1,605 matches
-
uitate în sertar..." E mirosul exact al adolescenței. Mama îmi cususe, pentru banchetul de absolvire, o rochiță galbenă, plisată, cu decolteu cuminte și lungime cuviincioasă. Tatei i-a plăcut. Nu și lui Iordan: "Mata te-ai născut în secolul trecut, coane Victorache. E demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iordan îl preocupa mai mult cățeaua, boxerița albă, decît cealaltă Daisy. Îl trăda felul cum o acompania la pian, plictisit și nepăsător, cînd ne "șanta" cîte ceva serile și o lua prea sus. "Muzica-i treabă grea, nu-i așa, coane Victorache?" persifla el, în acord cu tata. Puteam să joc iarăși la loterie. Înainte să plece m-a întrebat, uitîndu-se la mine pătrunzător: "Ce faci?" "Never better. You?" Nu-i mai puteam spune "tătișor". "Măcar te-ai apucat serios de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
N-a primit-o. Atunci fuseseră invitați de-o asociație comunistă, "Prietenii Scînteii", din Roman sau din Bacău, la o "audiție pentru oamenii muncii". Ceva Ceaicovski, un Rahmaninov, dar preferăm Șostakovici", le-au cerut organizatorii. "Mata ai cîntat pentru regine, coane Victorache. Pentru Carmen Sylva și pentru Maria. Ai să cînți acum pentru ilegaliști? Nu le îmblînzești cu muzică pe fiare". "Socot că din mizeria prin care mă tîrăsc numai muzica mă poate elibera. Fie și improvizat, publicul e o necesitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dracului, tinichelele au zornăit de s-au auzit pîn' la Groza. Ceasul rău. Pamfletarul a fost amuțit. Și-i mai transmisese lui A. Toma că volumul (în piele de căprioară, pe hîrtie cretată) îi pare o batistă cu muci uscați. "Coane Victorache, rîdea Iordan de tata se ironizau civilizat, cordial, cu afecțiune; mi-e dor de felul cum se tachinau, de ironia blîndă a tatei; Iordan era mai tranșant, avea replica mai tăioasă coane Victorache, mata ai fost la tinerețe sensibilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îi pare o batistă cu muci uscați. "Coane Victorache, rîdea Iordan de tata se ironizau civilizat, cordial, cu afecțiune; mi-e dor de felul cum se tachinau, de ironia blîndă a tatei; Iordan era mai tranșant, avea replica mai tăioasă coane Victorache, mata ai fost la tinerețe sensibilizat de Weltschmerz. Le-ai plîns de milă vitelor de povară". "Ce vrei, Iordan. Proletarii au ajuns la dictatură. Ei conduc, ei mor de foame! Mi-am luat mîna de pe ei. Atîta tot". Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mal era sub anchete. Mai spera: a spera egal a amîna să trăiești. "Cu Jenică Maurer o să fie altfel". "Pe dracu' naibii! E-un nemernic, la fel ca toți nemernicii. Cum poți crede într-o schimbare în bine de la ăștia, coane Victorache?" "Ești prăpăstios, Iordan". "Nu-s prăpăstios, sînt obiectiv". N-a fost "altfel". Sigur că aveau muzica. Tata compunea piese pentru voce și pian. Pe versuri de Nerval ("Frères, je vous trompais: Abîme! abîme! abîme!/ Le Dieu manque à l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
salut cu reșpect general", de unde și numele crîșmei: La reșpect general. Manaș Cantăr, din strada Lozonski, peste drum de seminarul Veniamin, nu avea decît vinuri acătării ("de la Grasă pîn' la Otonel"), exact cum scria pe firmă. Și ce scrumbie! Gureșa coană Catinca îi primea la "Trei sarmale", cu Cotnar natural ori cu pelin brumat. Și mai fuseseră serile la "Viață lungă", cu Victor Iamandi ori prolonjeurile la capăt de Copou și de linie de tramvai, în bodega lui Anton Vidrașcu. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sta mai mult timp la roata de făcut oale, de a se odihni mai puțin și vai! de a sta tot mai puțin timp cu cei câțiva oameni mai „răsăriți” și amatori de petrecere, vin și vorbe de duh la coana’ Preoteasă, unde savurând vinul galben din via americană a părintelui Buzdugan, discutau despre armată, femei, cântau și făceau politică, atât cât se putea În anii ’-’ pentru că Securitatea, noua Siguranță a statului, acționa la orice șoaptă răuvoitoare, la orice sugestie ori
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de cele mai multe ori extrem de conservator, și dintr-o anume ignoranță nevinovată, care pe loc sunt dispuși a spune: „vorbește cum ți-e vorba și poartă-te cum ți-e portul”, este iute taxat de ceilalți și considerat un fel de Coana Chirița locală spre hazul general Încât cel În cauză se debarasează de acele ifose de „om cult” și reintră În propria sa piele, Într-o normalitate firească. Bun și fin cunoscător al universului rural, el Însuși născut În acest mediu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
femeie nu s-a prins de ce eram ezitant. Dezvelirea Evei în plenitudinea ei, amețit cum eram, mi-a dezlănțuit pofta împreunării. Exclamațiile ei de plăcere și efectul țuicii de Teregova au dus în noaptea aceea la mai multe orgasme ale coanei preotese care ar fi vrut să nu se mai termine.” Din nefericire, în Aurel Constantinescu-Severin este încarnat chiar spiritul lui Aurel Constantinescu-Severin, care n-are nici talent, nici bun-gust. IntAmplAri cu un blond In blugi Ne plictisim de moarte când
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
inteligenți români, care contribuie la gloria țării lui prin însuși faptul că scrie în limba română, că „ne face un mare rău“ și că „poate asta e pus să facă“ este o exagerare delirantă, de genul „fandacsiei“ la care ajung coana Efimița și conu’ Leonida în toiul nopții, crezând că aud zgomotele unor lupte de stradă. În timp ce îl condamnă vehement pe Horia-Roman Patapievici pentru cuvintele severe scrise la adresa românilor, Corneliu Florea își rezervă dreptul de a jigni el însuși diverse categorii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
atingere și aflarea în cele din urmă a pluralităților / deconectante și a schimburilor paramforiale.“ Excesul de neologisme - preluate îndeosebi din terminologia științifică - și inventivitatea lexicală exersată în gol, fără să producă emoție estetică, creează o impresie dezagreabilă de fandoseală de coana Chirița. Poetul încearcă să-l intimideze pe cititor cu un limbaj sofisticat, dar nu reușește decât să-l amuze. Descoperiri tardive La începutul secolului XX, un țăran francez dintr-un sat de munte a confecționat o bicicletă, din lemn, și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
prin însuși faptul că le exagerează (mult) meritele. La fel de inadecvat este modul de exprimare. Gruia Novac face paradă de terminologia de specialitate, pe care o mai și completează cu improvizații hazardate, apropiindu-se alarmant de mult de modul în care coana Chirița simulează folosirea limbii franceze: „Cu aplecare conștientă spre escatologic, Nicolae Pandelaș îl îmbracă în haina verdatră a optimismului susținut de gustul trudei neclamate, sugerându ne (emoționat) că abia apoi vine satisfacția.“ „Prozatorul Ion Gălățeanu mă pune într-o dificultate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
literar și de umor, a făcut un fel de recensământ al tuturor persoanelor cu preocupări literare din istoria Brașovului, inclusiv al celor doar pitorești ca personaje. În realitate, autorul este el însuși un veleitar, care înțelege literatura cam cum înțelege coana Chirița limba franceză. Patruzeci de pagini din carte sunt ocupate de un studiu introductiv al lui Vasile Șelaru, în care se fac considerații de genul: „De la începuturi, criticul literar Titu Maiorescu avea să manipuleze literatura și în sens politic. [...] De la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ce ar însemna asta, nu? Imaginea dispare și eu mă trezesc. Îmi fac cruce, beau puțină apă și-s fericit că... n-am mers cu Cezar. Adorm aproape instantaneu și Cezar apare din nou. Doream doar să-ți spun ceva, coane Costică. Ești viu? O, Doamne, ce bucurie! Îl îmbrățișez, îl sărut, îl strîng la piept și plîng. Știi, toți credeam că ai murit... Cum să mor, coane? Ți-am adus ultimele cărți. Îmi întinde două cărți. Cînd le voi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aproape instantaneu și Cezar apare din nou. Doream doar să-ți spun ceva, coane Costică. Ești viu? O, Doamne, ce bucurie! Îl îmbrățișez, îl sărut, îl strîng la piept și plîng. Știi, toți credeam că ai murit... Cum să mor, coane? Ți-am adus ultimele cărți. Îmi întinde două cărți. Cînd le voi spune tuturor că trăiești... Uf! Ce bucurie îmi este dat să trăiesc! Păi, coane, nu prea trăiesc... Nu-mi pot stăpîni plînsul. Dar trăiești, Cezar, uită-te, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
strîng la piept și plîng. Știi, toți credeam că ai murit... Cum să mor, coane? Ți-am adus ultimele cărți. Îmi întinde două cărți. Cînd le voi spune tuturor că trăiești... Uf! Ce bucurie îmi este dat să trăiesc! Păi, coane, nu prea trăiesc... Nu-mi pot stăpîni plînsul. Dar trăiești, Cezar, uită-te, te țin de mînă. Este doar un vis, coane. Sigur, îmi pare rău că am murit. În sîmbăta aceea trebuia să vin la tine. Bine că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
două cărți. Cînd le voi spune tuturor că trăiești... Uf! Ce bucurie îmi este dat să trăiesc! Păi, coane, nu prea trăiesc... Nu-mi pot stăpîni plînsul. Dar trăiești, Cezar, uită-te, te țin de mînă. Este doar un vis, coane. Sigur, îmi pare rău că am murit. În sîmbăta aceea trebuia să vin la tine. Bine că ai reușit și azi. Cezar începe să cînte. Izbucniri vocale țîșnite spre ceruri se sting în unduiri blînde de vînt primăvăratic. Jeturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se sting în unduiri blînde de vînt primăvăratic. Jeturi de lavă care revin reci în lava cu pojghița neagră. Jumătăți de revoltă, resemnare de drum spre veșnicie. Cîntecul se oprește și insatisface foamea de a înșela construcția lumii acesteia. Vezi, coane, mi-au ucis trupul, dar nu-s supărat pe nimeni. Știu, Cezar. Dacă... Dacă, ne-dacă, așa a fost să fie. Hai, nu mai plînge. După o pauză destul de lungă, vorbește din nou. Trupul ca trupul, dar au încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încăierat! De la ce s-au luat? De la cel fără gît, îi informează crîșmărița. Tirbușonul Doamna Anica stătea la parterul unui bloc situat în pădurea de locuințe din zona Tătărași-Sud. Era greu de explicat cuiva cum ar putea nimeri în blocul coanei Anica. Doar factorul poștal nimerea la fix locuința aceasta și ducea cei 280 lei, pensia bătrînei. În vremurile bune, doamna Anica vindea borș făcut din pîinea găsită prin tomberoane. Niciodată n-a văzut-o cineva cotrobăind prin containerele din Tătărași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că de la Rădăuți-Prut. Ptiu, Doamne ferește, de acolo îi cățeaua? O să-i ard o bătaie să mă țină minte. O să-i ung pereții cu rahat, curva naibii. După un timp, în sat toți vorbeau de cucoana Veta, adică matracuca de Rădăuți. Coana Veta mi-a spus să fac așa, coana Veta mi-a spus că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea din cucoană. Băieții au fost cu uratul și coana Veta i-a pupat cu foc, le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cățeaua? O să-i ard o bătaie să mă țină minte. O să-i ung pereții cu rahat, curva naibii. După un timp, în sat toți vorbeau de cucoana Veta, adică matracuca de Rădăuți. Coana Veta mi-a spus să fac așa, coana Veta mi-a spus că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea din cucoană. Băieții au fost cu uratul și coana Veta i-a pupat cu foc, le-a dat cîte 25 de lei, mere, pere, prune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vorbeau de cucoana Veta, adică matracuca de Rădăuți. Coana Veta mi-a spus să fac așa, coana Veta mi-a spus că nu-i bine așa..., și tot satul n-o scotea din cucoană. Băieții au fost cu uratul și coana Veta i-a pupat cu foc, le-a dat cîte 25 de lei, mere, pere, prune uscate, hidromel și alte bunătăți. Vă momește, dragii mamii. Își întinde scorpia plasa. Doamne ferește de japița asta! scîncea Aneta. Lumea spune că popa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-o știți de la mine, măi bășcălioșilor! Și să nu mai râdeți că eu muncesc! Că să-ți lucrezi pământul nu-i rușine! Rușinos este să furi, măi ciomăgarilor! Și păcat... Da 'coane! Da'amu-i către sară... Ce mai lucrezi până s-a-nnopta de-a binelea? Mai nimic... Cuuum?! Cuuum?! Mai bine hai odată cu noi acasă și oamenii or crede că te întorci de la muncă. Ori, dacă nu, ascunde coasa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rămân două pentru vara următoare. Dar și douăzeci și cinci de ari de teren defrișat, atribuit prin arendare gratuită pentru două veri, este și asta o afacere bună. Și crâșma lui Mendel se află și ea pe aproape... Așa să tot muncești, 'coane Zimbru! Și încă repejor pentru a nu pierde perioada potrivită a însămânțărilor de toamnă... Chiar de mâine voi fi La Stejari ca să vorbesc cu-ai lui Opaiț să taie copacii cât mai sus, cam cu o jumătate de metru de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]