2,002 matches
-
a dreptul impresionantă, sub forma a zeci și zeci de cópii manuscrise, pe o arie întinsă, incluzând toate cele trei provincii românești” (91, p. 46). În această perioadă, cronografele de sorginte bizantină au ieșit din cercul relativ închis al lumii clericale și - cum a observat Nicolae Cartojan - „au pătruns, prin cărturarii mărunți, în masele adânci ale poporului și au lăsat în folclorul nostru urme care dăinuiesc până astăzi” (31, p. 246). Nu numai calitățile taumaturgice atribuite lui Solomon, ci și cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împărțirea bunurilor. Clasa a patra se pregătește a pune mâna pe puterea statului și a alunga din funcții și sinecure burghezia, care, de la 1789, singură deține puterea. Vechile partizi vor să reziste, dar fără speranță și fără unitate, prin comploturi clericale, monarhice și militare. În Italia mizeria agrară e mare, salahorii lanurilor de orez din Lombardia și din singurătățile mlăștinoase ale Romagnei, decimați de friguri și de pelagră, emigrează în stoluri, iar, daca rămân în țara lor, vând pentru cincizeci de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este cel emis de persoane autorizate să vorbească, mandatate ca reprezentanți ai instituțiilor care se adresează publicului"15. Succesiunea mediasferelor atestă, de asemenea, modalitatea de înlocuire a unei autorități cu o alta (de exemplu, tipografia a dus la sfîrșitul monopolului clerical asupra discursurilor publice, la fel cum audiovizualul se substituie Tradiției care era făcută cunoscută prin intermediul scribilor sau al profeților). Asfel, putem susține că în cazul teoriei lui R. Debray, avem de a face cu o preeminență a publicului asupra privatului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dogmatică a Bisericii. Elaborarea sa este în același timp exclusivă și instituantă. Ea marchează de mai multe secole constituirea Bisericii într-un aparat de autoritate unic și centralizat. Ca și ordonarea dogmelor, de-a lungul primelor șapte sinoade, proprii autorității clericale cu ierarhia sa de centre și primate. Sinteza doctrinară creștină este un efect al guvernării. Ea a "prins" datorită Întrupării. Fluctuațiile interpretării au fost oprite în același timp cu fluctuațiile frontierelor de autoritate prin fixarea din Calcedonia. Ceea ce pare inexplicabil
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
încredințîndu-și destinul literatorilor, și nu profesorilor, saltimbancilor, și nu juriștilor. Ea a preferat stilul mucalit pentru a se face plăcută, în locul căutării solitare și anevoioase a adevărului. Ne putem întreba, dimpotrivă, dacă Luminile profanează onoarea pe cît descalifică acest regim clerical al antinomiilor: stil împotriva conținutului, beletristică sau științe exacte, hei-rup sau profunzime, fantezie sau rigoare etc. Regentul colegiului, fidel datoriei sale de transmițător, ajunge în vîrful piramidei. Profesorul trebuie să se facă jurnalist, cercetătorul, difuzor, pedagogul, clown dacă vreți această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
manuscris (gotice, cursive, romane etc.) este dată la o parte prin standardizarea caracterului roman. Epopeea suporturilor de informare îi poate ferici în mod legitim pe liberali și pe capii industriei, fiindcă ea lovește la fiecare cotitură o corporație, un grup clerical fondat pe un monopol de transmisie. Odată cu tipografia, "viața spiritului" scăpa de scadența Bisericii (care pierduse deja monopolul asupra scrisului către secolul al XIV-lea), așa cum scăpa în cele din urmă prin audiovizual de Universitate și de sferele literaților, astfel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu puteau să-1 respingă fără să-i slujească drept modele (Stat sau Biserică). Considerat în el însuși, opus-ul marxist era de origine renană și de impact luteran; însă marxismul instituit a devenit roman în aval: idolatru sau imagistic, centralist, clerical. Austria, Portugalia, Italia, Spania, Franța, Belgia. Cînd nu a fost impus prin forța armelor, ca în Estul european după 1945, marxismul occidental s-a propagat prin propriile sale mijloace în rîndurile protestantismului, fiindcă era el însuși o Reformă întîrziată. Un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scrie ca o istorie a disoluției sale ca entitate separată prin încorporare progresivă (și productivă) în dispozitivele de informare. În regularizarea ecleziastică, procedurile de control sînt integrate învățării regulilor discursului ilicit, sistem și conținut al învățămîntului (teologie), prin ocolirea inițierii clericale. Delegarea dreptului la cuvînt se aplică de sus în jos, printr-o cascadă de mandate regulate și ierarhice foarte strînse (cum spune Munus-ul episcopal: Doar mandatul episcopului conferă puterea de a predica cuvîntul lui Dumnezeu"). Dar statul nu exercită un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
emițătorilor. Dacă Biserica, sau ceea ce odinioară îi ținea locul ("clerul" islamic, astăzi), încetează să mai joace jocul puterii politice, intrăm într-o zonă de grave turbulențe. Începînd cu secolul al XVI-lea, cînd răspîndirea tiparului a spart la noi monopolul clerical, controlul s-a exercitat într-un mod rigid, prin reglementări corporative și un arsenal juridic îndreptate către tipar și presă (pupitrele și catedrele profesorale fac obiectul unui control direct, ocolind instituția universitară încă depedentă de Biserică). Statul joacă rolul principal
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fac parte din aceeași familie: ei se exprimă oral. Acești mari semănători de cuvinte au, în țările lor, prestigiul înțeleptului sau al sfîntului, nu al "savantului"; ei trebuie ascultați, nu descifrați; le șoptesc ascultătorilor mai direct decît o face glosa clericală cu efect întîrziat. "Operele complete" ale acestor mobilizatori de energie populară sînt, în mare, culegeri de discursuri, proverbe și dialoguri. Populismul socializant al Lumii a Treia, ca și toate formele naționalismului revoluționar, ține de o cultură verbală prin vocație radiofonică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să transmită virtutea și elocvența de care au nevoie oamenii liberi. Un efect plauzibil al înlocuirii textelor pioase creștine cu altele păgâne, chiar dacă clasice, a fost încurajarea unui spirit secular în școlile europene, care până atunci erau tributare unei funcționalități clericale. În aceeași perioadă au început să se răspândească școlile populare, în care tinerii erau instruiți în citire, scriere și matematica comercială în limba maternă. Aceste școli s-au dezvoltat mai ales din experiența de zi cu zi și din necesitățile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământ superior. Unul dintre întemeietorii metodei științifice, Francis Bacon, afirma: „Cât privește regulile aplicate în școli, academii, colegii și alte instituții similare destinate formării oamenilor de cultură și cercetării, totul pare să se opună progresului cunoașterii” (apud Burke, 2004). Dominația clericală asupra universităților, conservatorismul acestora și reputația proastă a studenților - considerați în general scandalagii, bețivi și desfrânați - au provocat scăderea interesului pentru studii superioare și declinul universităților aproape peste tot în Europa. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul institutelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statului națiune. • Deși educația de masă în România pare o cucerire a comunismului, datele comparative internaționale arată că explozia școlară comunistă a fost sincronă unor procese similare din țări cu regimuri politice diferite. • Universitățile europene își găsesc originea în școlile clericale ale Evului Mediu. • Universitățile au fost, la începutul epocii moderne, centre ale conservatorismului religios. După o perioadă de înflorire, în epoca Renașterii, universitățile europene au intrat într-un declin care a durat până la începutul secolului al XIX-lea. • La începutul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elanurile acestuia de independență precoce, cărora nu le pot face față, printr-un procedeu educativ excesiv de ortodox: cunoscând influența pe care haina, mai precis uniforma, o are asupra individualității noastre psihologice, ei Își Îndreaptă odrasla spre o instituție militară sau clericală, unde modul său liberal de a gândi sau de a simți va trebui să țină cont de rigorile mentalității profesiei respective. Dar stratagema nu reușește Întotdeauna: Într-adevăr, copilul Își preface uneori Într-atât conduita după modelul profesiei, Încât sfârșește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
demonstrează câtuși de puțin o miraculoasă victorie a laicismului, a progresului și a democrației, ci atestă două lucruri: 1. faptul că „păturile medii” s-au schimbat radical sau, aș zice, chiar antropologic: valorile lor pozitive nu mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea” bunurilor inutile, prin impunerea maniei de a consuma, prin
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sunt rezultatul raportului dintre alegerea politică (bolșevismul) și cultura precedentă lui Stalin (adică ceea ce Moravia numește, cu dispreț, premoral sau preideologic). De altfel, nu este nevoie să recurgem la Stalin, la alegerea sa corectă și la fondul său cultural țărănesc, clerical și barbar. Exemplele sunt nenumărate. Chiar și eu, de exemplu, după părerea lui Maurizio Ferrara (care în Unità îmi aduce aceeași critică precum Moravia, adică îmi amintește cu severitate de valoarea esențială și definitivă a alegerii), am făcut o alegere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cât privește oamenii, dar de nezdruncinat cât privește principiile (neconsiderate abstracte sau moraliste). Ei propun opt referendumuri (reunite, practic, într-unul singur); iar varianta aceasta o propun deja de ani de zile, ca o provocare față de cea propusă de dreapta clericală (provocare încheiată, de altfel, cu cea mai mare victorie democratică din istoria italiană recentă). Aceste opt referendumuri (abrogarea Acordului dintre Stat și Biserică, a anulărilor ecleziastice 1, a codurilor militare, a normelor împotriva libertății presei și împotriva libertății informației televizate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ianuarie 1975), care au entuziasmat-o într-atât încât a făcut la adresa acestui articol al lui Rodano (era să scriu, instinctiv, Părintele Rodano) complimente de-a dreptul jenante aduse onestității, curățeniei, înțelegerii sale etc. În acest articol, Rodano mă numește „clerical”. Adică violează codul minimului respect între persoane civilizate. Acuza cuiva că aș fi „clerical” este una dintre acele acuze pur nominaliste ce pot fi întoarse la nesfârșit. Limbajul blând, înțelegător, dar nu lipsit de severitatea necesară al lui Rodano este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al lui Rodano (era să scriu, instinctiv, Părintele Rodano) complimente de-a dreptul jenante aduse onestității, curățeniei, înțelegerii sale etc. În acest articol, Rodano mă numește „clerical”. Adică violează codul minimului respect între persoane civilizate. Acuza cuiva că aș fi „clerical” este una dintre acele acuze pur nominaliste ce pot fi întoarse la nesfârșit. Limbajul blând, înțelegător, dar nu lipsit de severitatea necesară al lui Rodano este într-adevăr profund ecleziastic: discursul său este, cu adevărat, o predică. Italieni (deci și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înțelegător, dar nu lipsit de severitatea necesară al lui Rodano este într-adevăr profund ecleziastic: discursul său este, cu adevărat, o predică. Italieni (deci și Natalia), eu vă îndemn: aveți grijă de limbă! Cât despre faptul că eu aș fi „clerical”, după părerea lui Rodano, el pare demonstrat exclusiv prin aceea că sunt din regiunea Veneto. Păi atunci unde este onestitatea atât de ridicată-n slăvi de Natalia? Moraliștii sunt întotdeauna prost informați. Dar ce l-ar fi costat pe Rodano
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
persoană delicată care îndură o sarcină dură și umilitoare (oarecum asemănătoare celei din cazărmi), despre slăbiciunile tovarășilor și superiorilor săi, despre propria sa plăcere naivă de a participa la marile solemnități liturgice (nu știu ce fel de slujbe cântate, chestii ecleziastice și clericale care îi repugnă unui laic); dar mai ales face glume pe seama propriei sale vocații și a hotărârii sale de nestrămutat de a deveni preot. Niciodată nu spune un cuvânt hotărât, serios, dramatic despre acest subiect. Totul trece prin filtrul umorului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rînduri la raporturile stabilite Între aceștia și „Biserica română”, susținînd că „statul socialist din România a Încercat, după o scurtă fază de confruntare, să ajungă la Înțelegere cu aceștia (clerul ortodox), astfel Încît să nu dea motive pentru un exod clerical În masă”. De asemenea, autoarea stabilește o legătură exclusivă Între acest grup al „emigrației de proveniență conservatoare” și participarea la viața religioasă. Nu trebuie Însă trecut cu vederea faptul că participarea la evenimente religioase ortodoxe sau greco-catolice făcea parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din București și în 1902 își pregătește examenul de bacalaureat, funcționând în același timp ca pedagog la Institutul „Clinciu și Popa”. Urmează în paralel teologia și dreptul la Universitatea din București, în 1906 fiind dublu licențiat. Se îndepărtează de tradiția clericală a familiei și îmbrățișează cariera juridică. În 1907, ca tânăr recrut, este martor al răscoalelor țărănești, ce îi vor lăsa o impresie puternică. Din anul următor avea să ocupe funcții mărunte în Ministerul de Finanțe, ulterior angajându-se ca magistrat
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
social, cultural, moral și profesional al individului respectiv. Costumul poate fi convențional, general acceptat Într-o societate dată, sau poate avea un caracter particular, de tipul uniformei, scoțând În evidență un anumit rol social, al persoanei respective (haina militară, reverenda clericală, costumul sportiv etcă. Rolul costumului este de a acoperi trupul, de a-i sublinia linia, construind un anumit tip de imagine a persoanei respective. El poate fi bogat sau sumar, acoperind sau descoperind anumite zone corporale, poate fi larg, mascând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a Imperiului Habsburgic - și pe lângă împăratul Iosif II, în repetatele sale vizite în regiune. Deși regretă, nu urmează îndemnurile lui Papilla de a intra în armată, ceea ce îi atrage pentru un timp persecuțiile acestuia, și se orientează spre o carieră clericală. Între 1773 și 1775 se află în serviciul episcopului Vichentie Vidac din Timișoara. După o călătorie la Viena în 1773, împreună cu Teodor Iancovici, secretar episcopal și director școlar, ia parte în 1774 la sinodul de la Karlowitz, unde protectorul său, episcopul
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]