320 matches
-
bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri și un singur telefon cu manivelă
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
dimensiunile de 27/42 mm. Prima marcă poștală are valoarea nominală de 3 000 de lei și ilustrează într-o manieră decorativă unul din simbolurile norocului - buburuza; cea de-a doua marcă poștală ilustrează un alt simbol al norocului, binecunoscutul coșar, iar valoarea nominală este de 5 000 de lei. „Romfilatelia“ a pus în circulație și un întreg poștal într-un tiraj de 500 de bucăți, numerotate și obliterate cu ștampila „prima zi“ a emisiunii. Mărcile poștale au fost machetate de
Agenda2003-8-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280728_a_282057]
-
vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca pe autoritatea statului față cu foștii lor stăpâni. Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să depuie partea lor în coșarele de rezervă și, din când în când, îi mai scotea și la câte un drum a cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta treabă știa să facă. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerințe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta treabă știa să facă. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri, cu cerințe mai mari? Cîtu-i lumea și pământul nu. Căci, fiind astăzi omul liber de a nu ținea coșare de rezervă și de a nu-și semăna ogorul propriu, adică liber de a muri de foame cât i-o plăcea, subprefectul, care azi nu are o idee mai clară de ceea ce trebuie să facă decât predecesorul lui, nu mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
izraeliți; 2. Dulgheri și dogari, din 2727 sufl[ete], 2562 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 3. Fierari, din 1797 sufl[ete], 1017 ort[odocși], 26 izr[aeliți]; 4. Potcovari, din 470 sufl[ete], 420 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 5. Coșari, din 65 sufl[ete], 52 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 6. Pantofari, din 585 sufl[ete], 544 ort[odocși], 9 izr[aeliți]; 7. Rotari, din 962 sufl[ete], 752 ort[odocși], izr[aeliți] nici unul; 8. Sacagii și căruțași, din 5202
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau imobil trebuie întreținut. Nu este excepție nici în cazul coșului de fum. Se recomandă verificarea și după necesități curățarea coșului de fum de două ori pe an: înaintea începerii sezonului de încălzire, și la jumătatea acesteia. Meseria de hornar (coșar) este o meserie străveche având originea încă din sec. XVI-lea. Mai de mult erau folosiți copiii pentru aceasta, datorită lipsei de tehnologii, unelte, scule. Astăzi meseria de hornar se practică de către oameni instruiți special, cu aparate speciale pentru verificarea
Coș de fum () [Corola-website/Science/316564_a_317893]
-
pleoapelor. O dată pe an, de 1 martie, Anticarii se pomeneau îndepărtați de autorități și-n locul lor se instalau, pentru câteva ore, vânzătorii de chilipiruri. Tarabele erau luate cu asalt de-o producție delicată și sentimentală, dedicată publicului feminin: ursuleți, coșari de plastic, ulcele în miniatură, Hristoși capturați în bule de sticlă, puișori de puf, cristale magice, bețișoare parfumate, ghiocei de ceramică, prosoape, inimioare de catifea, iepuri vii, sutiene din Republica Moldova. De-o parte și de alta a trotuarului se ridicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Oricum, puțini ajungeau la ultimul etaj, scara cotea violent, în rampă și imprudenții se sufocau după primele șaptezeci de trepte. Parcă urcai la noi la Litere, între etajele trei și patru. Doar prin decembrie trebuia să ai grijă, dădeau buzna coșarii să curețe hornurile și băieții cu gazul pe-un an de zile; ăștia se cățărau cu entuziasm, câte patru trepte odată. Era caz penal, dacă nu-i lăsai să intre de trei ori la rând: prima oară, te-avertizau; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asasinat, învelit într-un pled alb pătat cu roșu și rulat pe stradă, în văzul trecătorilor îngroziți). Mai numărai și vânzătorii de baloane colorate, scoțând din manșetă căței și girafe de latex pentru copilașii uimiți. Lângă ei, își făceau veacul coșarii cu peruci fumigene și arlechinii drapați în romburi de ruj portocaliu și pudră albă de talc: ăștia stăteau nemișcați, încremeniți pe-un soclu imaginar, pentru a smulge 50 de cenți părinților. Abia la urmă apăreau plasatorii de bilete la Operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cerceteze, să afle că două treimi de țărani nu au semănat decât porumb, că temeiul culesului porumbului nu este decât în octomvrie, că chiar atunci păpușoii sunt încă verzi și nu pot fi măcinați, că ei trebuie să stea în coșare sau pe poduri luni de zile ca să se usuce și să-i cumpere cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de cheltuială, trebuie să usuce la soare câteva baniți. Nimeni nu vrea să aibă în vedere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bucătărie, să-și continue somnul, lîngă una din mese. Lazăr și studenta dorm încă, întorcînd un obraz sau celălalt spre jumătatea pachetului cu programe de sală, a căror cerneală s-a imprimat adînc în obrajii lor, făcîndu-i să semene cu coșarii, cînd termină de curățat un horn. Actorul și-a găsit o poziție comodă, cu fruntea pe brațe, în timp ce femeia de alături, istovită de-a binelea, și-a scos gulerul alb, l-a împăturit, făcîndu-l pernă, în care obrazul ei, îngropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de ziua în care a plouat cu soare, de seara de vară, de Manon și de pasărea care cânta pentru noi. Ce mult a trecut de atunci, și totuși cât de clar îmi amintesc totul! Brusc mi-am amintit de coșarul care mergea pe bicicletă cu jobenul lui pe cap, și de râsul meu. Tu ai oprit și i-ai dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și Podul de șosea), Gura Idrici-Roșiești (punctele La Coșare și Islaz), Halta C.F.R. Dodești-Viișoara (punctele Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea Mare-Dumești (punctul Valea Puturoasă), aflate pe teritoriul județului Vaslui. Cu alte cuvinte, analiza noastră a luat în calcul doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sat, s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1957. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 151, nota 1; Teodor 1997c, p. 95. 67. Gura Idrici (comuna Roșiești), județul Vaslui a) La Coșare (Islaz): descoperirea unor fragmente ceramice în marginea nord-estică a satului, de o parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori numiți de domni, pe o perioadă de trei ani, aleși de vorniceii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
20 de mașini de treierat, 15 de vânturat, 7 de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai mult când, după o scurtă ședere În ospitaliera sa locuință, tânărul Îmi mărturisi că era ruinat deoarece tocmai Își pierduse În numai trei zile Întreaga avere la jocurile de cărți, În Sankt-Petersburg. Întâlnirea cu un coșartc "Întâlnirea cu un coșar" Nici nu ne Încheiaserăm bine conversația care avu loc În apropierea ferestrei care dădea Înspre curte, când, dintr-o dată, poarta se deschise și un grup de coșari se grăbi să intre. După cum mă Înștiință gazda mea, aceștia erau servitorii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]