4,982 matches
-
așa de virulente ca ale lui, ca, de pildă, cele ale lui Zaharia Stancu sau N.D.Cocea, acesta din urmă într-un roman rămas inedit (semnalat de dl. Florescu în 1977). "înjurătura surugească" este expresia cu care l-a gratulat Cocea pe scriitor, iar "șantajul și etajul" este formula lui Z. Stancu pentru patronul Curentului. în exil, Șeicaru și-a continuat campaniile, avînd, de data aceasta, drept obiectiv compromisurile unor scriitori din România comunistă. Cele două "rechizitorii" fac parte din această
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
mi-a fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți sînt din aceeași plămadă morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E oarecum ciudat să vezi cum se învinuiesc unii pe alții de imoralitate niște oameni care, dincolo de talentul lor, adesea indiscutabil
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
fac două lucruri în același timp. Am fost, ca să spun așa, "însărcinat" cu Marlengia, unul dintre romanele mele, vreo 30 de ani. Subiectul cărții m-a chinuit ani și ani, la fel ca și altele, și numai când totul era copt în capul meu îl așterneam pe hârtie. Imediat ce intram în vacanță, începeam să scriu. Dacă se terminau cursurile la ora 11, la ora 13 eram deja la masa de scris. Ce idei te-au chinuit ca scriitor, ce-ai urmărit
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
din tulburătorul său corpolent jurnal, publicat, în trei mari volume, între anii 1973-1977). Să notez elementul autobiografic și de cronică al romanului. După absolvirea liceului Sf. Sava din București (de unde s-a ales cu prietenia de o viață cu N.D.Cocea, I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de studii filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
I.G.Duca, Tudor Arghezi și Vasile Demetrius), se înscrie, în 1899, la Facultatea de Litere și Filozofie, frecventînd cursurile lui Titu Maiorescu, Pompiliu Eliade, și Coco Dimitrescu-Iași. În vara de după încheierea anului întîi de studii filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.Cocea, să-și petreacă vacanța la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare, Zoe, care îi împărtășește sentimentele. Se produce, aici, instantaneu, o dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică, și căsătorindu-se cu alesul
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care eticul se amestecă și nu întotdeauna inspirat, coc pâinea de toate zilele a artistului și ține de domeniul banalului a constata cu câtă încântare îmbracă actorul haina urâțeniei sau cum îi ies romancierului cu mult mai vii personajele negative - bătaia de cap a cenzorului din trecut frustrat de
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
Iată și un peisaj al Chișinăului, care, spre deosebire de cel propus de Leo Butnaru, se compune din notații ale concretului, așternute cu o aparentă seninătate, metaforizant-constatative, în afara unui aparat de sancționare: "Nicăieri nu se cos atîtea rochii de vară/ nu se coc atîția struguri nu ard atîtea punți./ Nicăieri nu vei întîlni un soare atît de punctual/ numai el nu întîrzie nu ratează nici un răsărit/ schimbîndu-și poziția tocmai atunci cînd e nevoie/ de multă umbră pentru a învăța legea focului.// Nicăieri nu
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
a lucrat în institut această generație: A. Pop Marțian, Moni Ghelerter, Ion Sahighian, Aură Buzescu, Beate Fredanov, Nicolae Băltăteanu, Costache Antoniu, rector pe vremea aceea, Vlad Mugur. Asistenți, lectori și preparatori erau Ion Cojar, Jenică Constantinescu, Zoe Anghel Stanca, Dina Cocea, Sorana Coroamă Stanca, Lucian Giurchescu. Fiecare nume de profesor sau absolvent este în sine o institutie, o puternică individualitate, o istorie. Alăturarea lor pare incredibilă. Hazard sau necesitate? Dincolo de valoare, de registrele diferite și complexe în care s-a remarcat
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
mînă forțe, care să curețe pădurea de uscaturi. Stînga nu gîndește mult diferit, doar că propune alte soluții. Monarhia e respinsă din pricina camarilei, brătienismul e considerat un focar de afaceri necurate, iar parlamentul penetist o adunătură de neghiobi. Pamfletele lui Cocea sau Pandrea se întîlnesc în unele privințe cu ale lui Eliade și Noica. Aceeași ura față de burghezia democrată și liberală, si la unii, si la alții. Nu vreau să insist pe similitudinile care există între perioada interbelică și aceea contemporană
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele fripte/ ale fraților îngeri/ și viermușorii hilari, bărbătești/ zvîrcolindu-se în tăvița de nichel" (Catacomba comedianților
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
bun șvarț, mersese buhul, se servea nu la Capșa (unde, atunci, se introdusese și cafeaua filtru, pe care am mai apucat-o și eu), ci la cafeneaua Corso, ținută de un papă Finkelstein (avea și restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu, Al. Rosetti. Dar și de foarte tînărul Emil Cioran. Acesta, încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua citea la Bibliotecă Fundației, iar seara, adastă la Corso, care se află undeva printre
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
întocmai precum celebrul Rattenfänger din Hamelin. Rostul poveștii este de a fi spusă, iar cel al povestitorului este de a fi necesar. Vorba autorului, precum un țăran, de care avem nevoie ca să ne lucreze pămîntul, sau un brutar, care ne coace pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și de blîndețe, dar totodată prizoniera unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
în plus, la vreme de iarnă. În plus, vara, ar fi și mai ușor de respirat în tramvai. Deși, dacă stau să mă gândesc, nu-mi convine nici să stau alături de un tip care gâfâie și salivează, ca să nu se coacă, sub blănuri. Libertatea mă/ne întreabă: crezi că Inna are operații estetice? Nu cred, sunt sigură, măcar așa, din invidie. Libi mai scrie despre o dementă care se încorsetează ca să aibă o talie de 33 de centimetri. Nebuna e o
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
nu ai ce să mai spui. Deși habar nu avea despre acest lucru, Țepordei aprobă cu indiferență. ...Lume, tu nu fi vicleană, C-ai să dai la Domnul samă, Că pofta dușmanilor, Taie drumul lui Igor, Și-n sufletul chiaburilor Coace buba urilor Și-n unirea din popor Jalea și pieirea lor. Hanăă, Hanăă...! Seara Fotache, înarmat cu acordeonul și cu vioara s-a prezentat la poarta sanatoriului și a fost întîmpinat de unul dintre gardieni, de Cozorici Grigore. Acesta l-
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
sau Emanoil Petruț. Spre bătrînețe, ființă clorotică cu aparențe silfidice devine o umbră cadaverică. Suferindă de diabet și cu dese crize cardiace, va muri pe 16 iulie 1981, fiind îngropată în cimitirul Sf. Vineri. Panegiricele vor fi rostite de Dina Cocea și de Dan Nasta, într-o amiază cu soarele dogorind pînă la leșin. Arșavir Acterian, fratele lui Haig, o evocă pe actriță în Jurnal în căutarea lui Dumnezeu: „Nu simula inteligența, căci era un artist, care respira - fără efort - cultură
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
scos cu grijă toate pozele ei din album. Dar Lucis, vecina mea, zice că soră-mea era o frumusețe de fată. În comparație cu ea, eu sunt doar un ratat, ultima clătită pe care o torni în tigaie când aluatul e deja copt. Clătita sporovă iește întruna cu Valentine. Craniul frumoasei e deja acoperit de pământ, cu pietricele deasupra. De ce s-a strâns oare nodul așa repede dacă trebuie să se desfacă în pământ timp de secole? - „Gata, ajunge!” mă răstesc eu ferm
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
într-un fel de echipă a Bucureștiului pentru concursuri naționale, aveam, de-acuma, o vîrstă bunicica, 21-22 de ani, eram funcționar, aveam o leafa, cînd am luat un premiu pentru Bogoiu, din Jocul de-a vacanță. Președinta juriului era Dina Cocea, care m-a chemat și mi-a spus că ar fi bine să dau la Institut. Am intrat la Institut la 23 de ani și am fost student chiar la clasa domniei-sale. (Marinus Moraru, coleg de clasă, spunea despre Dinică
Gheorghe Dinică - 65 PUZZLE ANIVERSAR by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18201_a_19526]
-
de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de scrum. Fugit-am călare, fugit-am s-ajung la liman. Scrâșnind prin decenii uitat-am să cresc din maidan copilul cărunt, când în bălti ucis-am cu pietre Tâmple ce-au copt nefirescul sub țăstul din vetre. Iartă-mă Univers, si nu mai fi părtinitor, Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetișor Măcar o lună de vară mai sparge-mi din sâmburi Sau lasă-mi un apus, să pun cuvintelor nimburi.
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
că nu este „trecut”. Punctul galben - La capătul opus codiței ar trebui să existe un punct/o pată galbenă sau maronie. Dacă ea este albă sau nu există, înseamnă că fructul a fost cules prea devreme și nu este suficient copt. Coaja - Un pepene suficient copt nu ar trebui să aibă coaja moale sau zone moi pe suprafața lui. Acesta este un indiciu că fructul este prea copt. Forma - Alegeți pepenii care au o formă simetrică, ovală sau rotundă. Evitați-i
Cum alegi un pepene perfect copt fără să îi faci "dop" by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21557_a_22882]
-
există, înseamnă că fructul a fost cules prea devreme și nu este suficient copt. Coaja - Un pepene suficient copt nu ar trebui să aibă coaja moale sau zone moi pe suprafața lui. Acesta este un indiciu că fructul este prea copt. Forma - Alegeți pepenii care au o formă simetrică, ovală sau rotundă. Evitați-i pe cei deformați, turtiți la un capăt sau cu proeminențe. Toate acestea pot fi indicii că pepenele a fost expus la soare neuniform (a stat pe o
Cum alegi un pepene perfect copt fără să îi faci "dop" by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21557_a_22882]
-
pe care l-a sprijinit, declarînd că între timp vremurile s-au schimbat. Erau ele în schimbare și atunci, dar cu acel prilej dl Stolojan și-a plătit datoriile față de dl Iliescu. În fond, ideea unui candidat tehnocrat s-a copt pornind tocmai de la dl Stolojan, cel care în '96 a stîrnit regrete că nu candidează el însuși. Spectaculoasa ascensiune a d-lui Isărescu se sprijină și pe mitul tehnocratului personificat inițial de dl Stolojan. Cu deosebiri și de moment și
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]
-
studii teoretice foarte serioase despre literatura feminină. Eu, orice ați zice voi, o să mențin categorisirea. Preocupîndu-mă de acest subiect în literatura română, am descoperit, în urmă cu 150 de ani, în perioada pașoptistă, niște scriitoare extrem de interesante. De exemplu, Sofia Cocea. Ați auzit de ea? Să-mi fie rușine că nu? Cine era? Era o tînără care a murit la 21 de ani, pe la o mie opt sute cincizeci și ceva. O moldoveancă, învățătoare, care a publicat o serie de articole politice
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
la 21 de ani, pe la o mie opt sute cincizeci și ceva. O moldoveancă, învățătoare, care a publicat o serie de articole politice în reviste de la Iași, apoi aceste articole au fost adunate într-un volum de Iulia Aricescu. Textele Sofiei Cocea sînt de o luciditate, o profunzime și o modernitate care m-au lăsat cu gura căscată. Fata asta de 20 de ani de la 1850 scria despre politică externă, învățămînt, biserică, despre probleme sociale, cu o limpezime tăioasă uluitoare. Eu am
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
interesante scrise de femei în acea perioadă și am constatat că trăsătura lor comună era angajarea. Nu scriau poezioare de album și povești roz. La sursa literaturii feminine românești aflăm implicarea în problemele epocii, iar filonul acesta pornit de la Sofia Cocea ajunge pînă la Ileana Mălăncioiu și Ana Blandiana. Doamnă Valmarin, sînteți o feministă? Nu. Iar literatura feminină n-are nimic în comun cu feminismul, sînt două lucruri diferite. Exista o specificitate a scrisului feminin, un fel de a privi lumea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
a învins discreția ce o caracteriza pe colega noastră. Știa că frumusețea inoxidabilă în timp a acestor poeme de dragoste nu-i aparține doar ei, ci și literaturii române: Poate ar, poate sap,/ Drumul subțire pe care tu ai umblat,/ Coc pâine din el și-l mănânc, flămând,/ Și pornesc iarăși să te caut pe cine știe ce alt drum subțire/ Printre miriștile pe care am secerat gol și frânt.// Dacă și tu cauți și ai să-mi găsești urmele,/ Ară și seamănă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]