599 matches
-
dimineața zilei următoare a acestei întâlniri- boom, de iubire neașteptată. Apoi, intruziunea unei „alte realități” în lumea reală a personajelor care provoacă neliniște, spaimă, groază personajelor. Subpoveștile presărate de-a lungul poveștii-mamă sunt irealități regionale, povești de groază spuse pe la clăci, cu strigoi și vrăjitoare, dar și cu lupi și animale fabuloase care ucideau (mi-amintesc de poveștile codrilor cu urși și lupi ale bunicului, cu draci care luau forma de câine sau de țapi și purtau oamenii în rătăcire...câte
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
creația, izbânda, înălțarea, azurul. La fel, Cuvântul trebuie asumat în lumină doar pentru exprimare, pentru grăirea frumoasă, înmiresmată de expresii, metafore, stihuri, aforisme, psalmi, simboluri de credință, jurăminte, legăminte, mărturii, mărturisiri, iertare, în rest sunt vorbe în vânt, vorbe de clacă... Întotdeauna când taci, trebuie permanent să grăiești. Dar când grăiești trebuie să o faci cu toată încărcătura sufletească a inimii și a dorului curat. Dumnezeu-Logosul ne-a dat pentru viață cuvântul și pentru înțelepciune tăcerea celestă. „Am tăcut atâta amar
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
și-a început cariera de profesoară. Astfel, Grupul folcloric „Muguri de dorˮ, al elevilor din Poieni, condus de înv. Dorina Hidiș-Pop și prof. Ionel Pop, a prezentat un frumos program de muzică și dans. A urmat momentul folcloric al formației „Claca de dorˮ din Valea Drăganului, condus de prof. Doina Melinte și dr. Zamfir Dejeu, fiu al satului, care au fost însoțiți de primarul comunei, dl. Gheorghe Constantin Boca. Cele două formații au evoluat în aplauzele frenetice ale numeroasei asistențe. Lucrările
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu, tânăr preceptor, venit în comună de nu se știe de unde. El a fost găzduit la părinții viitorului său soț, la unchiul Stoica, care aveau mai multe camere
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor pământului ca urmare a muncii sale neobocite și de la horele din zilele de sărbătoare ale verii, până la șezătorile sau clăcile unde oamenii satului se întâlneau, sporind priceperea într-un altfel de muncă, descoperindu-și și apreciindu-și talentul artistic al fiecăruia dintre cei ce erau dăruiți cu har creativ și interpretativ. Acolo, în mediul acela al întovărășirii sufletelor, se nășteau
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului la români, de când mă știu, (dar nu mă băgați în samă) omul moare dacă-i viu, dacă-i mort - îl pui în ramă. și-atunci vorbele de clacă se-nmulțesc într-o părere, că și cel întins în raclă ar boci de-așa durere. lumânări și mărunțișuri, în tăcerea din capelă, și pe mort niscai bacșișuri, put mai rău ca în pubelă. eu, român, de când sunt viu, cheltuiesc
ASTA, DRACU, ÎNŢELEGE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372867_a_374196]
-
2015 Toate Articolele Autorului Și obișnuința îți poate deforma destinul Fie că-l ai sau nu la tine Ești un fel de tablou amator de cuvinte Bărbat și poet de marcă Prima zi este o adevărată poezie Restu-s vorbe de clacă Destin apărut din senin pe cer Taina ta ai văzut-o și-a doua oară Cred că rezistă și la următoarele reve deri O simplă pagină peticită cu versuri Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: GENEZA DE
GENEZA DE SÂMBĂTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373015_a_374344]
-
dacă au măcar un dram de părere obiectivă a sinelui?! Făr-a avea măcar un grăunte de farmec, unii artiști speriați de uitare, ori trepăduși ai lor îmbătați de falsă celebritate s-au apucat și de scris, cu toptanul, cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Făptuiesc prostii livrești, multe, necrezut de multe, (te miri cum de scriu oamenii aceștia sute de cărți!), se autoîncoronează cu titluri pe bază de doctorate
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
le vedeai mirarea credeai că-nebunesc; -Ce faci cu-atâtea ouă? au întrebat firesc... -Le dau la olandezi, la patru mii de ouă Ei îmi trimit o vacă, ba, unii, chiar și două. Hai, lasă-mă vecine cu vorba ta de clacă, Nu văd la tine-n curte nici urmă de vreo vacă. La ce mi-ar trebui, când am atâta treabă? Doar trec pe lângă mine și încă-n mare grabă. Afacerea-i făcută să aibă multe uși, De-acolo din Olanda
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
lucru. Cântecele vesele rostite în timpul șezătorii au strecurat un fior plăcut în sufletele spectatorilor, ale oamenilor buni care s-au strâns acolo, căci omul bun e ca o comoară, de aceea trebuie prețuit, după cum ne-a amintitun copil, participant la clacă. După șezătoare a urcat pe scenă grupul elevilor din Vădeni, ce ne-au încântat cu dansurile specifice zonei muntene, dar și cu minunatele costume naționale pe care le purtau. Ritualul nunții, cu bărbieritul mirelui, gătitul bradului, pregătirea miresei pentru ceremonie
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Îmi văd numai de-ale mele, N-am nevoie de belele! Și la cap mă bați întruna... Că n-aș ști măcar nici una; Mă ameninți, și c-ai vrea Să dai totul altuia? Altul vine, altul pleacă, Corvoadă, treabă de clacă: Catastife, visterie și pătul... Grâu, porumb - nu-ți e destul?! De ce-ai vrea să muncesc eu!... Chiar mânii pe Dumnezeu. - Bine-ar fi ca tu să-mi vezi Tot ce fac, dar vreau să crezi Că din muncă le-
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
fiind la mâini ce tremurau, Dar fericiți în jurul lor cântau, Făceau din săniuțe, trenulețe. În jurul sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri, De sărbători veneau feciori la poartă Și se nășteau vremelnice iubiri. Iar seara se-adunau bătrâni la clacă Torceau cântând, fuior, după fuior, În jurul lor erau copii de-o șchioapă Și ascultau vrăjiți povestea lor. Când vântul troienea zăpezi pe sate Iar gerul desena flori în ferestre, Noi zgribuliți ne strecuram în noapte, Să-i facem mamei glume
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
și de jocurile copilăriei petrecute la țară - sărmane improvizații, ca și viața lor mereu bântuită de nevoi, din care cu greu puteau să rupă fărâma lor de bucurie (pag. 22), de “făcutul lemnelor” pentru foc (pag. 18), de cosit, de clacă (“Furca”!), de miturile și eresurile locale. Sunt pagini memorabile, de aspect monografic, despre o lume care parcă s-ar grăbi să alunece-n uitare. De aceea, repet, această carte este o mărturie și o lecție pentru generațiile ce vor urma
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea nutrețurilor. Iarna, la claca pentru curățatul porumbului de pe știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
fac vânătoare de portofolii". D. Cogălniceanu, prin o ciudată coincidență, și-a dat demisia la 13/24 aprilie 1880. Acum șasesprezece ani, la această epocă, el prezida cabinetul și, după inițiativa sa, țăranul român devenea proprietar. Ministrul care-a abolit claca în România, liberalul par excellence al acelei țări, vechiul ministru al lui Vodă Cuza nu vrea să cedeze d-lui Fleva și consorții. Independenții au lăudat mult purtarea editorului Cronicelor Moldovei. {EminescuOpXI 140} Nu se știe ce va face d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne menține într-un alexandrinism ironic), să nu forțăm, să nu supărăm pe nimeni, să lăsăm lucrurile așa cum sînt, doar să le survolăm un pic, la joasă altitudine, să nu aterizăm, nu, era încă o discuție, încă o vorbă de clacă, unul spunea una (cam același, cam aceeași), altul intervenea de regulă antitetic, să nu lîncezească sporovăiala, să nu expieze, mă uitam la noul venit, făcea eforturi vizibile să accepte această gratuitate, să intre în jocul nostru, nesimțind probabil gradul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la alte texte citite anterior, tot de Ion Creangă: Amintiri din copilărie, povești și povestiri. Se vor aminti și completa date referitoare la marele povestitor, folosindu-se imagini. Se va face lectura model, apoi explicarea unor cuvinte și expresii: țâfnoasă, clacă, gâlceavă, pricină. Se vor găsi sinonime, antonime, omonime pentru unii termeni din text. Se vor despărți în silabe unele cuvinte: fi ind-că; fi-i-că; fi-in-ță; Se va răspunde la întrebările din manual oral, apoi scris. Vom face exerciții de pronunție și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
măsură să sprijine materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte „toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea dura. S-au întreprins cercetări, analize și s-au oferit soluții. Toți cei a căror opinie merită o atenție deosebită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noile împrejurări, create prin aplicarea convenției de la Adrianopol și a Regulamentului Organic, ca urmare a libertății comerțului exterior, a abolirii monopolului otoman, a introducerii unui regim de ordine în interiorul țărilor române, a acumulărilor de bani, cu toată frânarea din partea întăririi clăcii, industriei i s-au creat noi posibilități de dezvoltare, mai favorabile decât în epoca precedentă. Spre deosebire de sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, în epoca regulamentară, datorită posibilităților sporite de acumulare bănească, apar ca proprietari de întreprinderi industriale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așadar, meșteșugarul țăran fiind legat de pământ este legat de proprietar. Lui nu i se eliberează patentă, pentru a nu se bucura de privilegiile patentărilor, pentru a nu fi scutit de beilicuri, pentru a nu-l lipsi pe proprietar de clacă. În felul acesta, săteanul nu poate ieși decât cu foarte mare greutate din starea de țăran pentru a intra în cea de meseriaș sau de orășean. Este adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială cu meșteșugarii, folosind munca acestora în schimbul obligațiilor de clacă. Deasemenea, până la eliberarea țiganilor, proprietarul utilizează muncă neremunerată a acestora. De altfel, prin articolul 2, anexa litera J din Regulamentul Organic, proprietarilor li se acordă un mare ajutor în această privință: Ministerul din lăuntru, la cererea proprietarilor care aveau nevoie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când la sate dominau relațiile de producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate orașele erau libere. „Trecerea de la sat la oraș - cum remarcă pe bună dreptate un istoric - a avut loc și în capitalism, dar în feudalism
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]