190 matches
-
Coșnița este o localitate-centru de comună în raionul Dubăsari, Republica Moldova. Din componența comunei fac parte localitățile Pohrebea și Coșnița. Satul are o suprafață de circa 3.38 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.75 km. Localitatea se află la distanța
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
Coșnița este o localitate-centru de comună în raionul Dubăsari, Republica Moldova. Din componența comunei fac parte localitățile Pohrebea și Coșnița. Satul are o suprafață de circa 3.38 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.75 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. Satul Coșnița a fost menționat documentar
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
parte localitățile Pohrebea și Coșnița. Satul are o suprafață de circa 3.38 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.75 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. Satul Coșnița a fost menționat documentar în anul 1770. Numele localității Coșnița vine de la cuvîntul coșniță- „paner, coș împletit”, „coșar”, „hambar”. Figurează pe hărțile militare rusești Kaschniza. În 1772 aici erau 22 de gospodării și avea 17 bărbați „capi de familie”. În
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
circa 3.38 kilometri pătrați, cu un perimetru de 8.75 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. Satul Coșnița a fost menționat documentar în anul 1770. Numele localității Coșnița vine de la cuvîntul coșniță- „paner, coș împletit”, „coșar”, „hambar”. Figurează pe hărțile militare rusești Kaschniza. În 1772 aici erau 22 de gospodării și avea 17 bărbați „capi de familie”. În 1792 avea o populație de 859 locuitori, care scade în
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
погребы. De la denumirea caselor s-a format și denumirea satului Pogreba, mai apoi Pohrebea.Primele școli în raionul Dubăsari apar în 1813, de aici rezultă că undeva la mijlocul secolului al XIX-lea a fost construită și școala din Pohrebea.La Coșnița prima biserică (din lemn) a fost construită în 1760, iar în 1880 a fost zidită una din piatră. La Pohrebea a fost ridicată una asemănătoare. Pereții ambelor biserici se mai păstrează și astăzi. Există o legendă care spune că: Țarul
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
sfințirii bisericii a născut și soția țarului. Țarul plin de bucurie a poruncit veselie în tot satul și ca această zi să fie sărbătorită în fiecare an, care mai pe urmă a devenit și ziua satului (18 octombrie). Ziua satului Coșnița se sărbătorește la data de 8 noiembrie, în sărbătoarea de Sf. Marele Mucenic Dumitru Izvorîtorul de Minuni. Ziua satului Pohrebea se sărbătorește la data de 18 octombrie în sărbătoarea de Sf. Alexei. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
Izvorîtorul de Minuni. Ziua satului Pohrebea se sărbătorește la data de 18 octombrie în sărbătoarea de Sf. Alexei. La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 4996 de oameni, dintre care 50.04% - bărbați și 49.96% - femei. În comuna Coșnița au fost înregistrate 1847 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane. În comuna Coșița activează Postul de Televiziune Cocieri TV Portalul multimedia este funcțional 24/24 de ore și transmite
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști. Satele controlate de Chișinău: Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian, situat pe cea maimare insulă din Republica Moldova - Insula Goian. În raionul Dubăsari sînt înregistrate
Raionul Dubăsari (Transnistria) () [Corola-website/Science/297496_a_298825]
-
rezultat, tancuri grele ale Armatei a 14-a ale Federației Ruse forțează podul peste Nistru dinspre Tiraspol, dar sunt oprite de forțele moldovene. Forțele separatiste continuând tirul asupra orașului. În același timp, sunt atacate și alte localități: Dubăsari, Cocieri, Doroțcaia, Coșnița. Podul de peste Nistru va fi ocupat de gardiști, după atacurile cu tancuri grele ale armatei ruse, iar orașul va fi invadat de armată și de forțele separatiste. Consiliul militar al Armatei a 14-a îi adresează președintelui Mircea Snegur un
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
vor putea savura un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Mină, a fost găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că găzduitul avea bani în sânul sau, s-a sculat în miezul nopții și l-a omorât. Apoi, taindu-l bucăți le-a pus într-o coșnița și a ascuns-o în cămara să cea mai dinăuntru, așteptând ca să se facă ziua. SFANȚUL MINĂ. În vreme ce ucigașul se află în nevoința și în îngrijorare, cum și unde și când să se ducă să ascundă părțile celui ucis, ca să
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciune adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104287_a_105579]
-
Mină, călare în chip de ostaș și cercetandu-l ce s-a făcut cu străinul care găzduise acolo; iar ucigașul adeverea că nu știe nimic. Atunci sfanțul, pogorandu-se de pe cal, a intrat înăuntrul casei celei mai ascunse și, aflând coșnița și scotand-o, s-a uitat la ucigaș cu o căutătura grozavă și sălbatică și i-a zis: "Cine este acesta?" Iar ucigașul de frică, fără de glas și că un uluit făcându-se, s-a aruncat pe sineși jalnică cădere
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciune adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104287_a_105579]
-
Mină, a fost găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că găzduitul avea bani în sânul sau, s-a sculat în miezul nopții și l-a omorât. Apoi, taindu-l bucăți le-a pus într-o coșnița și a ascuns-o în cămara să cea mai dinăuntru, așteptând ca să se facă ziua. În vreme ce ucigașul se află în nevoința și în îngrijorare, cum și unde și când să se ducă să ascundă părțile celui ucis, ca să nu-l
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciunea adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101691_a_102983]
-
Mină, călare în chip de ostaș și cercetandu-l ce s-a făcut cu străinul care găzduise acolo; iar ucigașul adeverea că nu știe nimic. Atunci sfanțul, pogorandu-se de pe cal, a intrat înăuntrul casei celei mai ascunse și, aflând coșnița și scotand-o, s-a uitat la ucigaș cu o căutătura grozavă și sălbatică și i-a zis: "Cine este acesta?" Iar ucigașul de frică, fără de glas și că un uluit făcându-se, s-a aruncat pe sineși jalnică cădere
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciunea adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101691_a_102983]