400 matches
-
zburau. Am văzut un șoim care vîna pe deasupra unui cîmp și pe urmă i-am văzut și perechea. Am mai văzut ciocănitori care zburau pe la marginea pădurii și m-am gîndit că se duc spre sud. Am văzut și niște coțofene, dar nu puteai să vezi prea multe păsĂri din tren. Nu puteai să te uiți direct la ceva - trebuia să-l lași să treacă și pe urmă să te uiți puțin În față. CÎnd am trecut pe lîngă o fermă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spinarea zgrunțuroasă a elefantului, am văzut o mână cu unghii negre aruncând o piuliță în pălăria unui orb și un contabil cu mânecuțe răzuind cu lama o cifră dintr-un registru. Am văzut un preot mângâind șoldul unei enoriașe, o coțofană pe marginea căruciorului, privind un sugar, o femeie rujîndu-se. Am văzut un jude rânjind acuzatului și-un felcer scoțând dintele unui cal cu un clește de cuie. Am văzut un alambic întins pe kilometri întregi, o pădure de țevi din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sub copac. Rotari m-a supus acestui tratament o lună, fie că ploua sau ardea soarele, până ce am fost în stare să parcurg traseul fără să mă opresc și să mă cocoț cu el pe crengile cele mai înalte, gonind coțofenele ce-și aveau acolo cuibul. În ziua aceea și-a arătat pasiunea care mi-a îngăduit mai apoi să trec mai ușor de bariera aversiunii lui față de scris. Cam la o sută de pași de casa părintească se ridica o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la care este supus de propria guvernare nesăbuită? Răspunsul era ușor: dai vina pe un dușman din afară. Dincolo de poarta orașului, cam la o sută de pași, fusese construită o schelărie de lemn pe care se lăsau stoluri de corbi, coțofene și ciori, care își luau zborul cârâind la sosirea vultanilor și a zăganilor. Aflat în spatele meu, soldatul care mă escorta călare a rânjit și mi-a spus: - Din prietenii tăi se înfruptă acum cele mai spurcate animale de pe pământ. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
problemă e că acum chiar trebuie să fiu menajeră. Îmi fixez alarma pentru a doua zi dimineață devreme și ajung în bucătărie în capot înainte de ora șapte. Grădina e acoperită de ceață și nu se aude nici un zgomot, doar niște coțofene care se ciondănesc pe peluză. Mă simt de parcă aș fi unica persoană trează din lume. Cu grijă să nu fac nici cel mai mic zgomot, scot vasele din mașina de spălat și le pun la locul lor în bufet. Așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tare. Se perindă astfel un veac, un mileniu, o eră geologică, în trecut, în viitor, în orice direcție, iată-ne din nou pe vremea Ghiculeștilor ctitorindu-și ba mănăstire ba palat la țară, printre sălcii și dumbrăvi cu stârci și coțofene, vremea lui Anton Pann, a oboarelor de vite, a căruțelor, a bisericilor, a livezilor, acum iată-ne altundeva pe vremea codrilor nepătrunși, pe vremea goților, a sciților, într-un nor de praf, se aud urlete de lupi și țipătul sângelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Ce să mi se întâmple, dacă mă duc până la popa Ioachim. Tu crezi că se mai ducea tac-tu să apere Revoluția de la Județeană, dacă știa ce-o să-mi faci tu acuma? Cum vrei să mă omori?! Cum îmi aduci coțofana aia în casă să mă stranguleze și să ia ea toate ce-am agonisit cu chinul vieții mele? Pentru asta s-a dus Sofronică la Revoluția de la Județeană?! O altă coloană de mașini se anunța că va trece pe bulevard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întotdeauna pe ceilalți vizitatori. Ciorile și corbii, de exemplu, n-au fost lăsați să intre. în schimb au primit această permisiune specială vrăbiile (dar nu mai multe de cinci sau șase în același timp), cîteva rîndunici, cîteva gaițe, grauri și coțofene, precum și cîțiva cuci și mierle. Cred că am mai identificat în acești ani mai mulți pitpalaci și cîțiva sticleți scăpați probabil dintr-o cușcă din cine știe ce apartament. Unele păsări mai mari au dat și ele tîrcoale ferestrei, dar fără să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul de Ceață și, cu mâna stângă, manevră trei dintre butoanele pick-up-ului, stăruind să elimine fuioarele de paraziți datorate microfoniei. - Adriane
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
măcar o vertebră dintr-o autentică doamnă Macedonski. Oricine s-ar fi prăpădit după modul acesta palpabil, destoinic, direct, desfătător și neobișnuit de a învăța literatură. 355 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI pulberea or să se aleagă de toate coțofenele care ne ciugulesc soții, zdrobiți prin Munții Bucegi! - "De ce? Coțofenele alea trei deja au murit. Din carnea lor au gustat alte coțofene. Au murit și astea, seria a doua... Au fost gustate și ele... Acum, întreaga Vale a Jepilor răsună
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ar fi prăpădit după modul acesta palpabil, destoinic, direct, desfătător și neobișnuit de a învăța literatură. 355 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI pulberea or să se aleagă de toate coțofenele care ne ciugulesc soții, zdrobiți prin Munții Bucegi! - "De ce? Coțofenele alea trei deja au murit. Din carnea lor au gustat alte coțofene. Au murit și astea, seria a doua... Au fost gustate și ele... Acum, întreaga Vale a Jepilor răsună de glasul omenesc al sutelor de coțofene. Care povestesc isprăvile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de a învăța literatură. 355 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI pulberea or să se aleagă de toate coțofenele care ne ciugulesc soții, zdrobiți prin Munții Bucegi! - "De ce? Coțofenele alea trei deja au murit. Din carnea lor au gustat alte coțofene. Au murit și astea, seria a doua... Au fost gustate și ele... Acum, întreaga Vale a Jepilor răsună de glasul omenesc al sutelor de coțofene. Care povestesc isprăvile mele, în zeci de balade. Lăsând impresia - greșită - că aș fi fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Munții Bucegi! - "De ce? Coțofenele alea trei deja au murit. Din carnea lor au gustat alte coțofene. Au murit și astea, seria a doua... Au fost gustate și ele... Acum, întreaga Vale a Jepilor răsună de glasul omenesc al sutelor de coțofene. Care povestesc isprăvile mele, în zeci de balade. Lăsând impresia - greșită - că aș fi fost vreun erou." - Exact ceea ce și ești. Un erou. Scuză-mă un moment. Nu știu ce are etajul de amplificare. Câtuși de puțin nu pot fi un erou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
balconul În oboseală al ochiului [...]. Un curcubeu de rezonanțe și de imagini Îi Înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună În moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. MÎna oprește ca un inel zborul, Împrumută albastrul din aripile coțofenei, Împletește beteala versului În ritmul ciocănitoarei, toarnă În degetarul rimei toată licoarea codrilor”... Voronca este Însă și autorul unor adevărate poeme În proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra Într-o altă categorie majoritatea pieselor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
devastator. Dacă primii trei parteneri au fost prezentați global, pe soții următori, târgoveața îi caracterizează individual. Cu toate acestea, tot figura ei vine în prim plan, irumpând prin aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
devastator. Dacă primii trei parteneri au fost prezentați global, pe soții următori, târgoveața îi caracterizează individual. Cu toate acestea, tot figura ei vine în prim plan, irumpând prin aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bea când Îl apucă. Pentru mătrice la inimă, când Îl apucă pe om mare: cimbru pisat cu sare să bea cu apă; lapte de scroafă neagră să bea, nefiert; sămânță de nap galben să piseze și să bea; creier de coțofană să arză pe vătrai și să bea cu rachiu. Pentru trânji (hemoroizi) la om sau la femeie: să culeagă muguri de nuci și cu secară să fiarbă bine și să bea dimineața zeama aceea, În loc de cafea. Când Îi va fi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]