265 matches
-
erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă cei veniți din alte părți ale țării, au început și localnicii din satele și comunele din Clisura Dunării să se încadreze la aceste noi unități economice ale vremii. În anul 1965 s-a semnat actul de naștere al noii întreprinderi miniere, care avea să fie emblema și fanionul orașului până după anii 2000, când din considerente inexplicabile
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Primii_colegi_primii_prieteni_mihai_leonte_1339214791.html [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
apărute în ultimii ani, iar pe de altă parte interesul oamenilor de afaceri care pot găsi pe Insula Simian oportunitatea unei investiții pe deplin justificată. Totodată este un semn de cinstire a contribuției comunității insulare la cultura și civilizația din Clisura Dunării, azi inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier . NOTE 1. Constantin Juan Petroi, Ada kaleh, Monografia unei insule scufundate și a comunității care a locuit-o, Editura Elvan, 2005, p.78 2. Ibidem, p.78 3. Dicționarul Enciclopedic al
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
în apele Dunării, ceea ce face căutările și mai dificile. Și la Orșova, zeci de gospodării au fost inundate, iar străzile sunt în continuare pline de mâlul care depășește douazeci cm. DN cincizeci și șapte rămâne închis, iar patru localități de pe clisura Dunării sunt la această oră complet izolate. Vești ceva mai bune vin de pe DN șase, unde reluarea traficului este o chestiune de doar câteva minute, după ce autoritățile au reușit să rezolve problema tractării celor două autotrenuri prinse sub mormanul de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
o persoană a murit. Câteva sute de persoane au fost evacuate dintr-o localitate de pe malul drept al Dunării. Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare de călătorie, în care informează că sunt blocate mai multe porțiuni de drum din clisura Dunării și le recomandă cetățenilor români să aleagă ruta Stamora Moravița-Vârșeț-Pancevo-Belgrad. În Ungaria, autoritățile iau măsuri împotriva indundațiilor, după ploile din ultimele zile. Aproape șapte zeci de localități din treisprezece județe sunt încă afectate. Situația s-a îmbunătățit însă, și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
piscicolă a zonei; vechea denumire a localității, Pescari, sugerează principala ocupație a localnicilor. Snopul de grâu reprezintă agricultura, activitatea de bază a locuitorilor satului Sfânta Elena, aparținător comunei. Stânca reprezintă celebra stâncă Babacai, situată la intrarea în sectorul calcaros al Clisurii Dunării. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 STEMA - comunei Dognecea, județul Caraș-Severin Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dognecea, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
s-a îndreptat cu forțele romane spre Moesia Superior, ce reprezenta baza de pornire a operațiilor militare, după pregătiri de trei ani. Pentru a facilita concentrarea trupelor și legăturile cu Pannonia, a întreprins lucrări. Pe malul drept al Dunării, în clisura Cazanelor, a ordonat tăierea unui drum în stâncă. Pentru a ușura legăturile pe Dunăre, împiedicate de cataractele de la Porțile de Fier, a ordonat săparea unui canal de-a lungul malului drept, între localitățile Șip și Carâtaș din Serbia. Armata romană
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
de bucliuc din grădină Gândul a venit hoțește, S-a aplecat și a scormonit cu unghiile bucliucul A găsit sticlele de răchie pitulate de Chica, A jucat tăcut pe grămada de bucliuc Fericit că a biruit viclenia nevestei. Frumoasa de pe clisură Când se Însera, feciorii din Almăj plecau pe clisură Douăzeci de kilometri prin pădure S-o vadă și să stea la zbor cu Liubița Sârboaica Înaltă, subțire ca trestia Cu ochii albaștri ca florile de omag Cu limba aspră, a
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
a aplecat și a scormonit cu unghiile bucliucul A găsit sticlele de răchie pitulate de Chica, A jucat tăcut pe grămada de bucliuc Fericit că a biruit viclenia nevestei. Frumoasa de pe clisură Când se Însera, feciorii din Almăj plecau pe clisură Douăzeci de kilometri prin pădure S-o vadă și să stea la zbor cu Liubița Sârboaica Înaltă, subțire ca trestia Cu ochii albaștri ca florile de omag Cu limba aspră, a sârbilor de pe Clisură. Dar cu un glas atât de
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Însera, feciorii din Almăj plecau pe clisură Douăzeci de kilometri prin pădure S-o vadă și să stea la zbor cu Liubița Sârboaica Înaltă, subțire ca trestia Cu ochii albaștri ca florile de omag Cu limba aspră, a sârbilor de pe Clisură. Dar cu un glas atât de dulce că picau și păsările din pom Când Începea ea să cânte Dunave, Dunave Liubița nu avea voie să iasă afară Se apleca, arătându-și sânii, peste pervazul ferestrei Ochii feciorilor cuprindeau lacomi țâțele
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
pe ușa sacristiei, dar în momentul de față nu mai există. Capela a fost vizitată de numeroși pelerini din împrejurimi, în special de populația catolică din jur, cum au fost cei din Carașova, Steierdorff și cei din satele cehe de pe Clisura Dunării. La început nu a existat preot, fiecare grup de pelerini venea cu preotul lor, ceea ce se întâmplă și astăzi. De abia în anul 1777 s-a hotărât construirea unei bisericii, dar nu pe stâncă, ci pe un loc liber
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
statală bine configurată în Transilvania, întărituri menționate în izvoare ca indagines, gyepũ sau presaka (prisăci), erau zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri supravegheate de trecere, denumite porta (latină, română), clusa (în româna medievală, din latinescul clausura, devenit apoi clisură, loc strâmt) sau kapu („poartă” în maghiară și turcă), fiind apărate de miliții locale, amintite în izvoarele maghiare timpurii redactate în latină sub denumirile speculatores, sagittarii, respectiv őrök („străjeri”, (în maghiară). Sunt menționate în diverse cronici atacurile pecenegilor, cumanilor și
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
comunei Socol. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în extremitatea vestică a județului Caraș-Severin la poalele Munților Locvei (grupă muntoasă din Munții Banatului ce aparțin Carpaților Occidentali), la gura de vărsare a Nerei în Dunăre, în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
Pojejena (, ) este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Belobreșca, Divici, Pojejena (reședința), Radimna și Șușca. Comuna actuală încorporează și fosta localitate Pojejena Sârbească sau Pojejena de Sus. Pojejena este situată în Clisura Dunării pe malul stâng, în amonte de Moldova Nouă cu 12 km. Localitatea este situată pe malul stâng al Dunării, între kilometru fluvial 1054 - 1062, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc 300 m, altitudinea zonei oscilând
Comuna Pojejena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301091_a_302420]
-
km. Localitatea este situată pe malul stâng al Dunării, între kilometru fluvial 1054 - 1062, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc 300 m, altitudinea zonei oscilând între 110-130 m, fiind una din cele mai importante localități din Clisura Dunării. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pojejena se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (50,49%). Principalele minorități sunt cele de sârbi (45,77
Comuna Pojejena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301091_a_302420]
-
majoritatea absolută în două localități: Pojejena, județul Caraș-Severin, (52.09%) Svinița, județul Mehedinți, (87.27%) , și majoritatea relativă într-o a treia, Socol, județul Caraș-Severin, (49.54%) . Regiunea în care se află cele trei localități este cunoscută cu numele de "Clisura Dunării" (în limba sârbă: "Банатска Клисура" ("Banațka Klisura"). Cei mai mulți sârbi din România sunt creștini ortodocși ținând de Eparhia ortodoxă sârbă a Timișoarei, în timp ce sârbii din Svinița sunt adepți ai ritului ortodox vechi. Populația sârbească din România a fost mai numeroasă
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
Banatului până la Cozia, în Carpații Olteniei și sud-vestul Transilvaniei, până la nord de Mureș, Săcărâmb, Zlatna. În România este un element montan, în regiunea de deal se întâlnește în mod excepțional (Deva). Trăiește pe coastele stâncoase cu vegetație de acoperire din clisura Cazanelor și pe văile afluenților Dunării și Cernei, pe Valea Nevei. A fost semnalată și pe dealul cetății Deva, precum și în Munții Retezat până la altitudinea de 2184 m. Trăiește pe pantele stâncoase cu arbuști, adesea aproape de malul apelor (de ex.
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
Panciova, Timișoara, Ciacova, Vârșeț, Palanca Nouă, Lipova, Făget, Lugoj, Caransebeș, Almăj ( cu sediul la Mehadia) și Orșova, 6 companii militare de graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul Almăj cu districtul Orșova, compania din Clisură cu districtul Palanca Nouă și districtul Făget cu districtul Lugoj, numărul acestora s-a redus la 11. Structura celor 11 districte bănățene și a celor două
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
Mehadia) și Orșova, 6 companii militare de graniță (Mokrin, Chichinda, Franjova, Melence, Botoš, și Idvor, din 1726 puse în subordinea unui căpitănat suprem) și compania din clisura Dunării Între 1719 - 1720, unificându-se districtul Almăj cu districtul Orșova, compania din Clisură cu districtul Palanca Nouă și districtul Făget cu districtul Lugoj, numărul acestora s-a redus la 11. Structura celor 11 districte bănățene și a celor două districte de la sudul Dunării, subordonate, de asemenea, Administrației Banatului de la Timișoara, o găsim pe
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
602, împăratul Maurikios (Mauriciu) îi numește „romani” pe unii indivizi refugiați în Imperiul Bizantin din teritorii nord-dunărene și care aveau funcția de călăuze în cadrul armatei bizantine. Unii oșteni romanici din oastea bizantină foloseau cuvinte din limba lor maternă, de exemplu "„clisura”, „sculca”" etc. Începând cu anul 814 slavii sudici, care erau păgâni la acea dată, au dezlănțuit persecutarea creștinilor, afectând probabil și spațiul creștin românesc Persecuția va înceta după creștinarea slavilor sudici. Genesios se referă la geți (probabil vlahi) în legătură cu participanții
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
o arie de protecție specială avifaunistică de interes european, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip avifaunistic), situată în sud-vestul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Caraș-Severin (în Clisura Dunării), pe teritoriul administrativ al comunei Pojejena (satele Belobreșca, Divici, Pojejena și Șușca), în imediata apropiere de drumul național DN57A, care leagă localitatea Pojejena de Baziaș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" Nr.2151 din
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
este un loc plin de legende și de istorie din Clisura Dunării. Peșteră este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caras Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunării. Se poate ajunge din șoseaua ce străbate Defileul Dunării, 12 km aval de Moldova Nouă, în locul în care se află
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
traversează Munții Carpați în cadrul cărora separă Munții Banatului de Carpații Sârbești. Numele maghiar, "Vaskapu", inseamna tot "Porțile de Fier", si este folosit, împreună cu cel românesc, pentru a denumi întreg lanțul de defileuri. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte este "Clisura Dunării". În Șerbia defileul este cunoscut sub numele de "Đerdap" fiind un parc național, ultima secțiune numindu-se "Đerdapska klisura". Defileul este uneori denumit "Defileul Dunării", denumire greșită deoarece cursul fluviului mai are și alte defilee, ca de exemplu defileul
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
Șip". Cazanele Mari este cel mai cunoscut și mai îngust defileu: aici Dunărea se îngustează la 150 m și ajunge la o adâncime de până la 53 m. Pentru a face navigabila Dunărea între Baziaș și Turnu-Severin, în această regiune a Clisurilor, unde cursul fluviului e numai cataracte, bancuri și vâltori, guvernul ungar din premierului István Szechenyi încă în anul 1834 începe îndepărtarea stâncilor din cataractele Clisurii-de-sus și continuă lucrările până la 1846. Ulterior, la 15 septembrie 1890, în urma contractului încheiat între guvernul
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
cheltueli enorme din partea statului maghiar (aproximativ 20 milioane de florini, la vremea respectivă un palat cu 4-5 etaje costând în jur de 5-7000 de florini) și o extraordinară cantitate de muncă. Foloasele au fost în raport cu sforțarea depusă, deoarece prin deschiderea Clisurilor s-a dat o dezvoltare extraordinară navigației dunărene, ceeace a atras după sine intensificarea comerțului tuturor statelor riverane, care au de atunci drum deschis spre mare. Canalul a fost inaugurat de împăratul Franz Joseph al Austriei în data de 27
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat pe teritoriile administrative ale județelor Caraș-Severin și Mehedinți, situat, în cea mai mare parte a sa, în regiunea geografică cunoscută sub numele de Defileul Dunării sau Clisura Dunării. Parcul natural declarat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]