364 matches
-
la fel de indiferenți... M-am simțit ca un vierme, cum zicea Victor. Am ieșit în pauză, îmi venea să vomit. M-am dus la WC-ul profesorilor și am vomitat. Nu-mi venea nimic în gură decât un lichid verde și cleios. De mine voiam să scap, pe mine voiam să mă borăsc. De atunci am început să urăsc, Mihaela, tot regimul, tot, tot, tot, de la discursul lui Ceaușescu la cravata lui Todea. Atunci am descoperit cât de hidos e tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o fi vrut Doris să spună) un maestru neîmblânzit al luatului la labă, Spunk se dovedește a fi un veritabil guru sau vrăjitor al junk food-ului, domnind peste etuvele din bucătăriile restaurantelor, unde operează cu diverși aditivi mortali și condimente cleioase. Suntem lăsați să ghicim care e dimensiunea reală a devierilor lui sexuale, deși într-o secvență reluată obsesiv, Spunk face o vizită „caritabilă“ la un orfelinat cu mama lui: într-o serie de prim-planuri îl vedem oferind bomboane în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ne-am oprit În fața intrării principale, asigurată cu lanțuri și cu un lacăt de mărimea unui pumn. Ferestrele de la primul nivel erau astupate cu scînduri acoperite de iederă. Aerul mirosea a bălării moarte și a pămînt reavăn. Piatra, Întunecată și cleioasă sub ploaie, lucea asemenea scheletului unei reptile mari. Am vrut să-l Întreb cum avea de gînd să deschidă poarta aceea din stejar, o poartă de bazilică sau de temniță. Julián a scos din buzunar o sticluță și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
obsesiile lui Oliver Își găseau justificarea În realitate. Acum Noimann Îl Înțelegea. Nu era prea plăcut să ai de-a face cu astfel de creaturi... Noimann Încercă să-l desprindă, apucându-l cu cealaltă mână. Obiectul deveni Însă atât de cleios, Încât medicul văzu cum de pe suprafața sa lucioasă se desprinde un fel de mucus, care i se Întinse ca o gumă de mestecat, molfăită mult În gură, Între degetele sale năpădite de transpirație. Văzu și niște litere, care se Întindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Împungând cu degetul arătător fiecare literă a etichetei: „Există nenumărate motive pentru care și noi, bărbații, merităm o zi a noastră...”. Prin urmare, arătarea din fața lui era de natură masculină. Păi, dacă era picior, de ce natură putea fi?! Literele erau cleioase, cuvintele se Întindeau. Puteai oare să ai bază Într-o astfel de inscripție? „Dacă ești mascul, de ce lași În urmă atâta mucus?” gândi Noimann. Între timp, pe tunică apăru un grup de cinci stele. Cuvântul Bergenbier se topi În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de greu e să-l prinzi În coadă și cum Îți mărește dintr-un foc cu treizeci de minute timpul de pregătire. Am Încercat chiar să folosesc produsele de machiaj, care fuseseră atinse atât de sporadic Încât rimelul era foarte cleios, iar câteva rujuri rămăseseră blocate Înăuntrul tuburilor. Nu contează! m-am gândit, cântând alături de Mike & The Mechanics „The Living Years“ În timp ce-mi aranjam fața... era chiar amuzant, oarecum. A trebuit să recunosc că rezultatul final s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
va fi ultima ei călătorie și fiecare amânare este motiv de sărbătoare. Înghite încă o pastilă de opiu, simțind gustul amar al rășinii pe limbă. Ca în fiecare an, vântul a bătut constant dinspre sud-vest, purtându-și încărcătura de aer cleios peste câmpie, pentru a o izbi apoi de primul versant. Timp de zile întregi, săptămâni, aerul s-a înălțat ca fumul, răcindu-se pe măsură ce se ridica, împletindu-se în coloane uriașe de condens deasupra piscurilor. Iar acum, aceste grădini suspendate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
hîrtie cu imprimeu decolorat era țintuită pe perete în cuie, bătute printr-un bilet de tren tăiat în patru. Pătată de muște, hîrtia constituia fundalul cîtorva farfurii desperecheate, stăpînite cu elastic. Din cutioare verzi de Zeppelin, de sub plafon, atîrnau benzi cleioase, pline cu muște. Patricia se cocoță în patul cu tăblii de lemn și, cuprinzîndu-și genunchii în brațe, se sprijini pe pernele murdare de la căpătîi. Abia atunci am observat că, sub capot, era goală pușcă. Carnația sidefoasă a brațului masca, la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lapte fiert în ceaun. A fost o întîmplare care a stîrnit în mine ecouri nostalgice, ca o pietricică azvîrlită în lac: cînd apa își reface oglinda, la mal încă se mai sparg valurile. Chiar din prima zi porni o ploaie cleioasă. Șanțurile se umpleau cu noroi. Ca să intre înăuntru mireasma ploii, am deschis larg ușa, geamurile fiind înțepenite în vopsea. Pe zbiceala de sub gard se apropiau doi inși. În smîntîna de pe șosea, clefăia cu cizme de cauciuc altul. În ploaie oamenii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pluteau, la numai câțiva pași de fundul Văii, În aerul care mirosea dulceag și Împuțit a gunoaie și a stârv. Talpa unui copil răscoli ouăle dintr-un cuib de șerpi. Celălalt, care venea În urmă, văzu mișcându-se În albușul cleios scurs din pielița ruptă a unor ouă câțiva pui negri de șarpe ce se Încolăceau nevolnic. Le ieșiră În cale dihori și vulpi, un cotoi sălbatic Îi scuipă dintr-o scorbură, un mistreț tolănit În nămol Își repezi către ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Vieru Încuviințase să primească două picioare-n cur, dar cu latul, nu cu vârful. Aruncaseră două tubulețe În oală și măsuraseră cele zece minute numărând, nici prea repede, nici prea tărăgănat, până la șase sute. Scoseseră pe lama de sticlă o picătură cleioasă și alburie dintr-un tub, apoi se repeziseră toți trei, cu capetele Înainte, să vadă mormolocii care Înotau, sprințari, În acea scârboasă alcătuire. Răsturnaseră, În avântul lor, scaunul și microscopul căzuse și el, cu un zgomot Înfundat, pe pardoseala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bucătărie. Curios, Braintree îl fixă cu privirea. — Clar, dai impresia unuia care a avut multe de tras, zise el. Wilt își coborî privirea spre pantalonii lui. Erau mânjiți peste tot cu noroi, iar pe genunchi se întindeau pete rotunde și cleioase. Da... păi, vezi... știi, am făcut o pană în timp ce veneam încoace, explică el fără convingere. A trebuit să schimb roata și am îngenuncheat. Eram puțin cam beat. Peter Braintree mârâi bănuitor. Nu i se părea o poveste foarte convingătoare. Bietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
circ. * Cantina e o peșteră mare, cu pereții șiroind de apă. Jumătate este folosită pentru adăpostirea căruțelor și uneltelor. Eu și tovarășele mele ne ținem castroanele cu orez și ne strângem într-o parte, acolo unde pământul e mai puțin cleios. Ploaia îmi picură în castron. Pentru a evita picăturile de ploaie, trebuie ca în același timp să mă mut de colo colo și să mănânc. Cizmele îmi atârnă greu în picioare de la atâta noroi. Se târăsc de parcă ar încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Încețoșată pe care Înaintezi cu picioarele tot mai moi, cu pantofii uzi de rouă. E o schimbare bruscă de sunete, de culori, de lumină. Verdele intens al brazilor urcă spre culmea Învăluită În abur, dedesubt verdele fraged al pajiștii, cărarea cleioasă pe care strivești smocuri ațoase de iarba-miresei cu bocancii care te strâng, atenție să nu aluneci! Atenție să nu... De câte ori n-ai mai mers pe aici, la fel, la fel, la fiecare pas picioare nenumărate urcă odată cu tine treptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
după hartă, să mai ia niște lucruri, chiar mobilă, ca ceilalți refugiați, ca oamenii, nu? Mergem cu trenul, oprim trenul. Amintire-de-la-Iași: mere murate, cumpărate la piciorul vagonului, gust dulce-acrișor-verde și, În mâini: hârtie de jurnal, topită de zeamă, de moare, cleioasă. Ceva mai Încolo - nu știu unde, nu contează, oricum, nu e Mana noastră - ceva cu alarmaerian’. Sunt bune, la trenul refugiatului, alarmaerienele: ne oprim, coborâm din vagoane, să ne mai dezmorțim picioarele, să ne mai piară zgomotul din cap și bătutul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
iar toamna struguri roșii și albi, cu sucul gros curgându-mi printre degete, și vara prune, și când Udi se apropia de pădure, făcându-mi cu mâna plin de entuziasm, mă dezlipeam de pinul care îmi lăsa întotdeauna o sărutare cleioasă pe bluză, apoi ne amestecam pașii până ce ajungeam în camera mea, acolo mă întindea pe pat, se cățăra pe mine ca și când aș fi fost un prun, iar eu îl auzeam pe tata bântuind prin casa goală și tușind, propoziții întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Belbo spusese că avea să telefoneze În dimineața următoare. Trebuia să aștept acolo. Mă durea capul. M-am Îndreptat clătinându-mă către dormitor și m-am trântit Îmbrăcat pe patul nedesfăcut. M-am deșteptat pe la opt dintr-un somn adânc, cleios, și la Început nu mi-am dat seama unde mă aflam. Din fericire, rămăsese neatins un pachet de cafea, și-mi făcui din el câteva cești bune. Telefonul nu suna, nu Îndrăzneam să cobor să-mi cumpăr ceva, temându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care apăreau pe pereți. Odată cu muzica, se răspândiră prin sală miresme subtile, mai Întâi esențe indiene, apoi altele, mai puțin precise, din când În când respingătoare. Întâi penumbra se topi Într-un Întuneric absolut, apoi, În timp ce se auzea un bolborosit cleios, o clocotire de lavă, ne-am aflat Într-un crater În care o materie vâscoasă și Întunecată tresălta la lumina intermitentă a unor flăcări galbene și albăstrui. O apă grasă și lipicioasă se evapora În sus, ca să cadă apoi sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-și ia pantofi ieftini, chinezești, să aibă cu ce ieși la Festivalul Berii din seara aceea. Cosmin băgă Sfânta Treime în rucsac. Privi cerul scămoșat, alb ca o limbă încărcată dimineața la trezire. Simți din nou în adâncuri golul acela cleios, elastic ca un vagin. Cât de singur era, cât de puține știa despre el însuși! Trebuia să afle ce era cu acel Leo evaporat, în urma căruia rămăsese doar un jurnal. I-l înmânase doctorul Iolescu la externarea din spital, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în ultimele trei-patru săptămâni, Silică este resetat, este alert și e capabil ca să se susțină și să se mențină singur, pe ambele-i picioare. Într-o mai mult decât onorabilă poziție erectă, corectă, ortostatică! Gura de limax i se dezlipește, cleioasă, într-o grimasă de zâmbet tâmpesc, cabalin, emanând o halenă alcoolică înfiorătoare, atunci când șoptește: Am visat..., am visat..., o scară..., o scară de piatră..., de granit..., de travertin..., dracu' s-o știe..., o scară mare..., o scară la Cer..., și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
goală, glasul lui Petre cădea ca o ploaie fierbinte, asmuțitoare. Din toate piepturile izbucni deodată un urlet care parcă aprinsese văzduhul mai violent ca salva de gloanțe de adineaori. Pe urmă glasurile se vălmășiră iar într-o larmă tulbure și cleioasă ca o băltoacă răscolită de grindină. ― Domnule maior! strigă prefectul Baloleanu cu pălăria pe ceafă, cu fața pământie. Ne asaltează țăranii, domnule!... Nu vezi?... Domnule procuror!... I se părea că mulțimea smintită își ia vânt să se năpustească asupra armatei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și țâșni spre Kane. Ridică instinctiv un braț pentru pararea saltului... Prea târziu. Palma se fixă pe viziera căștii. Avu o oribilă viziune a tubului ridicat în centrul palmei... Frecând geamul la câțiva centri-metri de nasul lui. Un popas vâscos, cleios, supură și viziera începu să se topească. Îngrozit, Kane încercă să smulgă creatura prinsă ca o ventuză care se vâra în el. Aceea trecuse prin geamul blindat. Aerul respirabil din rezervoare și atmosfera aspră și sulfuroasă a acestui cavou se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Sau la femela scorpionului, care găsește în câteva secunde singurul loc vulnerabil al masculului, singura fisură a platoșei chitinoase, și îl înțeapă acolo cu ghimpele veninos din coadă... Dacă aș fi văzut pe bulevardul Magheru sau în Piața Romană uriașe, cleioase pânze de păianjen prinse de colțurile clădirilor, în mijlocul cărora ar fi pândit nemișcată câte o femeie goală cu sânii atât de asemănători chelicerilor, lucrul mi s-ar fi părut mai natural decât situația reală, în care femeile par ființe omenești
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
când în când coboram câteva trepte tăiate grosolan în aceeași stânca umedă. Frigul de pivniță începea să se simtă ca un curent care ne înfoia părul și ne făcea pielea de găină pe brațe. Pe jos, terenul începea să devină cleios și, prin băltoace, se vedeau tot felul de resturi aruncate: păhărele de plastic în care fusese înghețată, cutii sparte de chibrituri, hârtii cerate cu coji de parizer, bucăți de vată murdară. La o cotitură a culoarului am zărit două biluțe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la limită, vărsând din ei staminele grele de polen, erau trandafiri galbeni, erau mormane întregi de gura-leului, flori de soc, mușețel pe tulpini încîlcite, albăstrele. Mai erau , cactuși înfloriți și niște flori întortocheate, colorate în albastru și roșu, cu limbi cleioase, desigur orhidee, cărora pe atunci nu le știam numele și pe care le vedeam pentru prima oară. într-un ghiveci cu pământ noroios înota o roua-cerului de-o frumusețe nepămîntească: avea corola de ace fine, fiecare terminat cu o boabă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]