847 matches
-
financiară iar ele trebuie inițial cumpărate. Nu se poate afirma că proprietarul magazinului care angajează vânzători nu este bogat. Este acesta însă un bogătaș? A fi „cinstit negustor” era mai zilele trecute o meserie ca și aceea de croitor sau cizmar. Atelierul sau magazinul era încropite cu un mic efort financiar, eventual cu ajutorul familiei, iar apoi prin munca efectuată în el fructifica. Unele ateliere, sau magazine, au prosperat creând locuri de muncă salariată, Deși valoarea însumată a mijloacelor de producție și
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
dus singură la comandant și i-a spus că vrea să lucreze la mine la serviciul echipament, cum a lucrat și la unitatea de la Iași. A doua zi am găsit-o în biroul acela împreună cu șeful de depozit, croitorul și cizmarul. Așa a fost!... - Fii atent la mine ce-ți spun: Să nu-ți fure asta mințile! Moldovencele sunt tare focoase și dai de dracu’. Pați ca Popescu care a ajuns la Canal!! - Tovarășe colonel, eu sunt om cu capul pe
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
fermitatea chiar și în clipele de bună dispoziție, pe care credea că ni le rezervase cu multă generozitate; la ușă, să se alinieze „profesioniștii” (adică cei care mergeau la școli profesionale, de arte și meserii, la ucenicii din sfera liber-profesioniștilor, cizmari. croitori, cojocari, tâmplari, ciobani - îndrumători de turmă, cum îi plăcea să adauge apăsat și cu luare aminte la mimica fețelor multora al căror sfârșit profesional îl presimțea pentru cei mai mulți dintre băieți. Se isca un tărăboi totuși reținut acoperit de ocheade
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să-mi calce pământul
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să-mi calce pământul
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
Munca brută a început odată cu facerea lumii. Din culegători de poame, vânători apoi agricultori, activități ale epocilor copilăriei omenirii pe măsură ce omul crea și folosea unelte, astăzi avem mii de îndeletniciri prin care omul își dobândește hrana. Dese ori indirect. Un cizmar de pildă face ciubote pentru terți care-i dau bani cu care cumpără păpica. Orice bagi în gură ca să trăiești necesită o muncă. Ca și mâncatul în sine această muncă brută se face din necesitate și, în general obosește. Un
OMUL ŞI SUFLETUL SĂU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345127_a_346456]
-
care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
lasă purtat de gândurile duse numai acolo în fața lumii. - De ce te uiți la pantofii mei cusuți de mine cu ață albă și apoi unsă cu cremă de ghete? De ce, că la vreme de seară nu se vede stângăcia mea de cizmar? - Știi cât de veche îmi este haină asta, pe care eu în fața altora o numesc sacou? Cât mine aproape, dar nimeni nu vede câte aplicații i-am făcut. E cam ponosită, dar seara nu se vede. Mi-am făcut singur
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
Stan și Bran? Nicicând. Cred într-adevăr confrații că Ștefan Vodă chema pe țăranii republicei din Vrancea ca să se consulte cu ei despre război sau pace, despre tratate de comerț sau altele? Noi înțelegem ca în cizmărie să fie consultați cizmarii, în interese comunale membrii comunei. Dar este {EminescuOpXI 280} și politica generală a unei țări un lucru atât de ușor încît s-o poată judeca orișicine după cum îl taie capul? Destul de rău am ajuns dacă banul clasează pe oameni în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când tot mecanismul va sta locului. A face din advocați directori de drum de fier, guvernori de bancă, miniștri de lucrări publice etc. e egal cu a pune pe un cizmar să facă ceasornice și a-l plăti pentru treaba ce se presupune că va face-o cu 40 000 franci pe an. Când gândim la lefurile ce și le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când tot mecanismul va sta locului. A face din advocați directori de drum de fier, guvernori de bancă, miniștri de lucrări publice etc. e egal cu a pune pe un cizmar să facă ceasornice și a-l plăti pentru treaba ce se presupune că va face-o cu 40 000 franci pe an. Când gândim la lefurile ce și le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căutat nobilul său client într-o adunătură în care era un pungaș, anume Martin, care juca pe nebunul și putea prea bine să fie un agent al poliției. Și-ntr-adevăr erau între ei tot soiul de oameni, un belgian, mai mulți cizmari ș. a. m. d. Iată dar de la cine d. Brătianu a învățat arta de-a guverna un popor și de-a dirige politica unui stat. De la descoperitorul melcilor simpatici. Acest d. Jules Allix ținea odinioară conferențe în Paris în care dovedea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
existența lor la retrogradarea elementului moșnean al țării. Aceste sânt idei cam medievale asupra valorii progresului modern, dar ele au avantajul de-a fi clare și lesne de înțeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniță face pe cizmarul nostru să-și arunce calapodu-n foc, că haina gata venită din Apus face să ruginească foarfecele croitorului nostru, că ieftenele țesături ce ne vin de-a gata au făcut să stea locului mii de stative și de războaie din țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alături de Comarnescu, unul din spiritele ce au tras de zăbală, cît de cît, mîrțoaga nărăvașă a canonului jdanovist, cel care a semnat onorabil, ani și ani, cronică plastică în Contemporanul, cel care... care, da, el, intelectualul de rasă, făcea ghidajul cizmarului printr-o Bienală bucureșteană înțesată de lumea bună, încă interbelică, de lumea proastă, postbelică. Mă rog... Să nu trec însă direct la cronica plastică din acel an încă înverșunat stalinist și să zăbovim... oleacă la restul ziarului, cele patru pagini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și meșină. Cel mai mare centru de prelucrare a pieilor era orașul Botoșani. În 1831 lucrau acolo 287 de meșteri pielari, cojocari etc.. În 1845 numărul lor era de 785, dintre care 231 erau ciubotari, 152 blănari, 125 tălpălari, 84 cizmari, 75 cojocari etc. Romanul avea în 1845 - 459 meșteri și lucrători în ramura pielăriei, Focșanii - 297, Târgul Piatra - 260, Tecuci - 196, Târgul Neamț - 154, Odobești - 118 etc.. Informațiile nu ne îngăduie să facem aprecieri exacte asupra formei de producție în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți se plasează în forma micii producții sau a cooperației capitaliste simple. Nici un meșter creștin din orașul Botoșani nu aparține treptei întâia sau celei de a doua. Dintre ei, 45 sunt de treapta a treia și 56 sunt calfe. În ceea ce privește cizmarii, numai unul singur era de treapta a doua, în rest 57 de a treia și 46 calfe. Dintre blănari, numai doi sunt de treapta întâia și numai patru de a doua, 16 de a treia și 130 calfe. Cu excepția blănarilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din nou calea cea dreaptă. La doar a șaptea înfățișare, complexul de judecată a constatat, după cum reiese din stenogramă, că, într-adevăr Szabo Lajos a decedat la nunta cu pricina, după cum au declarat sub stare de jurământ numiții Romulus Proka (cizmar și fratele miresei), Romulus Dander (cizmar și el, fratele mirelui), Prof. Eva Steinhuber (directoarea școlii și fosta dirigintă a mirelui, motiv pentru care a avut calitatea de invitat de onoare la nuntă și martor de onoare la proces), precum și Dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
doar a șaptea înfățișare, complexul de judecată a constatat, după cum reiese din stenogramă, că, într-adevăr Szabo Lajos a decedat la nunta cu pricina, după cum au declarat sub stare de jurământ numiții Romulus Proka (cizmar și fratele miresei), Romulus Dander (cizmar și el, fratele mirelui), Prof. Eva Steinhuber (directoarea școlii și fosta dirigintă a mirelui, motiv pentru care a avut calitatea de invitat de onoare la nuntă și martor de onoare la proces), precum și Dr. Vogel, cel care a constatat decesul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nimeni din această onorabilă sală n-ar fi în stare să întrețină relații intime cu două fetițe nevinovate, pure, pline de idealuri, adică nu cu una, ci cu două, adică...ăăă... să le ducă în spatele gardului de la fostul atelier al cizmarului Raul V. Posdram, ceea ce..., iar acolo... Lăsați, l-a întrerupt onorabilul judecător Augustus Pavlovic-Bubulak, nu intrați în amănunte! Mă scuzați! Eu am vrut doar să arăt exact cum s-au petrecut odioasele fapte și, descriind... Nu! N-o să vă permit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau foarte dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele negative ale acesteia asupra economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a treia cea de îmbrăcăminte și de cele asemănătoare. Așa este. Să vedem cum va ajunge cetatea să le asigure pe acestea. O dată, îl va avea pe agricultor, apoi pe constructor, apoi pe țesător? Sau vom adăuga acolo și pe cizmar și pe încă un meseriaș dintre cei ce se îngrijesc de nevoile trupului? Desigur. Deci cetatea, redusă la esențial, ar consta din patru sau cinci oameni. Așa se pare. Ei bine, nu trebuie însă ca fiecare dintre ei să-și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu-și va face singur plugul, dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]