570 matches
-
școlar la învățământul de partid”. Aflăm, cu acest prilej, ca la cursurile de învătământ politicoideologic a crescut considerabil calitatea dezbaterilor, „fapt dovedit prin demascarea continuă a elementelor dușmănoase din regiunea noastră și a imperialiștilor americano-englezi, împreună cu slugile lor, de țeapă clicii fasciste de la Belgrad, TitoRankovici”. Presă din Gorj își îndreaptă atenția și asupra „titoiștilor” ce par a fi activi în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz este Momir Ivanov Seferovici, muntenegrean, acuzat de „acțiuni criminale împotriva securității de stat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
arma. Chipul lui Prescott deveni de-a dreptul livid. Gosseyn adăugă înverșunat. ― Îți mai dau un minut, Prescott. Dacă nu vorbești, sau dacă Kair nu se întoarce, te-ai ars. Vreau să știu de unde și-a procurat , sau ― în sfârșit ― clica voastră, aparatul cu care ați falsificat Mașina jocurilor și unde se află acesta în prezent. Și spunând acestea, își privi ceasul pentru a sublinia cât de scurt este răgazul. Ora 4 și 14. Trecuseră deja 4 minute! Brusc, avu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
adversar redutabil. În mintea lui Ruby nu Încăpea nici o Îndoială de asta. Capitolul 17tc " Capitolul 17" Când ajunse acasă, Ruby Încă mai tremura de șoc și de furie. Se gândea și la Sam. Refuza să accepte că era parte din clica asta de oameni, era mai mult decât vrednică de dispreț. Deschise o sticlă de vin și se așeză pe canapea, dând pe gât Sauvignon și Încercând să se calmeze. Se Întrebă ce aveau să facă Hardacre și Jill acum. Vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că organizarea socială a comunităților urbane moderne constă într-o rețea de relații prin care indivizii interacționează. În plus, Warner (1941: 788) vorbește despre faptul că putem defini comunitatea ca fiind compusă din diferite tipuri de subgrupuri, printre care și clica (clique): Pe teren, antropologul observă un eveniment în termenii unui set particular de relații sociale în care este implicat individul. Apoi, el consideră că aceste relații sociale fac parte dintr-o configurație mai generală, cum ar fi familia, clica, asocierea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și clica (clique): Pe teren, antropologul observă un eveniment în termenii unui set particular de relații sociale în care este implicat individul. Apoi, el consideră că aceste relații sociale fac parte dintr-o configurație mai generală, cum ar fi familia, clica, asocierea sau dintr-o combinație între aceste elemente. Sistemul interactiv rezultat este apoi examinat în contextul întregii comunități. Prin clică, Warner (1941: 792) înțelege o . De asemenea, . Warner rămâne de referință pentru analiza modernă a rețelelor sociale, din cel puțin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
implicat individul. Apoi, el consideră că aceste relații sociale fac parte dintr-o configurație mai generală, cum ar fi familia, clica, asocierea sau dintr-o combinație între aceste elemente. Sistemul interactiv rezultat este apoi examinat în contextul întregii comunități. Prin clică, Warner (1941: 792) înțelege o . De asemenea, . Warner rămâne de referință pentru analiza modernă a rețelelor sociale, din cel puțin trei motive. În primul rând, pentru accentuarea conceptelor de coeziune socială și integrare comunitară a individului. În al doilea rând
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din cel puțin trei motive. În primul rând, pentru accentuarea conceptelor de coeziune socială și integrare comunitară a individului. În al doilea rând, pentru ideea conform căreia comunitatea este compusă sau se structurează în subgrupuri de tipul familiilor, bisericii, asociațiilor, clicilor etc. În al treilea rând, pentru că, deși nu a utilizat metodele de analiză structurală formală, a reprezentat totuși clicile atât prin suprapunerea de diagrame Venn, cât și prin utilizarea matricelor (fiind astfel unul dintre precursorii analizei poziționale în studiul rețelelor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
În al doilea rând, pentru ideea conform căreia comunitatea este compusă sau se structurează în subgrupuri de tipul familiilor, bisericii, asociațiilor, clicilor etc. În al treilea rând, pentru că, deși nu a utilizat metodele de analiză structurală formală, a reprezentat totuși clicile atât prin suprapunerea de diagrame Venn, cât și prin utilizarea matricelor (fiind astfel unul dintre precursorii analizei poziționale în studiul rețelelor sociale). Orice persoană poate face parte din câteva clici, iar o astfel de coparticipare se extinde într-o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a utilizat metodele de analiză structurală formală, a reprezentat totuși clicile atât prin suprapunerea de diagrame Venn, cât și prin utilizarea matricelor (fiind astfel unul dintre precursorii analizei poziționale în studiul rețelelor sociale). Orice persoană poate face parte din câteva clici, iar o astfel de coparticipare se extinde într-o rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în studiul rețelelor sociale). Orice persoană poate face parte din câteva clici, iar o astfel de coparticipare se extinde într-o rețea de interrelaționări care integrează aproape întreaga populație a unei comunități într-un singur sistem vast de relații de clică. (Warner și Lunt, 1941, apud Scott, 2000: 21) 1.1.4. Școala antropologică de la Manchester La fel ca Școala studiilor sociometrice sau Școala de cercetare de la Harvard, și Școala antropologică de la Manchester a influențat analiza modernă a rețelelor sociale. Principala
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea socială. 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o rețea De vreme ce rețelele sociale constau în seturi de actori și în legăturile dintre acești actori, o primă modalitate de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu privire la deciziile care se iau la vârful organizației (acest rol fiind de așteptat să îi confere putere). 2.2.3. Substructuri ale rețelelor sociale O modalitate de descriere și analiză a rețelelor sociale constă și în identificarea și investigarea substructurilor (clici, clanuri, nuclee, grupări etc.). Substructurile sunt relevante pentru înțelegerea modului în care rețelele sociale sunt organizate, pentru analiza clivajelor și a diferitelor diviziuni sociale, a oportunităților de brokeraj și a constrângerilor de la nivelul anumitor noduri sau rețele sociale. Analiza substructurilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
actorii ce dețin roluri-cheie la nivel structural și substructural etc. În cele ce urmează, îmi propun să definesc și să ilustrez prin exemple cât mai simple diferitele tipuri de substructuri care pot exista la nivelul rețelelor sociale (tabelul 2.8). Clica este un subset (sau un subgraf) în cadrul unei rețele sociale în care actorii sunt mult mai intens conectați între ei decât cu alți membri ai rețelei aflați în afara setului respectiv. Într-o definiție mai formală, clica este un subgraf maximal
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale (tabelul 2.8). Clica este un subset (sau un subgraf) în cadrul unei rețele sociale în care actorii sunt mult mai intens conectați între ei decât cu alți membri ai rețelei aflați în afara setului respectiv. Într-o definiție mai formală, clica este un subgraf maximal complet (Borgatti et al., 2002) sau numărul maxim de actori între care există toate legăturile teoretic posibile (Hanneman și Riddle, 2005). Această definire a clicii implică faptul că cel mai scurt drum dintre membrii unei clici
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ai rețelei aflați în afara setului respectiv. Într-o definiție mai formală, clica este un subgraf maximal complet (Borgatti et al., 2002) sau numărul maxim de actori între care există toate legăturile teoretic posibile (Hanneman și Riddle, 2005). Această definire a clicii implică faptul că cel mai scurt drum dintre membrii unei clici cuprinde o singură legătură. În figura 2.25, nodurile 13, 14, 15 și 16 fac parte din aceeași clică, C1, deoarece, conform definiției, toate legăturile teoretic posibile între aceste
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
clica este un subgraf maximal complet (Borgatti et al., 2002) sau numărul maxim de actori între care există toate legăturile teoretic posibile (Hanneman și Riddle, 2005). Această definire a clicii implică faptul că cel mai scurt drum dintre membrii unei clici cuprinde o singură legătură. În figura 2.25, nodurile 13, 14, 15 și 16 fac parte din aceeași clică, C1, deoarece, conform definiției, toate legăturile teoretic posibile între aceste noduri sunt prezente. Nodul 17 nu face parte din C1 deoarece
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legăturile teoretic posibile (Hanneman și Riddle, 2005). Această definire a clicii implică faptul că cel mai scurt drum dintre membrii unei clici cuprinde o singură legătură. În figura 2.25, nodurile 13, 14, 15 și 16 fac parte din aceeași clică, C1, deoarece, conform definiției, toate legăturile teoretic posibile între aceste noduri sunt prezente. Nodul 17 nu face parte din C1 deoarece nu este conectat direct cu fiecare membru al C1. Așa cum observăm, pentru a fi membru al unei clici, conform
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceeași clică, C1, deoarece, conform definiției, toate legăturile teoretic posibile între aceste noduri sunt prezente. Nodul 17 nu face parte din C1 deoarece nu este conectat direct cu fiecare membru al C1. Așa cum observăm, pentru a fi membru al unei clici, conform definiției, un nod trebuie să aibă o legătură directă cu fiecare membru al clicii. Prin urmare, putem numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Nodul 17 nu face parte din C1 deoarece nu este conectat direct cu fiecare membru al C1. Așa cum observăm, pentru a fi membru al unei clici, conform definiției, un nod trebuie să aibă o legătură directă cu fiecare membru al clicii. Prin urmare, putem numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nu este conectat direct cu fiecare membru al C1. Așa cum observăm, pentru a fi membru al unei clici, conform definiției, un nod trebuie să aibă o legătură directă cu fiecare membru al clicii. Prin urmare, putem numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conectat direct cu fiecare membru al C1. Așa cum observăm, pentru a fi membru al unei clici, conform definiției, un nod trebuie să aibă o legătură directă cu fiecare membru al clicii. Prin urmare, putem numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se acceptă creșterea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
membru al unei clici, conform definiției, un nod trebuie să aibă o legătură directă cu fiecare membru al clicii. Prin urmare, putem numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se acceptă creșterea distanței de conectare dintre membrii clicii. De exemplu, într-o clică de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
numi acest tip de clică drept clică de mărime 1. În rețeaua din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se acceptă creșterea distanței de conectare dintre membrii clicii. De exemplu, într-o clică de mărime 2, condiția de participare este conectarea cu fiecare dintre membri, dar pe o distanță de maximum două legături. Altfel spus, restricția
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din figura 2.25 există trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se acceptă creșterea distanței de conectare dintre membrii clicii. De exemplu, într-o clică de mărime 2, condiția de participare este conectarea cu fiecare dintre membri, dar pe o distanță de maximum două legături. Altfel spus, restricția legăturii directe specifice clicii de mărime 1 este relaxată, acceptându se că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
trei clici de mărime 1. În analiza substructurilor de rețea există și situații de cercetare în care condiția de conectare a membrilor unei clici este relaxată. Astfel, se acceptă creșterea distanței de conectare dintre membrii clicii. De exemplu, într-o clică de mărime 2, condiția de participare este conectarea cu fiecare dintre membri, dar pe o distanță de maximum două legături. Altfel spus, restricția legăturii directe specifice clicii de mărime 1 este relaxată, acceptându se că perechile de membri ai unei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]