371 matches
-
În timpul ăsta, tot trage cu ochiul, nu care cumva să se atingă vreunul de ciupercuțele ei marinate... Vezi bine, Polina e trecută prin multe și știe că viața e numai corvoadă și chin și că sufletul omului e împuțit și cleios ca o fiertură calmâcă. Și dă-i cu borș și budincă și încă olecuță de cașă, iar trupul ei se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta cugetare îndurerată. Polina e o femeie dintr-o bucată. Dar
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
colcăitoare (oh! viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om beat, voma mea să se adauge luxurii imunde a gunoaielor înflorite în jur... Pe scurt: ca dînsul să supraviețuiască, să mai fie îngrijit, să mai fie bibilit
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane Pe plăcile topite-n bulioane... Emil cel lovit cu leica în cap chiar de teleleica Lui Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
hârtie albă ca zăpada mi-au dat niște euro în plic mi-au strâns mâna la despărțire m-au lăsat să privesc încă o clipă șirul de giruete rotindu-se fără cruțare pe Bismark-platz. Două tălpi trandafirii Copilă transpirată copilă cleioasă au să te mănânce oamenii ascunși prin unghere. Mai întâi se vor uita la tine de sus în jos apoi de jos în sus vor trage adânc aer în piept și vor mușca din abdomenul tău bronzat. Va trebui să
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
a unui provizorat în definitiv atât de incert, de fluid - de când am ajuns aici eu unul sunt fascinat de toate lucrurile ce nu există, dar asta, e drept, numai când beau foarte mult și de unul singur, iar o lumină cleioasă, împrăștiind parfumuri de oleandru se prelinge pe masa la care-nșir versuri până târziu, când capul începe să mi se scufunde - încetul cu-ncetul, și muzical - prin coridoare tot mai întortocheate, din care nimeni nu scapă - deci nu-ți rămâne
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
care nici nu-ți mai vine să le deschizi. 3 Deschidem o paranteză. Cum ți-au deschis uterul să-ți scoată ciorchinele ăla vânăt tot ce mai poți naște tu acum o învălmășeală de celule rele un conglomerat de cuvinte cleioase, banale, care-ți fac rău numai ție. Scuipate afară, nu spun nimic nimănui. " Toate trecem prin asta", fraza consolatore pe care o urăsc cel mai mult. Inserierea democratică a banalității, cuvintele astea scoase cu forcepsul, fără nici o șansă de supraviețuire
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
în „Azi“, 2/1933). Nu mai departe decât în numărul anterior al revistei, poezia Foame (remarcată și reprodusă de „Viața literară“ (nr.141/1-20 febr.1933, ca probă de „real temperament“) distila revolte vag amortizate interogativ: „Cât o să rumeg înlănțuirea cleioasă ca un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai cântecul meu îmi zmulge rochia“ (Fragment de primăvară), mod de a vesti, practic, refuzul măștilor, decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
iată, sunt începând cu 1 mai 2004, așa că au folosit admirabil ideea de Europă Centrală. în acel moment, Europa Centrală semnifica ruperea cu trecutul comunist, și nicidecum nostalgia după Mitteleuropa prăfuită a lui Franz-Jozef și-a lui Svejk. Dar limba cleioasă a fiilor lui Ceaușescu nu se putea opri brusc din melițat. Precari la capitolul pregătirii științifice, cretinizați de atacurile furibunde ale ideologicului, timorați de permanentele situații umilitoare în care erau puși, istoricii români s-au dovedit incapabili să furnizeze politicienilor
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
O să fie masacrați și toți ceilalți! Undele răgușesc răcnind de la Tomsk până la Sydney, Australia, de la Aberdeen până în Ciad, că o să fie un măcel cum nu s-a mai pomenit de trei veacuri! că o să curgă sângele, torente, mațe peste tot! cleios, carnajul nazist! toată clica! „Întocmiți listele!” în aer miroase a debarcare! Și eu sunt ahtiat după aer! Mă și văd! Plutesc deja! Și nu-i doar Madam Esmeralde! Au mai fost câteva persoane foarte stimabile, care mi-au făcut mai
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
al captării sensurilor vieții. Îmi place să cred că există. Ambele. Chiar dacă în puține, foarte puține exemplare. Câțiva le au. Ceilalți le etalează. Nu neapărat din vina lor. Adeseori intervievatorii sunt cei care-i împing în prăpastia vanității. Întrebările acestora, cleioase ca mierea, au un regretabil randament. Scot monumentul închipuit în secret chiar și din cele mai decente personalități. Prin urmare, așa nu. Categoric nu. Trec, ușurat, la cealaltă categorie, ilustrată de Toamna decanei. Și Antoaneta Ralian, și Radu Parachivescu poartă
Un spectacol desăvârșit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5036_a_6361]
-
Lumea de păpuși a copilăriei într-o familie de evrei din București împrumută de la Bonciu gingășia tulburătoare, schimbată din loc în loc într-o gravitate ciudată, în spaima puiului de sălbăticiune care simte capcana. Mai împarte cu microromanul interbelic materialitatea grea, cleioasă, a excrescențelor, a tumorilor, a vieții care se divide haotic, aberant. Este, în rizibilul orgoliu al corpurilor care nu sfîrșesc mojarate într-un creuzet aseptic, ci consumate de o boală care crește mai repede decît ele un dispreț al oricărei
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
aberația", formulată de mine însămi cînd, privind la televizor transmisia în direct a nu știu cărei Conferințe Naționale, m-am simțit copleșită de două stări: prima era beatitudinea de a-mi vedea tatăl reconfirmat în prezidiul demnitarilor și a doua - un paianjen cleios țesînd pînze scurte în fiecare ungher al ființei mele - era rușinea care le striga prietenilor și colegilor să nu se uite la acea transmisie, să nu vadă ce vedeam eu." Dacă-i luăm, cum de la început am spus, unui roman
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
pepenii verzi... peste lubenițe cum le ziceau oltenii... și cum un pepene de dedesubt se rostogolise și Săftica... așa o chema țipase aoleo copilu^!... mi-l omoară... și o liniștisem întrerupându-mă...era un pepene de sub noi și zeama lui cleioasă dulce se amestecase cu a trupurilor noastre tinere și pline de viață... la asta mă gândeam eu pe când mă legănam cu Marieta în casa ei bogată din cartierul select bucureștean în timpul foametei din 1946... ea având frigiderul încărcat de bunătăți
"General Motors" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7956_a_9281]
-
firească și cît se poate de explicabilă (Cronicarul fiind la rîndul lui un admirator al talentatului spaniol) cu condiția ca expresia ei să nu depășească pragul euforic al ditirambilor stînjenitori. Dragoș Cojocaru pierde măsura și se urcă în piscul hiperbolelor cleioase, strivindu-l pe "marele maestru galactic" (se vede că planeta e neîncăpătoare pentru ierarhiile autorului) sub un iureș de apelative bombastice. Descriind reprezentația de gală din seara de 24 iulie 2009 din Verona, autorul scrie "cîntărețul actor se zbate, ucide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
de pe care picură zeama maidanelor urbane, pe care îi citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în aer liber, pitoresc pînă la încîntare și gol pînă la îngrețoșare. Un univers minor și fatal plat, derizoriu prin conflictele iscate și cleios prin patimile dezlănțuite. O foșgăială ineptă de tîrîtoare abrutizate, în a căror sensibilitate nu s-a strecurat ambiția ierarhiei sau gustul idealului. Paradoxul cărții Georgianei Sârbu e că te face indirect să constați toate aceste trăsături livrești, că așadar volumul
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
pumnul, cărămida, bolovanul, că "edifici" opere, neapărat, geniale, fundamentale, mințind ca și cum ai respira, crezînd, o utopie, firește, că ai gloria la degetul cel mic, lingușindu-te pe lîngă mase, numite, demagogic, popor, ca vulpea adulmecînd cotețul cu găini, arborînd zîmbete cleioase, lătărețe, ademenitoare, oricum, fățarnice, cu gîndul pervers de a mai minți încă și încă o dată prostimea, bombîndu-ți pieptul de atîta faimă, desigur, trecătoare, în care, tu, vestitul, reputatul, crezi nestrămutat - îndoiala pentru tine nu există - fîțîindu-te toată ziua, bună ziua, pe
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
metisate și stropite cu sânge, excremente, spermă și cocaină din Cidade de Deus (Orașul zeilor, 2002) al lui Katia Lund și Fernando Meirelles. Naturalismul tablourilor decupate din periferia Mumbaiului cu gunoaie mustind în fermentație, cu apele cu solzi grași, aproape cleioase, cu cârdurile de copii în maieuri murdare și păsări necrofore, cu slum-urile văzute de sus ca un puzzle imens, carnivor, ca o boală de piele care descuamează în foițe de mică, cu o cruzime care brizează retina aduce cu verismul
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
-se prea singuratec în atâta glorie, triste et seul dans sa gloire, aciuește numele său de acel al unui politician din miazăzi și anume: eu și amicul meu Venizelos, acoperindu-se cu meritul comun. Astfel se agață de lampă panglica cleioasă de prins muște sau o tinichea de o coadă” (Alianța biruitorilor). Sau: „Deci d-l Brătianu s-a smucit de pe fotoliu căutând să dea ființei sale plictisite și perfide aparența agerimii și a sincerității. A schițat un gest, a bâlbâit
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
personajelor, stilul direct legat ori cel indirect liber utilizate consecvent, portretele atent conturate și insistența autorului asupra unor "amănunte" sunt subsumate unui proiect narativ pe cât de complex, pe atât de bine urmărit și împlinit. Amantul Colivăresei este cronica unei lumi cleioase, clisoase, în care viața cu "pulsația ei păstoasă și hurducăită" se încăpățânează să subziste. Rețeta pare să fie, până la un punct, aceea a romanului picaresc, cu trecerea unui erou printr-o serie de întâmplări spectaculoase și medii diverse, cu reîncărcarea
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
mai port ca pe-o cumplită larvă./ Urmele-ți vinovate au devenit semințe. În nămolurile sale/ sînt vegetații, insule, nisipuri, grohotișuri, insecte-/ el este labirintul meu spre tine".// Știu că Ochiul Orb nu atacă omul.// Știu că într-o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va rămîne pupila lui pură - sfioasă floare a neantului.// Acum cînd scriu simt cuvîntul ca pe o cîrjă/ simt mîinile tremurînde ale celor
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
d-lui Nicolaescu privind arderea cărților sau de melițările penibile ale lui Dumitrașcu. Cand, gregar și absurd, acesta din urmă "polemizează" cu un deputat ungur inteligent, plin de umor, relaxat și elegant, e limpede ce șanse are "romanismul" gureș și cleios luat în arendă de astfel de specimene. Să ne mirăm că tocmai ministerele conduse de domnii Babiuc și Berceanu se află în aceste zile în atenția publică? Venirea iernii funcționează ca un revelator pentru toți acești incompetenți cu fumuri, pentru
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
încoace / de un acordeon cu burduf spart // Și lăutarii cântă tot mai îndrăcit / eu le-am lipit pe frunte suta de mii // Scufundat la o mie de leghe sub crusta impură / în cel mai adânc amânat ieri sau mâine / în cleiosul acum" (Cleiosul acum). În grădina suspendată a deliciilor începe să bată un vînt cu dezagreabile efecte. În carnetul de schițe al poetului ce părea a-și cultiva o bonomie fără termen se ivesc figurile schimbării de atmosferă. Aidoma lui Petre
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
un acordeon cu burduf spart // Și lăutarii cântă tot mai îndrăcit / eu le-am lipit pe frunte suta de mii // Scufundat la o mie de leghe sub crusta impură / în cel mai adânc amânat ieri sau mâine / în cleiosul acum" (Cleiosul acum). În grădina suspendată a deliciilor începe să bată un vînt cu dezagreabile efecte. În carnetul de schițe al poetului ce părea a-și cultiva o bonomie fără termen se ivesc figurile schimbării de atmosferă. Aidoma lui Petre Stoica din
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici răscopt/ în societate fii cucul din ceas/ cîntă numai la ore fixe/ nu lătra nu musca/ pe cei mici învelește-i/ celor mari zîmbește-le cu măsura/ folosește-te
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
într-un mijloc de seducție căruia aproape nimeni nu poate să-i reziste: "O secretară deschide ușa. Cu ea pătrunde în sala de așteptare un marș funebru ale cărui note, grele, se lipesc de perdele ca niște muște mari și cleioase." "Mi-e frică. Dama se așează pe pat, schițează un surâs în scopul de a mă seduce... Surâsul forțat face să-i scârțâie colțul buzelor..." "Jos, în micuța curte rahitică, niște cămăși albe se legănau încet pe o funie de
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]