e și foame, mi-e și sete! răspunse Norocel. - Lasă că-ți trece! zise Mărțișor, gândindu-se la prințesa
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
mai iute decât căpitanul, astfel că nu încasă nicio lovitură din fulgerătoarele azvârlituri din mâini și din picioare ale acestuia. Mai ales că atunci când se răsucea și azvârlea cu mâna sau cu piciorul, din vârful degetelor de la mâini sau din cizmele căpitanului țâșneau flăcări și raze ucigătoare. Erau iuți mișcările căpitanului, dar mai iuți mișcările lui Mărțișor care intuia direcția loviturii și repede se apleca sau se ferea. Soldații asistau zâmbind, mândri de măiestria căpitanului lor, dar înciudați că nici o lovitură
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
treabă ! Uite la el, cu ciucuri la izmene ! Te-ai holteit, Ilarioane ! râde al lui Jurca, șiret clipind. În clipa aceea apare Gavrea, nădușit, cu pălăria pe ureche și cu țigara în colțul gurii. Are floare roșie la pălărie și cizmele-i date cu cremă sclipesc. În hainele albe, încins cu o curea groasă, de piele, Gavrea pare și mai butucănos decât e. Când îl vede pe Ilarion, își face cruce și izbucnește în râs. - Făcu-mi sfânta cruce ! Ce-i
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
-i drept nu-ți puteai dezlipi ochii, așa era de tunțurliu, beleaua! Domnul Aristide oftă, aducându-și aminte de propria tinerețe când fusese și el ceva mai subțirel decât era acum și, atunci când intra la balurile de la căminul cultural cu cizmele lustruite bec și cu șapca pusă puțin pe o sprânceană se țârcâiau fetele după el, nu alta! Ehe, și câte aventuri pe terasamentul căii ferate sau în spatele grajdurilor de la C.A.P. cărora le asigura supravegherea operativă ca să nu fure paznicii
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
umor de mare impact, ficatul domnului Aristică făcu două noduri și în gură îi veni un gust amar de fiere clocită. - Cruciulița mă-tii, gândi în vechiul limbaj nea Aristică, acu’ faci glume cu mine ai, da’ când îmi lingeai cizmele ca să nu te bat decât cu pulanul că frânghia udă te strica la boașe, ai uitat, nu-i așa... i se rostogoliră involuntar în creier ideile lui de bază. Însă Aristică, diplomat înnăscut, dar și format la buna școală a
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu vechime, am venit să mă sfătuiesc cu tine... Eee, ce zici, crezi că ne putem înțelege? Meșterul trase din țigară, tuși, scuipă pe lângă papucii solicitantului, cei din piele, făcuți din niște cizme vechi și răspunse cu un aer pretins gânditor, deși nu avea nici un motiv pentru un asemenea efort absolut inutil (daaa, dar nu se făcea, vezi bine să pară surprins de onoarea ce i se făcea) : - Mneehhheee, eee, poiii... asta-i
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
de la un capăt la celălalt al vagonului, care e aproape gol. Mai e puțin până la capăt. Pe intrevalul dintre scaune se rostogolesc, purtate de curent, două șomoiage mari de fire de păr. Se opresc amândoua în dreptul meu, chiar la vârful cizmelor mele. Le contemplu și îmi vine să râd prostește, de parcă aș privi un film cu gaguri răsuflate. Curentul de aer se întețește și șomoiagele pleacă mai departe, în plimbare. Îmi amintesc de Nicu. Oare când o fi coborât? Dar Emil
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Si_ma_dau_pe_gheata_mai_de_corina_diamanta_lupu_1372228950.html [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
se putea coborâ pe acolo , așa că am luat-o pe ocolite coborând printre fagii falnici amestecați cu mesteacăn și ulm , până în fundul văii , unde o mocirlă rece și plină de brusturi îngreuna accesul curioșilor. Întrucât la sfatul prietenului ne luasem cizme de cauciuc nu a fost nici o problemă să traversăm zona mocirloasă și să ajungem la baza peretelui. Priviți de jos , copacii de pe buza peretelui păreau mult mai mici și mai îndepărtați. - Aici veneam noi când eram copii , cu sfori și
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470252830.html [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
grohăituri. Printre rânjete și bancuri deplasate, când țara era exasperată, la capătul puterilor și dincolo de culmile disperării. Ce ar mai fi de spus? Și câte vieți ar mai avea pe conștiință, un conducător diabolic care a călcat peste neam cu cizmele veacului și ale puterii? Și care s-a agățat de scaun, continuându-și politica de exterminare și batjocorire a adversarilor politici, a oamenilor inteligenți, a bătrânilor, a copiilor și a tuturor celor care trăiesc sub limita de jos a sărăciei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_foiletoane_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1340351457.html [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]