2,055 matches
-
care consideră că geopolitica va triumfa, împărtășit de către China și Rusia. Geoeconomia presupune ieșirea din logica conflictului și, prin urmare, diminuarea cheltuielilor militare, încurajarea schimburilor comerciale și relaxarea unor noțiuni considerate până ieri fundamentale; geopolitica, dimpotrivă, propune prelungirea politicii tradiționale. Clivajul pe care îl evidențiază Kagan este alimentat de diferența dintre sistemele de valori și opțiuni care animă un grup sau altul de mari puteri. Iată, de pildă, cum apare această diferență de viziune în cazul Europei și Rusiei: "Spiritul postmodern
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
integrantă a globalizării. Diferența constă doar în faptul că acest răspuns a avut nevoie de ani de zile pentru a fi formulat. Când vorbim despre globalizare, va trebui să ne obișnuim cu ideea că este pe cale să apară chiar un clivaj în ceea ce privește înțelegerea, cunoașterea și stăpânirea proceselor de globalizare. O serie de țări în curs de dezvoltare sunt mai pregătite să se adapteze și să valorifice acest proces. Ceea ce le plasează, prin forța lucrurilor, la timonă. Am risca o comparație chiar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
s-au modernizat mai rapid, au asimilat norme, standarde, în general rigorile lumii de astăzi. Așa se face că zonele litorale din sud și sud-est au cunoscut în acești 30 de ani o dezvoltare explozivă, adăugând Chinei un alt paradox: clivajul dintre regiunile de coastă și cele din interior. Atât de evident este acest decalaj, încât el este considerat o trăsătură cvasi-naturală a Chinei de astăzi. Prima întrebare în legătură cu cea de-a doua etapă privește chiar momentul ei de început. Unii
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
iar una democratică va accentua alte opțiuni axiologice și etice. Pe de altă parte, funcționarea ansamblurilor sociale moderne mari - mă refer la națiuni în primul rând - este îngreunată de înalta eterogenitate a colectivității celor care participă la viața în comun. Clivajele rasiale, religioase sau etnice periclitează unitatea comunităților statale moderne, a căror existență se bazează pe presupozițiile unei experiențe istorice și culturale comune. Școala a fost văzută de mulți dintre planificatorii moderni ca unul dintre mecanismele principale de asigurare a unei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cultura dominantă nu este întotdeauna omogenă, conținuturile școlare reflectă adeseori crizele sau contradicțiile din sânul culturii dominante. • Promovarea integrării sociale și politice se referă la faptul că școala transmite ideologia care legitimează o organizare anume a sistemului social și reduce clivajele socioculturale ale populațiilor aflate în jurisdicția statelor. Omogenizarea culturală este din ce în ce mai puternic atacată de adepții multiculturalismului, ideologie care susține păstrarea identităților culturale specifice. • În raport cu alte instituții socializatoare (familia sau grupul de prieteni), școala este un agent de control social tranzițional
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fost posibilă în urma unei separații specifice operate de lumea occidentală între logos și mythos. Această separație nu există în mod efectiv la Platon sau, în orice caz, nu mai mult decât există la civilizațiile non-occidentale. Că nu există un clivaj real între logos și imaginea mitică ne apare mai mult decât relevant într-o serie de fragmente din dialoguri: „Dacă de pildă am compara din nou cuvintele primitive cu pictura, s-ar petrece cu ele același lucru ca și cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Eugeniștii erau atât observatori ai acestui fenomen, cât și participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a excluderii. Decidenții au Încercat să construiască un sentiment identitar și comunitar prin distanțarea anumitor grupuri ale populației de „ceilalți” definiți În termeni de diferențe biologice ereditare și nu au fost dispuși să exploreze potențialul pozitiv conținut de ambiguitatea acestor clivaje, așa cum eugeniștii au Încercat adesea. Deși este important să facem această distincție Între intențiile eugeniștilor și reinterpretarea lor de către decidenții din regimul din timpul războiului, nu putem Însă nega influența eugeniei asupra retoricii și programelor radicalilor de dreapta. Studiul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat mișcări în sensuri diferite în fiecare dintre taberele aflate față în față. „Unele alianțe se desfac. Se formează noi coaliții. Noi clivaje structurează puțin câte puțin elitele conducătoare ale țării” (ibidem, pp. 267-268). Cu un anumit recul, observăm un contrast între situația anilor ’80 și cea de la începutul anilor ’70; acest contrast pare indicele unei transformări a „dinamicii raporturilor sociale”. Concret, unii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și structura bugetului dedicat forțelor armate sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități controversate, presiuni cărora autoritățile nu le mai pot face față - toate sunt amenințări de ordin politic. Este de multe ori greu de spus dacă o asemenea amenințare își are originea în interiorul sau în exteriorul statului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice (Levy, 2003, p. 16). Astfel deoarece conștiința culturală este în creștere după prăbușirea sistemului bipolar și conflicte ce implică clivaje și identități culturale sunt mai dificil de soluționat prin compromis, unii experți au lansat ipoteza potrivit căreia, în viitor, sursa primară a conflictelor va fi cultura, iar confruntarea va lua forma unei „ciocniri a civilizațiilor”, adică a comunităților definite religios
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
precis, delimitarea ei temporală. În perspectiva hiperglobaliștilor, momentul de sfârșit al „războiului rece” a marcat trecerea într-o veritabilă „epocă a globalizării”, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor non-statali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și amplitudinii a ceea ce se numește „globalizare”, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate; ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan este nu globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice - America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai marginalizată consecutiv atragerii și cantonării fluxurilor financiare, economice și a investițiilor în zona țărilor dezvoltate (Hirst și Thompson, 2000). Pe o poziție intermediară, transformaționaliștii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în consecință, au asociat viitorul cu un flux continuu de anarhie și haos. Astfel, în prezentarea unei perspective sceptice, Robert Kaplan vorbește despre un haos regionalizat în Africa, în Balcani, în subcontinentul indian și în fostul spațiu sovietic și un clivaj Nord-Sud din ce în ce mai mare la nivel global. În opinia sa, prăbușirea echilibrului de putere la nivel global și a structurii de securitate din perioada „războiului rece”, adăugate la criza economică din fostul lagăr socialist, sărăcia Lumii a Treia și rivalitățile istorice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
psihosociologică, iar în cea de a doua teoriile sociologice. Cel mai adesea, în literatura de specialitate, teoriile asupra votului sunt grupate în aceste trei categorii, fiecare abordare propunând diferite modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor sociale (Lazarsfeld et al., 1944 și 1954; Lipset, Rokkan, 1967), pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor de apartenență. Modelul identificării cu un partid (abordarea psihosociologică; mai cunoscut este modelul Michigan) consideră că votanții se atașează în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fost În mod special prezentată ca fiind diferită de cea românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a Împăca tendințe asemănătoare Belarusului cu tendințe independentiste, rezultatul fiind prezența constantă a politicii identitare În dezbaterile despre consolidarea statului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
factorilor istorici. Mai ales ultimul criteriu, cel al raportării la naționalism, ar merita, credem, o atenție sporită, cu atît mai mult cu cît Dan Pavel și Iulia Huiu, care identifică drept marea problemă a politicii românești de după 1989 „coexistența și clivajul legitimităților”, constată, absolut corect, că În România „naționalismul avea să fie folosit după 1989 atît de partide democratice, cît și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
funcțion)rii sistemului balanței de putere, atunci când marile puteri aflate într-un num)r rezonabil au interacționat și au fost eventual capabile s) se adapteze unei distribuții variabile de putere, schimbându-și partenerii cu o ușurinț) devenit) posibil) prin absența clivajelor ideologice, sau de alt) natur). În schimb, confirmarea ar trebui dobândit) prin intermediul observ)rii cazurilor dificile. Ar trebui, de exemplu, s) c)ut)m exemple de state care se aliaz), în conformitate cu aștept)rile c)rora le d) naștere teoria, chiar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
închisori. La sfârșitul anilor 1950, și de-a lungul anilor 1960, Statele Unite, dup) ce acordaser) asistent) economic) și militar) Iugoslaviei comuniste, au f)cut din India neutralist) cel mai preferat stat primitor de ajutor economic. Conform retoricii R)zboiului Rece, clivajul esențial al lumii era cel între democrația capitalist) și comunismul ateu. Ins), privit) prin prisma dimensiunii mizelor și prin cea a forței conflictului, ideologia a fost subordonat) interesului politicile Americii și Rusiei, care s-au comportat mai mult că puterile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un clivaj Între un anumit grad de modernizare, care incontestabil a avut loc În România, și o conștiință (percepție critică) a modernității românești ca experiență a democratizării În România. De vizibilitatea separărilor Între aceste abordări depinde modul În care tranziția culturală este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modernitatea. Modernitatea, cred, este un termen mult mai puternic și complex, care nu mai depinde de componenta rural-urban. Poate vrei să-ți reiei demonstrația puțin și să te oprești asupra acestui punct. Foarte bună este, țin să remarc, observația despre clivajul dintre modernizarea României și conștiința modernității românești ca experiență a democratizării. O altă Întrebare pe care o am este legată de termenul revoluție, pe care Îl discuți la un moment dat. Te Întrebi dacă termenul revoluție, legat de evenimentele din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pot fi părăsite, doar pentru că nu mai trăim În anii respectivi. Sunt niște pietre de hotar. Însă probabil această capitalizare nu a fost Îndeajuns de constructivă. E adevărat că ideea de continuitate nu se putea aplica Într-o lume a clivajului ideologic Întreținut de puterea comunistă, și de aici starea de anxietate privind rapiditatea cu care se putea trece la reformă. Toată lumea dorea reformă, era la modă, nedorind să vadă și costurile ei. Mi se pare un caz particular În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este susținută de tipologii tematice, culturale și ideologice diferite, specifice. Condițiile socioistorice, șansele de promovare, condițiile concrete, empirice de existență, modul În care se obținea consacrarea, gestionarea prestigiului simbolic și siguranța zilei de mâine demonstrează, după mine, că există un clivaj marcant Între generația ’60 și ’70, tot așa cum există - poate și mai acut - Între ’70 și ’80. Placa turnantă a acestei dinamici o reprezintă, În opinia mea, generația ’70, diferența fiind punctată și de prestanța politică și socială de după revoluție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt pregătite să accepte un asemenea viitor? Istoria politică, ideologică și socio-economică a anilor de după Helsinki 1999 indică mai degrabă dorința de a încerca să reziste. O altă tendință majoră consacrată de tranziția orientată spre integrarea europeană este crearea unui clivaj esențial între societatea românească rurală și puținele „insule” de civilizație occidentală, concentrate în marile orașe românești. O particularitate a tranziției postcomuniste românești a fost confruntarea pentru resurse între marile orașe și restul societății. În România există 11 orașe cu mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unitate a avut câteva efecte remarcabile, dintre care unele în plan economic și ideologic, dar cele mai importante în plan politic. În mod normal, în orice societate democratică, mica burghezie domină fără dificultate politica. Indiferent cât de grave ar fi „clivajele” dintr-o societate și cât de mult ar diviza ele marile grupuri sociale, indiferent cât de opuse ar fi ideologiile susținute politic de aceste grupuri, până la urmă, reprezentarea politică a societății este preluată de mica burghezie. Ea dispune de oamenii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]