1,508 matches
-
cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de cenușă - toate lucrate de către Iosif în atelierul lui dotat cu fel de fel
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
culege în panere, cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă vom crește, sub soare, împlinind-o! În lumea iubirii În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai parfumuri de roze. Acolo vin fluturi să-și clătească privirea Cu iasomii, trandafiri, tuberoze! În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai cuvinte de pluș. Să mângâie suflete le e menirea, S-alunece lin pe arcuș. În lumea în care, se naște iubirea E limpede apă și-i
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
satul meu ce-l port de ani în gând,La fel cum se gătea în primăveri,Mă furișez adesea ascultândBobocii alintați de-un soare blândCum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor,Doar să clătesc în ape cristaline,Stârnind mireasma pâinii din cuptor,A morii piatră, ca să mă strecorPrin lanul verde, crud, iarăși în mine;Ieri dimineață roua m-a trezitCând îmbăia de zor o ciocârlie,Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit,Însă un nor
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
ce-a asigurat umanității geneza, evoluția și veșnicia: bunătatea și veselia! Este un om foarte de treabă. Dacă ar fi în mijlocul unei mii de oameni, ar vorbi cu toți, ar râde cu toți. Într-un pârâu rubiniu de veselie își clătește dimineața ochii și de aceea ei au cuprinsă în lumina lor buna dispoziție pentru toată ziua. Această bună dispoziție îi sporește lucrul și îi înnobilează inspirația. Scrie, cântă, robotește la radio, oste omniprezentul și omniscientul a tot ce mișcă în
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
nouă Că lucruri minunate a mai făcut Dreptatea sfântă prin veacuri n-a zăcut Mântuirea Sa viață ne-a dat nouă Să cântați Domnului cu alăută Fie cânt și în rugă de psaltire Strigați numele său la mănăstire Să se clătească marea nebăută Și râurile vor bate din palme De fața Lui munții se vor bucura Vine să judece în zile calme Întru dreptate și nepărtinire Cu smerenie tainic va strecura Clipa sfântă ce naște fericire PSALMUL 98 Domnul împărățește peste
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În urmă cu circa două săptămâni, lui reb Fisel Ianchel Mendelovici din Pardes Moshe i s-a întâmplat ceva extraordinar: dimineața, imediat înainte de rugăciune, pe când își clătea mâinile cu apă stătută peste noapte, a simțit așa, ca o adiere pe față, ca și când ar fi avut o piele fină și gingașa, ca de fată mare. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și, dacă
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
ce-l port de ani în gând, La fel cum se gătea în primăveri, Mă furișez adesea ascultând Bobocii alintați de-un soare blând Cum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor, Doar să clătesc în ape cristaline, Stârnind mireasma pâinii din cuptor, A morii piatră, ca să mă strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi proaspăt cosit, Însă
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
Îi venea atunci să se oprească și să le strige: - Mocofanii, ochii la băiatul. Deschideți măi ambrazurile și holbați văzătorii, cătarea la baza țintei, înălțător zero. Lăsați-vă măi balabustele care v-ați procopsit cu ele pe toată viața și clătiți-vă ochiul magic să vedeți voi prospătură la Zambilica. Vă place indigenilor marfa lui băiatul? Oh, dacă ar fi avut și el un costum de mușchetar ca D'Artagnan... Cum i-ar fi plăcut lui să se sborșească la ei
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
de prânz începea cu un castron imens de ciorbă rădăuțeană, care bate de departe ciorba de burtă. Felul doi consta în câteva castroane pline cu de toate. Nu lipseau mămăliguța și mujdeiul. La desert urma o farfurie plină ochi cu clătite sau gogoși. Am încercat să mâncăm măcar jumătate din cele puse în față, dar când am simțit cum dau să sară niște nasturi, ne-am oprit, dezolați. Dupa masă venea găzdoiul și ne arăta frigiderul: - Dacă vreți, luați-vă câte
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
stațiile centrale, autorizația, pe diverse genuri muzicale, înseamnă examene grele. Dar care stație nu e centrală ? La Paris. Un viorist român, da, român, cânta muzică clasică la stația Champs Elysée. Verificați, s’ il vous plait ! Tot prin tuneluri îți poți clăti privirea cu mii de reclame. Multe, adevărate realizări artistice. E păcat, însă, să mergi cu metroul sau autobuzul ! La Paris. Doar dacă ai obiective de văzut, undeva, la periferie sau în afara lui. În zona centrală, pe o rază de cinci-șapte
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
la sfârșit de săptămână în plimbare la Sinaia și să nu mergi să vezi Stânca Sfânta Ana. Pe platforma nivelată de la baza stâncii, care mai există și astăzi, erau mai tot timpul rânduite trasuri iar vizitatorii, în ținute elegante, își clăteau privirea cu panorama superbă a orașului, inspirau adânc aerul ozonat și își alinau setea cu o bere rece de Azuga. Învăluită în legendele munților Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locația unui vechi schit, mică grotă
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
flăcări mai aprige ard, Sub ochii tăi grei mă topesc Și la picioare îți cad. Adio! Te vreau! Te iubesc! În lumea iubirii În lumea în care se naște iubirea Sunt numai parfumuri de roze. Acolo vin fluturi să-și clătească privirea Cu iasomii, trandafiri, tuberoze. În lumea în care se naște iubirea Sunt numai cuvinte de pluș. Să mângâie suflete le este menirea, S-alunece lin pe arcuș. Și lumea în care se naște iubirea E limpede apă și-i
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
de duminică; să o însoțim pe artistă la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Avem și noi un locușor de taină acolo. După cuminecare, îi însoțim gândul Constanței: ,, Duhul Sfânt coborând parcă peste trupul meu, m-am dus să-mi clătesc ochii în apa strălucitoare a Dunării. Sublimă precum culoarea de pe cer, ea își scălda valurile cu câte o mângăiere de verde albastru ! Aș fi vrut să rămân aici ore în șir, să mă bucur de șoapta valurilor și de cântecul
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
și dejecții animale presate, apoi tăiate în calupuri pătrate și uscate la soare pentru evaporarea apei. Se folosea în sobele oarbe din curțile gospodăriilor dobrogene. N.A. [2]Vopsea albastră; albăstreală pentru rufe și var; apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. [3]un ar este egal cu 100 mp [4]Plantă graminee cu tulpină suculentă și frunze asemănătoare cu ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
umane, care au învățat să înflorească frumos și sub oblăduirea mea, chiar și atunci când umbrele timpului neprielnic acoperea parțial lucrul împlinit. Am privit prin lumina vremii perechi de ochi albaștri, negri sau căprui și mi-am permis adesea să-mi clătesc retina în apele lor limpezi, încercând să alung norul atunci când se abătea asupra unora dintre ei. Am reînvățat să zâmbesc alături de mulții mei copii și să le motivez venirea la școală fie doar și pentru un zâmbet. Un zâmbet care
ILINCA ŞI MATEI (POVEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365241_a_366570]
-
astfel că « Iarna Efteling » (care începe pe 10 noiembrie și se încheie pe 5 februarie), a ajuns să fie tot mai populară. O altă atracție a parcului, de data aceasta culinară, sunt poffertjes autentice din Țările de Jos. Acestea sunt clătite foarte mici, servite cu unt și zahăr și se pot mânca la Poffertje Het. Fata Morgana, Pagoda zburătoare și Regele Troll Însă succesul de care parcul s-a bucurat dintotdeauna nu se datorează în exclusivitate spațiilor verzi și grădinilor ce
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
Să uit să beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”. Țopăind cu piciorul drept, pe scara
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
chiar și prin cârciumi unde el își mai vărsa năduful, în vacarmul tânguielilor și boscorodelilor țipate, în fumul înecăcios de mahorcă puturoasă și tărie leșioasă, cu „brize” de spirt și metilic care te orbește și te face neom dar care „clătește” gâtlejurile râgâinde, urât mirositoare și gălăgioase, speluncă ce mai! Însă toți, când zăreau căpșorul cu cârlionți ai băiețelului își reveneau ca prin minune din „absența” care le întârziase mișcările minții (și astea pe cele ale trupului), îi adresau cuvinte alunecoase
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
Dianei preparat cu miere și migdale, mirosind din când în când în palme aromele sticluțelor înșirate ordonat pe raftul de sticlă montat în nișa bine luminată cu spoturi, după care arunca pumni de apă pe trupul bine lucrat, pentru a clăti spuma parfumată. Diana făcu rapid câțiva pași în față și o apucă de păr. - Ieși. Afară. Din. Casa. Mea. Femeia începu să țipe. Găsind puterea unui uriaș în ea, Diana o trase afară, o târî până în salonul japonez și înfășcă
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ISPITA TOAMNEI Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Toamna-și leapădă veșmântul Și-mi așterne la picioare Rochia-i clătită-n soare Ce i-a smuls-o-n grabă vântul. Goală, parcă-i mai gingașă Zâna roadelor rotunde Și-o ispită mă pătrunde Să o chem la mine-n casă Dar rivalii mă-nconjoară, Unul ce m-atacă-i Vântul, Celălalt, măre
ISPITA TOAMNEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352373_a_353702]
-
în colivie - Îngânată șoaptă vie, Murmurată-n frunze, salbă Peste ochi, legată mie - Negri ochi, în zarea albă - În fântână, argintie Boltă-n fagure de stele, Gură dulce, la chindie, Zbor zvârlug de rândunele - Pas mlădiu de căprioară În izvor, clătindu-și ochii, Trup de stea în dulcea-amară Unduire-n mări, sub rochii - Te respir, necuvântato, Te iubesc, nemărginito, Ființa ta de iarbă, iat-o, Ca un spic în rod, iubito ... 8 decembrie 2011 Referință Bibliografică: FIR DE IARBĂ / Jianu Liviu
FIR DE IARBĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351431_a_352760]
-
moral și economic într-o lume care ne respinge, nu mai crede în noi, ne arată drept exemplu al eșecului post-comunist în contrast cu expansionismul comunist chinezesc care trebuie să arate triumfător, contagios, de invidiat. Haideți buni și bravi români, deschideți ochii, clătiți-vă fața cu apă rece de izvor carpatin și adunați-vă om cu om, căci veți auzi curând semnalul pe care mulți îl așteptați! Deșteptați-vă, dormirăți Somn de boală fără leac, Vreme-n care zămislirăți Monștri, bestii peste veac
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
aș fi robotit lacom după cei câțiva gologani care niciodată nu mi-au ajuns să achit biletul de intrare la bordelul cu vise și nici măcar o revistă cu plai cu boy nu mi-am permis să o cumpăr să-mi clătesc ochii cu toate păsăricile dezbârnate pe care puștanii le încercuiau cu pixul roșu ca și cum acolo ar fi fost centrul pământului cu toate că eu cred că de acolo a început lumea și tot de acolo se va și sfârși am fost la
DE DRAGUL TĂU MĂ LAS ŞI DE FUMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345584_a_346913]
-
să cânte schimbând ritmul, ca pe la cinci dimineața) De-aia îmi e plin paharul, ihu!... Ca să-mi înec amarul; Doar așa omul petrece Cu-un vin bun, nu apă rece. (cu duioșie în glas) Of, iar la ultima fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul... FLOAREA: (foarte revoltată) Ia uite-te la Gheorge-al meu, are bani să pomenească primarul!... care ne-a furat, tâlharul, iar din tot ce ne-a promis, a
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
să cânte schimbând ritmul, ca pe la cinci dimineața) De-aia îmi e plin paharul, ihu!... Ca să-mi înec amarul; Doar așa omul petrece Cu-un vin bun, nu apă rece. (cu duioșie în glas) Of, iar la ultima fântână Mă clătesc puțin în gură: Beau cu sticla, nu paharul Și-l pomenesc pe primarul... FLOAREA: (foarte revoltată) Ia uite-te la Gheorge-al meu, are bani să pomenească primarul!... care ne-a furat, tâlharul, iar din tot ce ne-a promis, a
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]