KorAP: Find »[drukola/base=clitic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...23 >

560 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

nu mai poate atribui caz nominalului coreferent. Prin urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus și cu dublare, cliticul marchează poziția noncanonică a complementului, care este antepus, fiind topicalizat. Poziția canonică este postverbală. Cliticul pronominal este inserat pentru a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul l-am rupt. b. *Scaunul am rupt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a exprima cazul nominalului antepus, care este într-o poziție nespecifică și al cărui caz nu este marcat prin prepoziția gramaticalizată pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul l-am rupt. b. *Scaunul am rupt. (v) În altă analiză, cliticul și nominalul formează un grup determinant extins (vezi Uriagereka, 1995, Bleam, 1999, via Van Peteghem, 2003-2004, Cornilescu și Dobrovie-Sorin, 2008). Cliticul se deplasează spre verb pornind din GD extins. Un argument ar fi similaritatea formală dintre clitic și determinant în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pe (deoarece nu este +personal): (35) a. Scaunul l-am rupt. b. *Scaunul am rupt. (v) În altă analiză, cliticul și nominalul formează un grup determinant extins (vezi Uriagereka, 1995, Bleam, 1999, via Van Peteghem, 2003-2004, Cornilescu și Dobrovie-Sorin, 2008). Cliticul se deplasează spre verb pornind din GD extins. Un argument ar fi similaritatea formală dintre clitic și determinant în limbile romanice, explicabilă prin originea lor comună: articolul definit și cliticul pronominal au la bază pronumele demonstrativ latinesc illum, illa. Analiza

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
În altă analiză, cliticul și nominalul formează un grup determinant extins (vezi Uriagereka, 1995, Bleam, 1999, via Van Peteghem, 2003-2004, Cornilescu și Dobrovie-Sorin, 2008). Cliticul se deplasează spre verb pornind din GD extins. Un argument ar fi similaritatea formală dintre clitic și determinant în limbile romanice, explicabilă prin originea lor comună: articolul definit și cliticul pronominal au la bază pronumele demonstrativ latinesc illum, illa. Analiza propusă ar capta și faptul că nominalul complement din structurile cu dublare este +specific. Trăsătura de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Bleam, 1999, via Van Peteghem, 2003-2004, Cornilescu și Dobrovie-Sorin, 2008). Cliticul se deplasează spre verb pornind din GD extins. Un argument ar fi similaritatea formală dintre clitic și determinant în limbile romanice, explicabilă prin originea lor comună: articolul definit și cliticul pronominal au la bază pronumele demonstrativ latinesc illum, illa. Analiza propusă ar capta și faptul că nominalul complement din structurile cu dublare este +specific. Trăsătura de specificitate se asociază adesea cu articolul definit, fără ca între ele să existe o suprapunere

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
suprapunere exactă (am văzut mai sus că un nominal articulat indefinit poate fi +specific în context). (vi) Conform lui Van Peteghem (2003-2004), DC are rolul de a marca structura argumentală a verbului și de a preciza cazul atribuit de verb. Cliticul este utilizat atunci când argumentul este marcat indirect (prin acuzativul prepozițional), când are anumite caracteristici atipice (este +specific) sau ocupă o poziție noncanonică (este antepus). Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ Observațiile din acest capitol se bazează pe fișele de monitorizare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
incendiu le-a distrus casa (Prima TV, 27.XI.2007) [= "a distrus casa familiei"] Am văzut delegații importante ale PSD-ului mergând cu câte cineva dintre ei la Parchet. (Realitatea TV, 18.VIII.2008) [= "mergând cu cineva din PSD"] Și cliticele de dublare pot avea formă de plural, rar: (34) liniștiți-i pe grupul de istorici (Realitatea TV, 2007) or toate lucrurile astea PDL-ul îi obligă pe viitorul guvern să le facă (Realitatea TV, 14.XII.2009) 2.2. Acordul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sintagmei coordonate. Dacă acceptăm ipoteza nespecificării, trebuie să explicăm de ce pronumele neutre care au un antecedent nominal au altă formă decât pronumele neutre fără antecedent. Se poate ca pronumele fără antecedent nominal care nu sunt la plural și nu acceptă clitice să nu aibă nici trăsătura genului, nici pe cea a numărului (din cauza absenței unui nominal). Alegerea între ipoteza nespecificării și ipoteza claselor nominale depinde de factori suplimentari: din motive de economie lingvistică, este preferabil să adoptăm ipoteza nespecificării, deoarece implică

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
implică un număr mai mic de trăsături. Ipoteza claselor nominale este mai potrivită pentru sistemele de gen mai complexe, precum cele discutate de Corbett (1991). În capitolul al optulea, am prezentat argumente și contraargumente din limba română referitoare la analizarea cliticelor de dublare drept mărci de acord. Concluziile sunt că există mai multe contraargumente împotriva acestei ipoteze: (i) dublarea clitică este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt opționale, contextuale, limitate la anumite tipuri de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sine, nu servește la identificarea unui anumit conținut semantic al nominalului implicat în relația de acord; (iii) toate celelalte situații de acord din română sunt marcate la nivel flexionar prin morfeme afixale, de tip desinențial. Elementele implicate în DC sunt clitice, nu afixe, după cum se vede din testele morfologice (preluate de la Fuß, 2005). Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare non-canonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
după cum se vede din testele morfologice (preluate de la Fuß, 2005). Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare non-canonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). Pentru cliticele de dublare s-ar putea adopta altă ipoteză, aceea a grupului nominal extins, în care cliticul ar fi un determinant detașat din grupul nominal complement. Ultimul capitol completează informațiile oferite în celelalte capitole cu mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
testele morfologice (preluate de la Fuß, 2005). Acest argument morfologic nu este foarte puternic, am putea considera că avem a face cu o marcare non-canonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). Pentru cliticele de dublare s-ar putea adopta altă ipoteză, aceea a grupului nominal extins, în care cliticul ar fi un determinant detașat din grupul nominal complement. Ultimul capitol completează informațiile oferite în celelalte capitole cu mai multe date din limba vorbită

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
că avem a face cu o marcare non-canonică a acordului (dacă alte argumente, sintactice, ne-ar duce spre concluzia că cliticul marchează acordul). Pentru cliticele de dublare s-ar putea adopta altă ipoteză, aceea a grupului nominal extins, în care cliticul ar fi un determinant detașat din grupul nominal complement. Ultimul capitol completează informațiile oferite în celelalte capitole cu mai multe date din limba vorbită, obținute în urma monitorizării unor posturi de radio și de televiziune. Sunt prezentate și fenomene care reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ÖLT Syntax Workshop, Universität Klagenfurt, December 8-9, 2006 (internet). Alexiadou, Artemis, Liliane Haegeman, Melita Stavrou, 2007, Noun Phrase in the Generative Perspective, Berlin, New York, Mouton de Gruyter. Allan, Keith, 1986, Linguistic Meaning, Routledge (http://books.google.ro). Anagnostopoulou, Elena, 2006, "Clitic Doubling", în Martin Everaert și Henk van Riemsdijk (eds), The Blackwell Companion to Syntax, I, Blackwell Publishing, p. 519-581. Anderson, Stephen R., 2004, Some Points of Agreement, JHU IGERT Workshop, www.cog.jhu.edu.workshop-04/Anderson.pdf. Anderson, Stephen R.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Gabriela, Blanca Croitor, 2008, "Statutul sintactic al termenilor coordonați prin conjuncția și", în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Limba română, dinamica limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universității din București, 2008, p. 15-21. Bleam, Tonia, 1999, Leista Spanish and the Syntax of Clitic Doubling, teză de doctorat, Universitatea din Delaware. Bobaljik, Jonathan David, 2008, Where's Φ? Agreement as a Postsyntactic Operation, în Daniel Harbour, David Adger și Susana Béjar (eds), Phi Theory. Phi-Features across Modules and Interfaces, Oxford, Oxford University Press. Borsley

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
specification", în Ileana Comorovski, Klaus von Heusinger (eds), Existence: Semantics and Syntax, Dordrecht, Springer, p. 49-77. Coppock, Elizabeth, 2004, Object Agreement in Hungarian, comunicare susținută la LFG04, Christchurch, New Zealand, www.mendeley.com/profiles/elizabeth-coppock/. Coppock, Elizabeth, Stephen Wechsler, 2009, Clitic vs Agreement in Hungarian, comunicare susținută la Texas Linguistics Society XII, The University of Texas, Austin; http://eecoppock.info/HungarianTLSSlides-handout.pdf. Corbett, Greville G., 1983, "Resolution rules: agreement in person, number and gender", în G. Gazdar, E. Klein și G.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Străine, Universitatea din București, 1-2 iunie 2007. Cornilescu, Alexandra, 2008, Restructuring strategies of the Romanian a fi ('be'), Conferința Catedrei de limba engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, 5-8 iunie 2008. Cornilescu, Alexandra, Carmen Dobrovie-Sorin, 2008, Clitic Doubling, Complex Heads and Interarboreal Operations, în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), 2008, Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 289-320. Corver, Norbert, 1998, Predicate movement in pseudopartitive constructions, în Artemis Alexiadou, Chris Wilder

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Romanian a fi ('be'), Conferința Catedrei de limba engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, 5-8 iunie 2008. Cornilescu, Alexandra, Carmen Dobrovie-Sorin, 2008, Clitic Doubling, Complex Heads and Interarboreal Operations, în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), 2008, Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 289-320. Corver, Norbert, 1998, Predicate movement in pseudopartitive constructions, în Artemis Alexiadou, Chris Wilder (eds), Possessors, Predicates and Movement in the Determiner Phrase, Amsterdam, John Benjamins, p. 215-257

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în Actele celui de-al XII-lea Congres internațional de lingvistică și filologie romanică, București, Editura Academiei Române. Dinică, Andreea, 2008, Acordul adjectivelor participiale în limba română actuală, comunicare susținută la Simpozionul Internațional de Lingvistică, București, 28-29 noiembrie 2008. Dobrovie-Sorin, 1990, "Clitic doubling, wh-movement, and quantification in Romanian", în Linguistic Inquiry, 21, p. 351-398. Dobrovie-Sorin, Carmen, 1993, The Syntax of Romanian. Comparative Studies in Romance, Berlin, New York, Mouton de Gruyter (versiunea în limba română: 2000, Sintaxa limbii române, București, Univers). Dobrovie-Sorin, Carmen

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Language & Linguistics: Nordlyd 36, special NORMS issue on Faroese, CASTL, University of Tromsø, p. 1-22. (http://www.ub.uit.no/baser/nordlyd/). Higgins, F.R., 1973, The Pseudo-Cleft Construction in English, Ph.D. dissertation, MIT. Hill, Virginia, Liliane Tasmowski, 2008, "Romanian Clitic Doubling: A view from pragmatics-semantics and diachrony", în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 135-164. Holloway King, Tracy, Mary Dalrymple, 2004, "Determiner agreement and noun conjunction", în Journal

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
1-22. (http://www.ub.uit.no/baser/nordlyd/). Higgins, F.R., 1973, The Pseudo-Cleft Construction in English, Ph.D. dissertation, MIT. Hill, Virginia, Liliane Tasmowski, 2008, "Romanian Clitic Doubling: A view from pragmatics-semantics and diachrony", în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 135-164. Holloway King, Tracy, Mary Dalrymple, 2004, "Determiner agreement and noun conjunction", în Journal of Linguistics, 40, p. 69-104. Hořejši, V., 1957, " Problema substantivelor așa-zise "neutre" în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Partial Agreement and Coordination", în Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 661-676. Julien, Marit, "Double Definiteness in Scandinavian", în Anne Dahl, Kristine Bentzen, Peter Svenonius, Proceedings of the 19th Scandinavian Conference of Linguistics, 31, 1, 2003, p. 230-244. Kallulli, Dalina, 2008, "Clitic doubling, agreement and information structure: The case of Albanian", în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 227-256. Kihm, Alain, 2004 (/2008), The case for one case / one gender

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Scandinavian", în Anne Dahl, Kristine Bentzen, Peter Svenonius, Proceedings of the 19th Scandinavian Conference of Linguistics, 31, 1, 2003, p. 230-244. Kallulli, Dalina, 2008, "Clitic doubling, agreement and information structure: The case of Albanian", în Dalina Kallulli, Liliane Tasmowski (eds), Clitic Doubling in the Balkan Languages, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 227-256. Kihm, Alain, 2004 (/2008), The case for one case / one gender in Romanian: a tentative account of Romanian "declension" (draft), CNRS - Université Paris 8 (http://www.llf

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
University, p. 55-66 (books.google.ro). Lekakou, Marika, Kriszta Szendroi, 2008, Polydefinites in Greek: A close appositive analysis, seminar, Departamentul de limba engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, 4 iunie 2008. Leonetti, Manuel, 2008, "Specificity in Clitic Doubling and in Differential Object Marking", în Probus, 20, p. 35-69. Lønning, Jan T., 1987, "Mass terms and quantification", în Linguistics and philosophy, 10, 1, p. 1-52. Mallinson, G., 1984, "Problems, pseudoproblems and hard evidence - another look at the Rumanian

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]