647 matches
-
cu toții, nu atacă și nici nu latră către om, îl recunosc și nu-l confundă-n drum cu trunchi uscat de pom... Ei legea lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca prințișorii pe perne, nu pe fân... Ei sunt blamații zilei, sunt neam de boschetari și n-au statut ori lege, nu-s
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
mai vorbesc de marele păcat/ Al celui care țara sfântă și-a trădat./ Furtul, de-asemenea, un alt mare păcat,/Înseamnă pentru mine tot fapt de neiertat./ Păcatul ce din start exclude-orice iertare/ E, fără îndoială, a Cerului trădare!(Imposibila clemență ). “ Poetul este neiertător, nu are nicio indulgență cu faptele reprobabile și perfide, a celor care și-au uitat părinții, față de cei ce nu-și iubesc țara și pământul natal. Ion Constantinescu recunoaște necesitatea educării prin poezie, poetul fiind un pedagog
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]
-
a fost refuzată. Generalul Militaru, despre care în ediția franceză a Memoriilor sale, Pacepa face cunoscut că nu mai are vești despre el în 1988, reapare în decembrie 1989 printre actorii de prim plan și figurile contestate ale revoluției române. Clemența lui Ceaușescu față de el lasă să se înțeleagă că Militaru beneficia de un puternic sprijin sovietic; acuzația a fost reluată după decembrie 1989 și Militaru a părăsit prim-planul scenei. Revoluția petrecută între 21 și 25 decembrie a însemnat răsturnarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sublinia Bem -, că, dacă aș fi avut instrucțiuni „sangvinare” le-aș fi modificat, dar „ordinile d-lui Kossuth, președintele guvernului, om din cei mai distinși, inimă nobilă și generoasă, au fost astfel, încât n-am avut să uzez decât de clemență și să aduc o amnistie generală, chiar pentru cel ce și-au scăldat mîinile lor în sângele nefericiților maghiari”. Evident, situația este prezentată cel puțin unilateral, în parte chiar fals. Să nu fi știut Bem de ce se ridicaseră la luptă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
teritoriile lor poloneze, împăratul Austriei și regele Prusiei s-au aflat de partea țarului, în vreme ce Franța și Anglia, deși mulțumite de noile încurcături ale țarului, n-au recunoscut independența Poloniei, „amestecul” lor în „afacerea” poloneză limitându-se la cereri de clemență adresate Petersburgului. Importanța insurecției poloneze pentru relațiile internaționale în acei ani constă, între altele, în împiedecarea declanșării unui război contrarevoluționar în contra Occidentului. Pentru diplomația țaristă, eșecul insurecției poloneze se produsese în timp util, dezlegându-i mâinile pentru noi implicări în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan a fost lăudat de toată lumea fiindcă a dat o sentință binemeritată unui personaj prins asupra faptului când a vandalizat un drag simbol național, dar totodată a dat dovadă și de clemență față de un infirm; Condamnatul Reinhard Smithsohn a primit din partea P.A.R. (Partidul Antirobinsohnian) o pensie viageră. Așa că a fost și condamnatul Reinhard Smithsohn mulțumit; Ținând cont de momentul istoric atât de complicat, nu era recomandabil să fie condamnați și celelalte aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
să decidă sau să facă; el trebuie mai Întâi să Înțeleagă, pentru că nimeni nu poate căuta ceva În locul său. El nu trebuie să se lase În baza altora, să nu stea cu mâna Întinsă și să nu aștepte Îndemnuri sau clemență. A delega pe altul să facă ceea tu Însuți trebuie să faci e un semn de lașitate și abdicare. Să ne imaginăm că toți indivizii ar tinde către așa ceva și că am intra Într-o zodie a delegării generalizate. Ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
adeseori face un nebun din cel mai cu minte om și adeseori dintr-un prost face un om abil. * [ 10] În inima omului este o generațiune perpetuă de pasiuni, astfel că, stingîndu-se o pasiune, se naște alta în locu-i. * [ 15] Clemența principilor nu este decât o politică spre a câștiga afecțiunea popoarelor. * [ 16] Această clemență, din care se face o virtute, se practică aci din vanitate, aci din lene, aci de frică, și mai totdauna de toate împreună. * [ 19] Noi toți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prost face un om abil. * [ 10] În inima omului este o generațiune perpetuă de pasiuni, astfel că, stingîndu-se o pasiune, se naște alta în locu-i. * [ 15] Clemența principilor nu este decât o politică spre a câștiga afecțiunea popoarelor. * [ 16] Această clemență, din care se face o virtute, se practică aci din vanitate, aci din lene, aci de frică, și mai totdauna de toate împreună. * [ 19] Noi toți avem destulă forță spre a suporta nenorocirile altuia. * [ 20] Constanța celor înțelepți nu este
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
libertinilor spirituali î1545), în care, din câte se pare, există și un ecou al dialogurilor cu Quintin și cu alți adepți ai Spiritului Liber... Autor al unui catehism, persecutat și el la timpul său, cândva la originea unei lucrări despre clemență, Calvin nu se încurcă prea mult cu dragostea pentru aproapele său. Când vorbește despre gânditorul libertin, el zice „Căpățânosul ăsta de Quintin”... Adeptul Spiritului Liber face elogiul punerii în comun a femeilor și a bunurilor, transformă relațiile sexuale în căsătorie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Deși „cinstea” ar trebui să Însemne pentru toți același lucru, totuși rolurile sociale impun unele diferențe de atitudine cel puțin curioase, dacă nu nedrepte: de exemplu, intransigența opiniei publice față de comportamentul judecătorilor, preoților, profesorilor etc., pe de o parte, și clemența manifestată față de cel al medicilor, comercianților etc., pe de altă parte. Aceste atitudini de compromis, venite din câmpul social, demonstrează Însă prezența unei insuficiente maturizări a „ethos”-ului la nivelul aprecierilor colective. Μ „Revelația” este un fenomen de intimitate a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și-au dovedit resentimentul. La Începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era prestabilită. Dreptul penal În vigoare În România veche a fost abandonat, adoptîndu-se În schimb cel sovietic, În care autoacuzarea juca un rol foarte important. Apărarea putea solicita, practic, doar clemență. Sistemul concentraționar românesc cuprindea la Începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. Închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost Încarcerați preponderent foști
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, Doina (18.I.1944, București), poetă și publicistă. Este fiica Clemenței (n. Ștefănescu) și a lui Constantin Sterescu, ofițer în armata regală. Urmează la București cursurile Liceului „Mihai Viteazul”, încheiate în 1963. Va absolvi tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1968) și Facultatea de Limba și Literatura Franceză (1995
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
, Traian (30.V.1921, Turnu Măgurele - 5.I.1990, București), prozator și gazetar. Este fiul Clemenței și al lui Anastase Uba, comerciant. Urmează școala primară și Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele (1931-1940), Școala de Ofițeri Activi de Infanterie (1940-1942), Facultatea de Drept (licențiat în 1948) și Academia Militară (absolvită în 1961) la București. Participă la
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
VASILIU, Mihai (1.VIII.1928, Dorohoi - 20.IV.1997, București), teatrolog și dramaturg. Este fiul Clarei (n. Mihailiuc) și al lui Theodor-Arthur Vasiliu, ofițer. A urmat la București, unde familia se mutase în 1933, Școala „Clemența” (1935-1939), Liceul „Cantemir Vodă” (1939-1947) și Facultatea de Istorie, absolvită în 1951. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Al. Davila - dramaturg și înnoitor al artei scenice naționale (1979). Lucrează la Radiodifuziunea Română ca reporter și redactor pentru emisiunile
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
minimalizată de autorități, chiar dacă ceea ce se aplica, de fapt, și anume, deportarea, nu era deloc o măsură neglijabilă de represiune. „Umanismul” pretins în proces al regimului Ceaușescu era o ultimă încercare de a obține în eprubetă o repopularitate a dictatorului, clemența fiind poza retușată pe care Ceaușescu pedala pentru a-și autoglorifica imaginea. Destul de fragilizate în urma anchetei dure, victimele și-au asumat culpele, interpretând rolul care le fusese repartizat. De menționat că avocații nu s-au comportat precum cei din anii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Constantin (11.VII.1909, Vitănești, j. Teleorman - 4.XII.1987, Sibiu), eseist și traducător. Este fiul Clemenței (n. Casassovici) și al lui Grigore Noica, moșier. Cursurile gimnaziale, urmate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1920-1924), sunt continuate la secția modernă a Liceului „Spiru Haret” (1924-1928). Fiind printre cei dintâi elevi ai gimnaziului, alături de Arșavir Acterian și Barbu
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a nunnery!... To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență, clemență pasivă și libertinaj drapat al tranziției. Avem, prin urmare, o stranie moștenire. România n-a demascat marii torționari, iar edilii Bucureștiului n-au construit un muzeu al victimelor Securității - precum Stasimuseum din Berlin -, deși am înregistrat cele mai multe în toată Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din Timișoara (minus punctul opt). Reptile de tot soiul, scurse din cadavrul lui Ceaușescu, își extind fără remușcare impostura și dominația. În schimb, cei puțini care au greșit în comunism, asumându-și public păcatele colaboraționismului, n-au drept nici la clemență și nici la iertare. Scuipatul cu venin compromite orice autentică vindecare. Din același buget de stat extragem fonduri pentru pensiile fidelilor colonei ai Securității și chilipirul pentru văduva unui fost deținut politic. Nădușeala ipocriziei naționale se spală din banii publici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
că vor fi judecați în baza Decretului 199/1950, care prevedea pedepse de la 5 ani de detenție la moarte, și că pedepsele vor depinde de atitudinea din timpul procesului, sugerându-le că, dacă vor susține varianta Securității, vor beneficia de clemență. Înainte de a începe procedura de judecată, Voinea s-a ridicat în picioare și i-a cerut președintelui să fie scos din boxa acuzaților și să fie chemat ca martor al acuzării. Martorii au fost de două tipuri: cei care erau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a susținut că el e cel care l-a selectat și instruit cum și unde să lovească 1. Atitudinea lui Țurcanu, prin urmare, este cât se poate de contradictorie, mai ales că este greu de crezut că mai spera în clemența completului de judecată. Procesul comandanțilortc "Procesul comandanților" Nu doar dorința de a compromite Mișcarea Legionară a fost pricina pentru care declarațiile din primul proces care implicau oficiali ai statului comunist au fost ignorate. Se prea poate ca aceia care coordonau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ce s-a întâmplat cu el după acest moment, informațiile fiind foarte puține. Totuși, asemenea celorlalți suceveni „tovarăși de drum” (Gebac, Onișor și Negură), se pare că a fost folosit doar în această primă acțiune, beneficiind de un soi de clemență din partea lui Țurcanu, nefiind foarte implicat în momentele care au urmat. Nicolae Itul1tc "Nicolae Itul1" Născut la 10 decembrie 1923 în comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara, Itul mai fusese închis în perioada mai 1942 - martie 1944 pentru apartenență la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot. Într-o încercare de a-i cere clemența, Livinschi i s-a adresat direct lui Maxim: „Măi, Maxime, tu... tu puteai să fii mort la data aceasta..., dar eu...” 3. Livinschi afirmă că au fost 700 de deținuți bătuți la Pitești și la Gherla. Într-un proces-verbal despre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de patrie, spioni, cei care uneltesc Împotriva securității statului etc. ș...ț Cadrele respective, când au săvârșit faptele ce li se impută, nu au făcut acest lucru cu intenția de a primejdui securitatea statului. Alte motive pentru care Drăghici cerea clemență se refereau la faptul că deținuții audiați ca martori ar fi făcut depoziții exagerate Împotriva fostelor cadre; cei 21 de ofițeri și subofițeri nu ar fi avut posibilitatea să se apere și nici nu li s-ar fi dat voie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]