387 matches
-
Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserică
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
echipei VÂRSTA 4</b> Echipă spectacol: Iudith Ardeleanu, Marius Armașu, Mihaela Bîrlegi, Margareta Eschenazy, Renee Necleevici, Pompiliu Sterian, Eva Szemler Lendvay, Dorotea Weissbuch, Gabriela Anghel, Steliana Anghel, Rodica Dumitrache, Cristina Focșa, Ani One, Ilie Zan, Cătălin Rulea, Alexandra Carastoian, Carmen Coțofană, Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Corp la Corp este un performance comunitar în cadrul căruia o parte dintre rezidenții căminului Moses Rosen și o parte dintre angajații căminului, care le sunt aproape în fiecare zi
Comunicat de presă: PLATFORMA DE TEATRU POLITIC 2015 () [Corola-website/Science/295813_a_297142]
-
șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
care echipa Rapid Fetești participa la nivel de divizia C având în lot următorii jucători:Ion Moga, Gheorghe Caloianu, Andrei Păscu, Mitică Pila, Gheorghe Cantrea, Puiu Peltea, Dan Mihăilă, Fanel Tifrea, Mitică Damian, Vasile Grozea, Teo Chitaru, Ion Stan, Paul Coțofana, Gică Tudorache, Marian Bacu, Mitică Bou, Ion Mihaiu, Ion Vișan la care s-au adăugat Florin Grigore, Strat I și ÎI, Silviu Zarea, Virgil Ene, Titi Caras, Ionel Toanca, Gheorghiță Neculai, Sile Apostol.Comportare foarte bună a echipei în sezoanele
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Rebeck și „Moș Crăciun e o jigodie” iar după un an se dedică pentru prima dată teatrului de improvizație în cadrul spectacolelor „Comedy Show” de la Teatrul La Scena. În 2015 a inaugurat un Curs de Teatru destinat non-actorilor împreună cu coregrafa Carmen Coțofană. Anul 2016 este plin de proiecte pentru Andreea Bibiri. Filmează din nou pentru TVR 2 la piesa „Livada de vișini” de Cehov regizat de Alexndru Lustig. După 21 de ani de carieră joacă în primul ei spectacol one-woman show la
Andreea Bibiri () [Corola-website/Science/321508_a_322837]
-
de Terrains Fertiles II, singura manifestare anterioară despre care nu am scris până acum, profund nemulțumită de faptul că dansul - sub forma lui cea mai larg înțeleasă, de mișcare expresivă - era sublim, dar lipsea cu desăvârșire, în lucrările lui Carmen Coțofană, Free M.E.S.H. și Ion Dumitrescu Selfishism, întrezărindu-se totuși în piesa Anei Cătălina Gubandru ...Above the Roof. în prima fază de lucru, care a fost una cu participare internațională, în care s-a dansat mult și felurit, această ultimă lucrare
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
încărcată de o inefabilă poezie, acum izgonită, înghețată, sărăcită, din foarte scurtele fragmente construite după sistemul minimalist. în Free M.E.S.H., ,realitatea din noi", cotropită de bombardamentul mediatic (temă admirabilă, rămasă însă simplă propunere), nu a prins viață, deși coregrafa Carmen Coțofană reușise altă dată să ne transmită încărcătura unei întregi lumi interioare, în calitate de interpretă, e drept în coregrafia lui Florin Fieroiu. Iar în ceea ce-l privește pe Ion Dumitrescu, care ne-a ținut o prelegere stând în picioare și apoi ne-
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
mijloace plastice contemporane, și anume un spațiu îngust, ca o gheretă, ca un lift, ca o cabină telefonică, dar cu pereți transparenți, un spațiu închis și în același timp aparent deschis prin transparența lui, în care trei corpuri - dansatorii Carmen Coțofană, Mihaela Dancs și Adrian Stoian - se împiedică unele de altele, se sufocă unele pe altele, își dispută același spațiu, oricum neîndestulător nevoilor lor de mișcare, încearcă să se înghesuie unele pe altele, să își fure unele altora spațiul vital. De jur împrejurul
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
Cei care vor viziona filmul, ce părere vor avea despre voi? - Că suntem răi, nu? zise ursul trist. - Da. Și mai ce? - Ce? - Vor generaliza. - Oh! zise ursul. Ceva în mintea lui făcuse „clic“, destul de tare cât să sperie o coțofană care ne urmărea de pe o creangă de brad sau pin. - Adică vrei să spui că comportamentul meu va fi luat drept trăsătură de caracter a urșilor de pretutindeni! Ai dreptate! Oamenii ne vor urî pe toți, din cauza mea! Și-așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Bacovia, Ion Pillat. S-a afirmat că el „restaurează mai mult o sensibilitate decât traiectul unui singur autor” (Gheorghe Grigurcu). Poetul percepe cosmosul printr-un peisaj de obicei autumnal și vesperal, ce rezonează ca o stare de spirit: „Amurguri cu coțofene și vânt / între plopii mari, amari ca de toamnă, / când umbrele sunt nesigure pe pământ / și la plecare orișice cuvânt te îndeamnă // și stăruie stins în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
în penumbra din lunci / cuibul de-o vară, / scrum leneș acum, peste margini prelins / c-o tristețe amară // și numai eu neștiut mai răsar / între goale ținuturi, / ca un amiaz timpuriu, fugar, / plin de mirări și de fluturi” (Amurguri cu coțofene și vânt). La ceas crepuscular, înfiorările, neliniștile ființei capătă o notă gravă, meditativă, elegiacă, stăpânită însă de un anumit echilibru lăuntric: „O fereastră cu licăr anemic / își reazemă fruntea de-un singur copac. Amurgul revine. Cuvintele tale / îngheață pe arbori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
mașina în căutarea fragmentelor de os, tipul care văzuse atâția oameni cu capetele retezate de geamurile pe jumătate deschise ale mașinilor, el se întoarce într-o zi și zice că nu mai e nimic de găsit. Păsări, pescăruși, poate și coțofene. Au intrat în mașina aflată în parcarea spitalului, au intrat prin geamul spart. Coțofenele au mâncat tot ceea ce detectivul numește dovezi de țesut moale. Oasele probabil că le-au dus cu ele. Știți, domniță, zice el, ca să le spargă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de geamurile pe jumătate deschise ale mașinilor, el se întoarce într-o zi și zice că nu mai e nimic de găsit. Păsări, pescăruși, poate și coțofene. Au intrat în mașina aflată în parcarea spitalului, au intrat prin geamul spart. Coțofenele au mâncat tot ceea ce detectivul numește dovezi de țesut moale. Oasele probabil că le-au dus cu ele. Știți, domniță, zice el, ca să le spargă de stânci. Pentru măduvă. În carnețel, cu creionul, scriu: ha, ha, ha. Sari cu puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
m-ai lovit? Ce-am făcut? Am luat curcanul. M-am dus cât de repede m-au ținut picioarele înapoi la Spitalul Memorial La Paloma. Era aproape întuneric. În tot acest timp strâng la piept curcanul, îmi spun: curcani. Pescăruși. Coțofene. Păsări. Păsările mi-au mâncat fața. Când ajung înapoi în spital, pe coridor vine spre mine sora Katherine, conducând un bărbat și suportul lui pentru perfuzii, bărbatul complet înfășurat în tifon și pătruns de tuburi de drenaj și pungi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară și în genul literar, la explicația titlului, la aspectul general de viață prezentat de Topârceanu, la părțile din care este compus textul literar și la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor să împartă o coală
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție. Pentru a evidenția importanța acestei metode interactive m-am oprit la una din lecțiile prevăzute în programa clasei a VI-a, la predarea fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
fabulei “Bivolul și coțofana”de G. Topârceanu. Lecția este una de caracterizare a personajelor. După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară și în genul literar, la explicația titlului, la aspectul general de viață prezentat de Topârceanu, la părțile din care este compus textul literar și la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor să împartă o coală
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă, dar părândui-se prea puține, ce credeți că s-a gândit? A pândit vulturul și, când acesta lipsea, i-a furat câteva ouă pe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă, dar părândui-se prea puține, ce credeți că s-a gândit? A pândit vulturul și, când acesta lipsea, i-a furat câteva ouă pe care le-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]