33,219 matches
-
scrierii) și morfologică, în forma icon sau icoană; pluralele lui icon sînt iconi ( masculin), iconuri sau icoane (neutru); icoane e, desigur, în primul rînd pluralul formei feminine. De fapt, e o situație în care este greu de făcut o distincție clară între "adaptare", deci preluare a unui nou cuvînt (asemănătoare ezitărilor între clon masculin și neutru - și clonă - feminin, în transpunerea engl. clone, devenit termen la modă și internațional) și calc semantic, deci adăugare conștientă a unui sens nou cuvîntului deja
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri liberale clare, doar că mai apropiate de ale liberalilor din generația următoare decît de cele ale lui Rosetti. Noțiunea însăși de liberalism a cunoscut după primul război mondial o schimbare care ar fi făcut, dacă mai trăia, din Maiorescu, om de dreapta
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
vânturat promisiuni, s-au instituit reguli, s-a creat și un organism, ORNISS, un fel de etuvă prin care urmau să treacă cei desemnaț să conclucreze cu NATO. Degeaba. Interesele lui Timofte sunt cu totul altele. Legea e simplă și clară. Ea spune că singurul abilitat cu acordarea "certificatelor de bună purtare" este CNSAS-ul. Orice altă instituțe sau persoană care-și arogă o astfel de misiune comit o infracțune. Mare și tare, dl. Timofte știe cine a executat și cine
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
care m-au auzit cîntînd în acel context, așa cum am făcut-o și la TVR în direct, la o oră de maximă audiență, față în față cu profitorul politic Adrian Păunescu, de care m-am despărțit public, în termeni foarte clari și energici. Sînt dispus, în continuare, să fac penitență publică la solicitarea oricui (gest pe care Cronicarul R.L. nu l-a făcut încă, deși ar cam fi cazul)..." Stați liniștit, dle I.Z., nu vă cere nimeni nici un gest de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
județene, după opinia noastră, nu-și mai justifică existența în actuala formulă [...]. În privința vechilor și actualelor școli de Artă Populară și a Caselor de Creație, instituții prin excelență ale fostei politici, de cultură și artă amatoare, lucrurile sunt și mai clare: anacronice, păguboase și total în afara spiritului înnoitor al Reformei, ele trebuie să înceteze a mai fi finanțate de la Bugetul Statului, lăsându-li-se doar democratica libertate de a se privatiza și de a se autogestiona și autofinanța. Ca și Ansamblurile
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
priviri angelice; urmăriți; urmăriți general; explozie la o mină din Valea Jiului: un mort și trei răniți; s-a împușcat un militar; cineva a dat un tun de miliarde, a ridicat din bănci alte miliarde. Cu acte în regulă... Nefiind probe clare la dosar, este cercetat în stare de libertate... Vocea Alessandrei Stoicescu, de mamă grijulie: Adelin, ai grijă de tine, noi te iubim și te așteptăm. E un simplu reflex, fiindcă Adelin Petrișor s-a întors din Irak... Un individ zdrențăros
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
spre tonul grav, apocaliptic printr-un umor negru foarte special. Un extraordinar contrapunct al structurii dramatice. Asta nuanțează foarte tare și colorează partitura fiecăreia dintre protagoniste. Minunate împreună și fiecare în parte, Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin, de la gesturile clare și emblematice ale fiecărui personaj, la ritmul diferit, la tonul rostirii, la atitudine, la relațiile ciudate dintre ele se suportă, se urăsc, ucid la schimbările bruște de atitudine și înfățișare. Tocmai absorbția fiecărui personaj de către fiecare actriță dă jocului strălucire
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
supraviețuire în aceste vremuri... Vedem pe unele dintre aceste insule veritabile arsuri ale autenticului, gesturi mai puțin cunoscute și expuse privirii generale, dar pline de vitalitate. Găsim încercări îndrăznețe, rezultate în urma unor îndelungi perioade de reflecție, răspunsuri foarte personale, refuzuri clare de a mai fi victimele inerției. În acest context, merită menționată în mod special insula Manuel Pelmuș, relevantă pentru ceea ce am spus. Aceste insule independente nu pot, însă, să construiască infrastructura pentru întreg, nu pot să înlocuiască o strategie culturală
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
Nicolae Manolescu Dacă opera de literatură este deseori ambiguă, critica trebuie să fie întotdeauna clară. Echivocurile, jocurile de cuvinte, "apele" pe care le face ironia nu țin de esența morală a criticii; decît, poate, de arta ei; o colorează, îi conferă personalitate, dar n-o ajută prea mult să-și atingă scopul. În orice caz
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
arme a Franței post-napoleoniene a avut loc tocmai cu acordul Sfintei Alianțe. În revizitarea trecutului, formula memoriilor așa cum o concepe Chateaubriand oferă considerabile înlesniri, căci el nu-și face o autobiografie, și nici o mărturisire a întregii sale vieți. Cea mai clară definire a tipului său de scriere, în Memorii de dincolo de mormânt, mi se pare aceea de la pagina 157 din tomul II: "Montaigne zice că oamenii cască gura la lucrurile viitoare; eu am mania de a căsca gura la lucrurile trecute
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
muzicologie a pus în prim plan figura lui Tiberiu Olah, de curând dispărut dintre noi) până la stimularea creativității tinerilor. Cel puțin privitor la concursurile de compoziție și muzicologie, mi-am confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secției de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compozițiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creștine. Ascultând cele cinci cantate pentru soprană
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
mă lăsa cucerită de ideea frumuseții lumii în diversitatea ei de lucruri și meserii când, în chipul cacofoniei crase și deloc inocente și a dezacordului: "feerica cadență" și, iată, " Și calde nimburi ne-apăru pe umeri", îmi apăru și mie, clară și dureroasă în fața ochilor, situația. Fusese magic "vântul cel negru" între tristețile de marcă ale unei nopți de revelion, dar și el s-a risipit pe dată, ca și prezența "martorului blând la nunta Apelor", care n-a mai avut
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
perfect al lui în, cu echivalența strict formală înainte de un, o ( de aceea exemplul "se preface într-un palat", cu toată ideea sa de devenire, nu diferă decît prin prezența articolului de "se preface în palat") și, în rest, cu clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
Nicolae Manolescu Cititorii vor fi recunoscut în titlul editorialului meu titlul unei cărți a lui Jean-François Revel din 1990 ( ediție românească, Humanitas, 1993, în traducerea foarte clară a lui Dan C. Mihăilescu). În ultima lună, văzînd pe mai multe canale t.v. românești și străine, auzind din oră în oră la radio sau citind în trei-patru ziare în fiecare dimineață ce se întîmplă în Irak, mi-a
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
idei coerente care rezultă din aceste interminabile paranteze este aceea că spiritualitatea ortodoxă, bazată pe accentuarea asemănărilor și a coincidențelor, a făcut posibile compromisurile unor intelectuali cu comunismul și cu fascismul. Spiritualitatea catolică, clădită pe o rațiune care impune precizarea clară a diferențelor și a limitelor, nu ar fi putut permite asemenea aranjamente. Activitatea lui Mircea Eliade apare o mostră de spiritualitate ortodoxă pusă în practică, savantul fiind suspectat că ar fi fost dispus să facă compromisuri atât cu legionarii, cât
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
comunist avea principii ideologice, celălalt vrea să taie când ești necunoscut - eu, ca scriitor, eram necunoscut la Paris... editorul vrea să propună o carte scurtă și dacă, după aceea, ai succes, atunci se publică cât ai scris. Nu există criterii clare de diferențiere, amândoi sunt niște ticăloși, editorii, sau amândoi pot fi generoși, minunați. E o tragedie întreagă ce se-ntâmplă în țările apusene cu tinerii scriitori care publică lucruri cu care se prostituează. Noi, generația noastră, a fost la fel
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
În final îl ucide pe soțul amantei sale, aruncîndu-l dintr-un teleferic. Chiar și invocînd legitima apărare, trebuie să recunoaștem că, pentru un intelectual, asistent al lui Blaga, performanțele nu sînt neglijabile. Între armele albe folosite de personaje, pumnalul doamnei Clara în Vlaicu Vodă e justificat de epocă. Dar și tinerii legionari, mult mai tîrziu, în Bietul Ioanide, uzează de pumnale ca să ucidă demonstrativ un profesor, adversar al Mișcării. Crima se face asemeni omorîrii lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
meargă direct la conținut fără obligatoriile ocoluri narative și stilistice specifice, specifice viziunii tradiționale despre literatură, în general și despre roman, în special. Lumea este grăbită, nu mai are timp de mofturi estetice, vrea fapte, întâmplări, idei (asta mai rar) clare, spuse limpede, pe înțelesul tuturor. Pentru tot mai mulți, literatura nu (mai) este decât o prelungire a faptelor diverse din presa cotidiană, a telenovelelor și a filmelor. De ce se bucură de audiență jurnalele și cărțile de memorii? În primul rând
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
să asigure televiziunile cu noi, savuroase și umoristice momente de veselie națională. -Nu e ușor nici pentru ei, zice Claustrina împăciuitoare. -Sigur că nu, doamnă!, îi răspunde Haralampy cu asprime. Te treziși și tu... Iar vorbele lui sunt cea mai clară declarație de război. Schimb repede pe B1 Tv, la emisiunea sa preferată: "H-L - Confidențial" (15.07), moderată de Monica Stan. Tema emisiunii, sau genericul, este "Marina se mărită cu Peter Imre", eveniment extrem de important în istoria patriei și a
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
secolului XX, așa cum îl cunoaștem, exersat pe alte teme, din proza lui Augustin Buzura, D. R. Popescu sau Nicolae Breban. E remarcabil faptul că Vladimir Beșleagă estompează politicul și privilegiază existențialul, atenuează stilul de anchetă judiciară, în care existau roluri clare de anchetatori, martori și victime, pentru a evita clișeele justițiarismului (vinovăția nu e de-o singură parte) și pentru a da astfel câștig de cauză scrutării interioare plutind printre cele mai neliniștitoare incertitudini. Într-o literatură de poeți, cum e
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
te plasa în afara razei de observație a comunității științifice internaționale din domeniul considerat, deci implicit înseamnă a te sustrage judecății ei critice, a te situa în afara jocului pe care îl reprezintă cercetarea științifică, joc de natură esențial globală; o situație clară de ofsaid, care nu a beneficiat până acum de suficientă atenție și a proliferat la noi în mai toate domeniile de cercetare. Într-un articol din "Idei în dialog" (nr. 7, iulie 2006, p. 50), Al. Baumgarten aprobă punctul de
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
Mi-a spus cineva de absolută încredere că..." CNSAS, care ar trebui să știe dacă așa stau lucrurile, tace mîlc. În schimb, istoricul Stejărel Olaru a declarat recent într-o emisiune tv că a descoperit în arhivele sus-numitei instituții dovezi clare asupra colaborării cu Securitatea, ca informatori, a trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua" a apărut o listă de vreo 200 de verificabili la CNSAS, propusă de Civic Media, în numele căreia semnează Victor
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
CNSAS, propusă de Civic Media, în numele căreia semnează Victor Roncea. Pentru a spori suspansul istoricul a precizat - dacă pot spune așa - că unul dintre ziariștii descoperiți de el nu se află pe lista apărută în "Ziua". Dacă Stejărel Olaru are dovezi clare despre trei ziariști că au făcut poliție politică sau că au fost informatori cu contract, normal ar fi să le spună numele. Fiindcă prin afirmațiile de genul: "Unul dintre ziariștii descoperiți de mine nu se află pe lista apărută în
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
nu s-au prefăcut doar că discută, cum sugerează neinspiratele ghilimele. Studiul din 1963 al lui Liviu Rusu, urmat, în sprijin, de cel al lui Tudor Vianu, a făcut epocă, reprezentând nu numai "reconsiderarea" lui T. Maiorescu, dar primul semn clar al desprinderii conștiinței literare românești din chingile realismului socialist. Liberaliarea ideologică din deceniul șapte al veacului trecut, atâta câtă a fost, a început cu această revenire inechivocă la maiorescianism, iar faptului trebuia să i se acorde importanța cuvenită în "Documentarul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
infinitivul în -i (-ui, -ăi etc.) sînt mai puține și permit de la început unele variații în folosirea sufixului: sînt mai numeroase formele cu -esc, dar nu lipsesc nici cele fără -esc. Dacă urmărim cîteva împrumuturi sau creații recente, observăm dominația clară a formelor cu sufix, dar și excepțiile: a chatui apare, la o căutare cu motorul Google, cu 74 de atestări pentru forma chatuiește ("stă și chatuiește la 2 noaptea", romanian-portal.com), și cu 128 pentru să chatuiască ("prietenului meu îi
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]