363 matches
-
judecătorești definitive și ar încălca art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, deoarece s-ar putea ivi situații în care persoane care au comis, în aceeași zi, fapte prevăzute de legea penală, să beneficieze de actul de clementa, daca îndeplinesc și alte condiții stabilite de lege, iar alte persoane să nu beneficieze de grațiere, datorită unor împrejurări care nu depind de persoana celui condamnat [...]." Pe de altă parte, instanța de judecată arată că inculpatul nu poate invoca neconstituționalitatea
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
egalității în drepturi prevăzute de art. 4 din Constituție, invocând în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994. De asemenea, consideră că neîndeplinirea în privința autorului excepției a condiției existenței unei hotărâri definitive pentru a beneficia de măsură de clementa acordată de Legea nr. 543/2002 nu echivalează cu încălcarea vreunui drept. Cu privire la susținerile autorului potrivit cărora dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la apărare, "apreciem că art. 8 din Legea nr. 543
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
și imparțială care va hotărî, în materie penală, asupra temeiniciei acuzației îndreptate împotriva să". Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece, chiar dacă grațierea prevăzută de Legea nr. 543/2002 este un act de voință politică, un act de clementa, iar criteriile pe baza cărora se acordă această aparțin în exclusivitate autorităților, legiuitorul "trebuie să aibă în vedere marile principii constituționale peste care nu se poate trece". Astfel, apreciază că dispozițiile criticate încalcă atât principiul egalității cetățenilor în fața legii, cât
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este întemeiata, pentru următoarele considerente: Grațierea este o măsură de clementa care constă în iertarea unui condamnat de executarea în tot sau în parte a pedepsei ori în comutarea pedepsei într-una mai ușoară. Din punct de vedere al persoanelor cărora li se aplică, grațierea este individuală, caz în care se
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
de realizare a unei politici penale și sociale față de o anumită categorie de condamnați pentru infracțiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat și care au dat dovezi temeinice de îndreptare, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a beneficia de clementa legiuitorului. Pe lângă aceste considerente sociale, grațierea colectivă are în vedere adesea și reducerea numărului de persoane condamnate care vor rămâne în continuare în penitenciare, precum și diminuarea supraaglomerării unităților din sistemul penitenciar. Așa fiind, grațierea colectivă creează, printr-un act normativ
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
de îndeplinirea procedurii de citare, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege și alte împrejurări care pot să întârzie soluționarea cauzei. Curtea constată că stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei condamnate, de care depinde acordarea clementei, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, conform căruia, în situații egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Fiind o lege, actul prin care se acordă grațierea trebuie să se
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
Drepturilor Omului, conform căreia orice diferența de tratament, făcută de stat între indivizi aflați în situații analoage, trebuie să își găsească o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Cauza Marckx contra Belgiei, 1979). Or, sub aspectul incidentei actului de clementa colectivă, toți infractorii care au comis infracțiuni de aceeași categorie, anterior datei intrării în vigoare a legii, se află într-o situație identică, data condamnării lor definitive neavând nici o semnificație în ceea ce privește stabilirea unui tratament juridic diferențiat, întrucât aceasta depinde de
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
judecătorească până la data publicării Legii nr. 543/2002 în Monitorul Oficial al României, Partea I, și să beneficieze astfel de grațiere; celălalt coautor, nefiind condamnat, din varii motive, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu va putea beneficia de actul de clementa, ceea ce conduce la o inegalitate de tratament juridic. Curtea constată că, sub aspectul examinat, criteriul obiectiv în baza căruia se acordă beneficiul grațierii colective poate fi determinat numai de săvârșirea faptei penale până la data intrării în vigoare a actului normativ
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
Constituțională. 3. Deciziile Curții Constituționale, la care ne referim, sunt însă contrare nu numai dispozițiilor legale menționate, dar vin în contradicție cu însăși natură juridică a grațierii ca instituție de drept constituțional. Este unanim admis că grațierea, ca măsură de clementa, constând în iertarea de executare, în totul sau în parte, a pedepsei sau în înlocuirea acesteia cu alta mai ușoară, aparține șefului statului. Constituția României din 1991 a prevăzut printre atribuțiile Președintelui României acordarea grațierii individuale [art. 94 lit. d
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
oricare ar fi fost împrejurările care au facut că hotărârea de condamnare să nu rămână definitivă până la acea dată. Astfel, s-a statuat că, "În conformitate cu dispozițiunile art. 1 din Decretul de grațiere nr. 535 din 6 iunie 1935 , beneficiază de clementa regală acei condamnați prin hotărâri definitive la data publicării acestui decret în Monitorul Oficial, adică la 7 iunie 1935. Cand se constată însă că decizia Curții de fond pusă în executare nu rămăsese definitivă la această dată, căci ea fusese
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
statului totalitar, decretele de grațiere ale fostului președinte sau ale fostului consiliu de stat se refereau nu la pedepsele definitiv aplicate de justiție, ci la pedepsele ce urmau să fie aplicate persoanelor care săvârșiseră infracțiuni până la data publicării actului de clementa. Acest amestec în domeniul justiției nu era surprinzător în acele condiții, după cum a părut că surprinzător faptul că printr-un astfel de decret al fostului consiliu de stat prezidat de fostul președinte ( Decretul nr. 11/1988 ) s-a dispus amnistierea
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
în vigoare este de natură să determine un tratament juridic diferit față de persoane aflate în aceeași situație, incalcandu-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Chiar dacă legea de grațiere colectivă are, prin natura ei, caracterul unui act de clementa, la latitudinea autorității legiuitoare, voința legiuitorului nu este cu totul nelimitată, căci în statul de drept, în care Constituția consacră principiul egalității în fața legii, orice diferența de tratament juridic între persoane aflate în situații egale nu se poate justifica decât
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
acordă la cererea părților implicate, cărora le incumba sarcina probei în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor stabilite la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1996 . Consiliul Concurenței nu poate acorda dispensa din oficiu. În cazul de față Consiliul Concurenței a manifestat clementa și a solicitat punctul de vedere atât GOCH BV*23), cât și Romtelecom referitor la obținerea unei dispense, având în vedere și Reglementarea Consiliului European nr. 17/1962, conform căreia interdicția prevăzută la art. 85 paragraful 1 - corespondentul art. 5
DECIZIE nr. 168 din 14 mai 2002 privind încheierea unui acord de asociere între Global One Communications Holding BV şi Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. materializat în crearea unei noi societăţi, "Global One Communications România" - S.A., şi stipularea în contractul de societate al acesteia a clauzei de nonconcurenta, conform căreia cele doua societăţi mama se obligau una faţă de cealaltă sa nu facă concurenta, direct sau indirect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143912_a_145241]
-
der Donau, Wellastr. 4/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Bradului nr. 6, sc. C, ap. 18, județul Timiș. 524. Dutescu Maria, născută la 2 august 1968 în localitatea Satu Mare, județul Suceava, România, fiica lui Lupancu Clemente și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 4222 Luftenberg an der Donau, Wellastr. 4/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Giulvaz nr. 169, județul Timiș. 525. Buzgau Simona, născută la 5 aprilie 1972 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Achim 4. Lazureanu Elisabeta 5. Simion Nicolae. Tribunalul Ialomița 1. Bercaru Alexandru 2. Burlacu Mariana 3. Ceparu Constantina 4. Ignat Victor 5. Margina Camelia 6. Mușat Tancuta 7. Olteanu Tudor 8. Tănase Mihai 9. Toma Ion. Tribunalul Teleorman 1. Cristian Clementa 2. Gârbaci Crăciun 3. Grigorescu Gheorghe 4. Ionescu Petra 5. Ivanescu Emilian 6. Popa Ioana 7. Potâng Râdă 8. Rizea Petre 9. Sofonea Gheorghe 10. Ureche Gheorghe 11. Zănoaga Gheorghe 12. Zglimbea Luminița Livia. VIII. Curtea de Apel Cluj Tribunalul
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
opre e si diversi effetti gite al ciel per mille strade: quai fien, che possan mal tante, doti vostre cantor prose, nè versi? In voi solo (e son parca) può vedersi giunta a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per ristorar tutti gli andati danni: e, con potere eguale al bel penssero, por sempiterno fine a tante offese 4. Veronica Franco
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ea dezarma mâniile, îndulcea asperitățile, îți lua brutalitatea și îți inocula indulgența. Nu se dădea bătută până nu făcea să se întâlnească la ea prieteni de apartenențe politice diferite, până nu-i făcea să se împace sub puterea unei medieri clemente. Prin asemenea influențe societatea devine societate, atât cât este posibil, și dobândește liantul și grația de care are nevoie. Și iată cum o femeie, fără să iasă din sfera ei, face operă de civilizație în măsura cea mai înaltă, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care e capabil uneori cărturarul român. Mimetismul acesta e o pacoste nu atât pentru mințile noastre plăsmuitoare cât pentru judecata critică cu pretenții de a le tălmăci și călăuzi. Valoarea unui îndrumător nu mai stă în capacitatea de a reliefa clementul propriu al operei judecate, ci în zelul de a găsi și mai ales de a născoci influențe streine, înfățișând-o ca o imitație a modelelor de peste hotare și raportând totul la măsuri de cultură și de artă ce n-au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de expresie din Epistolele lui Pavel. influențate de stoicismul popular din Tarsul său natal, iată la ce se reduce legătura Noului Testament cu civilizația antică. Împrumuturile de clemente antice sunt ulterioare perioadei apostolice. Ele se ivesc după ce noua concepție despre Dumnezeu, despre lume și destinul omului era puternic conturată în spirite. Încât împrumuturile nu constituiau nici o primejdie de a o desfigura. Cum se explică deci aceste împrumuturi ? Am
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
redată de Geneză, reduce mult din seducția acestei ipoteze, care rămâne în picioare, incontestabil de la Septuaginta încoace. A doua explicație este incomparabil mai largă și mai adâncă și e de natură teologică propriu-zisă. Este explicația afinităților cu doctrina creștina a clementelor superioare din civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia aristotelică. Celebrul tratat al lui Nemesius. Despre natura omului, e o sinteză a întregii științe profane în legătură cu tema De la Aristotel împrumută clementele psihologice, iar Platon îl influențează în așa măsură încât ideea de preexistentă a sufletului și de eternitate a lumii trece și la Nemesius. Înlăturând aceste grave erori, loan Damaschin folosește aproape cuvânt cu cuvânt în Dogmatica sa pe Nemesius. De
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei spiritual-materială, transcendent imanentă, ne-o arată ca pe o capodoperă magnifică a întemeietorului ei, ce poate sluji în bună măsură la lămurirea structurală a operelor de artă. Afară de aceasta, dar în strânsă legătură, doctrina teologică ne poate da suficiente clemente estetice pentru a preciza liniile unui sistem și suficiente analogii spirituale cu ajutorul cărora să înțelegem mai adânc psihologia subtilă a creatorului de artă și funcția frumuseții artistice în viața socială. Pe lângă motivele pomenite, mai apare unul care ne determină și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o metaforă, de lumea austeră a zeilor ca de o lume a frumuseții, de Dumnezeu ca de o imagine a sublimului”(Benedetto Croce: Breviaire d’esthetique, p.21 ). Nimic mai fals decât această distincție, care vrea să izoleze esteticul de clementele eterogene. Aceasta ar însemna, în principiu, că nimeni nu poate gusta arta în cadrul unei religii, când în realitate nu există artă autonomă față de religie decât în epoca modernă. Și cum tocmai arta înflorită sub auspiciile religiei reprezintă culmea creației frumoase
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi inconștientul și iraționalul, ce se rânduiesc în zona animalității din noi. IZVOARE DE INSPIRAȚIE Inspirația artistică e momentul luminos și hotărâtor al viziunii sintetice în care viitoarea operă se descoperă anticipat în forma ei ideală. E fuziunea magnetică a clementelor constitutive, care zăceau până atunci disparate în sufletul artistului. Orice artist trăiește viața, o simte și o interpretează după modul specific al darului său de creator, în fața unui lan de grâu dat în spic, plugarul reacționează într-un fel, negustorul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistic în avântul spre dezmărginire. Ea se desfășoară pe aceeași limită de sus, dincolo și dincoace de care apar în paralelă lumea frumuseții impasibile și nemuritoare și lumea vremelniciei și a pasiunilor. Ca în mitul platonic al Androginilor, ale cărui clemente nu o dată le amintește, dragostea erotică face parte din soarta omenească, bântuită de patimi și limitată de moarte. „Intriga” poemei stă în tendința Luceafărului de a se coborî din nemurire în pasiunea arzătoare și în dragostea eroinei pentru el. Jocul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]