210 matches
-
se ștersese de pe față zbârciturile anilor, parcă întinerise cu o jumătate de veac. Era frumos de văzut cum îi sticleau ochii acestui moșneag, urmaș al unei generații trecute, cum ședea încă drept ca lumânarea, cum îi vibra corpul împreună cu strunele cobzei; era mai ales frumos de văzut cadrul încunjurător de verdeață prin spărturile căruia se întrezăreau dealurile păduratice ale Iașului, împodobite cu monastiri vechi, istorice, foste cetăți de apărare, rămășiți și aceste din timpuri apuse și care se împărecheau așa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
decât toată lumea. Eram tineri, curgea silitră în vinele noastre și prisosul de puteri îl revărsam în chef, cântec și joc. De la o vreme, osteniți, ne-am așezat iarăși împrejurul mesei, și atunci Barbu, apropiindu-se de noi, depuse vechea lui cobză pe masă. Boieri dvs., zise el, rog s-aruncați uscătura asta pe foc, că de-acum nu mai am ce face cu dânsa. De vreme ce boierii au învățat să cânte mai bine decât noi, ce pâne mai pot eu câștiga cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dvs., zise el, rog s-aruncați uscătura asta pe foc, că de-acum nu mai am ce face cu dânsa. De vreme ce boierii au învățat să cânte mai bine decât noi, ce pâne mai pot eu câștiga cu dânsa! Ie-ți cobza înapoi, moș Barbule, și mai zi ceva, să le treacă musafirilor aleanul de la inimă, îi răspunse Șendrea. Se vede că știa el ceva. La dreptul vorbind, mulți dintre noi aveam la vârsta aceea câte un dor ascuns la inimă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bumbi mari de aramă cât unghia; ploști vrednice să slujească numai la nunți domnești, dacă nu m-am fost Învrednicit până acum să torn din ele, cu lăutarii cârd și cu ștergarul Înflorat cu alesătură din război, atârnat de gâtul cobzei, la nunta băiatului, plănuită sus pe Bucegi, unde și-a pe tre cut copilăria și tinerețea. La 8 septembrie 1887 s-a născut, În București, Constantin, fiul lui Dumitru Gh. Beldie Georgescu și al Mariei Gh. șercăianu. Tatăl său era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu numele sale. Toate pistoalele mitralieră din dotarea plutonului au gravate pe patul de lemn un nume de fată; al meu are gravat două, "Diana" și "Enikö", frumos exemplu de coabitarea etnică. Toleranță pe patul armei. Observație banală: sunt răcit "cobză" (expresie bizară, oare de unde vine?). Internat într-o cameră goală și insalubră din spitalul municipal de provincie, citesc un fel de cronică, jumătate omagială, jumătate critică, despre corespondența (imensă) a lui Mircea Eliade, publicată în România. Cred că toți marii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu elementul ce facem? Îi dăm drumul deci și lui... Dar poftiți, tovarășa Rodicuța, dar vă rog. Hai, valea și tu, măi artistule, mare noroc ai tu cu tovarășul maior, să nu te mai prind pe-aici, că-ți rup cobza de spinare.“ „Urcați în mașină. Imediat“, ordonă maiorul îmbrăcat în civil. „Tu treci în spate, Rodica. Gabriel își târî cutia viorii și urcă spăsit lângă tatăl Rodicăi. Ea nu zicea nimic, nici nu râdea, nici nu mai plângea. Se uita
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de dansuri populare - gen Jidăncuța, Ovreicuța etc. - intrate În folclorul românesc <endnote id="(404)"/>, precum și de faptul că, În Țara Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea, evreii și evreicele „Își petreceau sâmbetele [sic ! ] Întinzând hora mare la sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păstrat pe evrei În mai mare măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
candidau, printre alții, reprezentantul Japoniei și cel al Arabiei Saudite, care promiseseră proiecte de "milioane", așa că România putea să candideze și cu Ștefan cel Mare, și tot n-ar fi avut nici o șansă. Colac peste pupăză, săracul Hamlet era răcit cobză și pledoaria sa era întrerupta la fiecare minut de un strănut sau o batistă dusă la nas (l-am avut invitat la un dejun la ambasadă, soția l-a oblojit cu de toate, dar...). To be or not to be
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
atât iarna cât și vara. Pe lângă păstorit, În proporție mai redusă fac comerț cu produse de lapte, lână, piei și mai puțin se ocupă cu agricultura. Jocurile lor sunt hora, sirta și ciobanca și majoritatea cântă la flueră și gaida (cobză). Limba de comunicare este greaca dar păstrează cuvinte macedonenealunar (luna iulie) tsupa (sapă), campos (câmp) magula (măgură) punga, laiu (negru) etc. Majoritatea bărbaților evocă locul de origine al strămoșilor: George Morariu din Tesalia, Arghir Costea din Vlaho Clisura, etc. Costea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Consiliului, ministru de Interne, era pe atunci un piemontez, generalul Pelloux, care se arăta foarte hotărît să înfrunte camorra pînă o va extermina. Anunțat de Legație, își trimite oamenii ca în 24 de ore să-i fie adus vinovatul legat cobză... A trebuit să renunțe într-un timp mai scurt. Cînd forțele de poliție au înconjurat casa, pasărea zburase, iar ginerele șefului poliției napoletane străbătea apele albastre ale Mediteranei cu buzunarele pline, pe un vapor ce se îndrepta spre una dintre
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
este în formă sferică, și care templu este decorat cu multe daruri. Acest zeu, Apolo, mai are și un oraș sfînt al său, iar cei ce locuiesc în oraș sunt în mare parte cobzari și aceștia în timpul serviciului divin bat cobzele în cor și cîntă imnuri în cinstea zeului, lăudînd faptele sale. Hiperboreii au un mod al lor propriu de vorbire, și sînt cu o prietenie mare față de greci, cu deosebire față de atenieni și de locuitorii din Delos; această bunăvoință a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mai departe se spune că zeul Apolo vine în această insulă, tot la 19 ani, în care timp constelațiile de pe cer își îndeplinesc drumul lor periodic. În tot timpul acestei apariții a zeului în insula lor, ei cîntă noaptea cu cobzele și dansează mereu hore și alte jocuri începînd de la echinocțiul de primăvară pînă la răsărirea Găinușei(cocoșul de pe iconițe)- Pleia- dei - în prima jumătate a lui mai, bucurîndu-se oamenii de aceste zile frumoase. Domnia asupra orașului și conducerea asupra templului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vechiului București“). Pagina 156 * Foarte popular și cunoscut în toate cercurile era Ionică Cobzarul ce-și zicea el singur „Ionică Frumosul“! Ionică Frumosul era fiu de popă și cam idiot. Vara cutreiera grădinile-restaurante unde toată lumea făcea haz și cânta din cobză, iar iarna era internat la mânăstirea Viforâta unde erau internați demenții. Voga lui Ionică Frumosul i-o făceau două cântece: întâiul era un cuplet politic în versuri datorit lui N.T. Orășanu, cel de-al doilea un cunoscut cântec care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trestii aurite, Pe care cocostârcii, înfipți într'un picior. Dau gâtul peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
om fi în stare să punem ordine în administrarea banului public? N-om reuși să eradicăm corupția? Se prea poate. Însă toate acestea trebuie făcute oricum, de dragul nostru, nu de dragul Europei. Iar dacă nu le facem, ne-am dus pe cobză! Un alt argument tare ca fularul susține că trebuie să intrăm în U.E. atunci când vom fi pregătiți. Lăsând de-o parte formula vagă - pregătiți din ce punct de vedere? al performanței economice? al nivelului de trai? al legislației? al indicatorilor
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
-Doamne-ferește!, m-am cutremurat. -Păi, asta zic și eu!... Să nu-ți mai spun că ieri noapte l-am visat pe Apolodor din Damasc și pe Domnul Președinte Traian Băsescu, lângă podul de la Mărăcineni, jucând geamparalele de la Basarabi cântate la cobză de Miron Mitrea sub bagheta dirijorală a domnului Mircea Geoană... -Nemaipomenit! -Daaaa! Și culmea e că, în timpul visului, Domnul Tăriceanu-Tutankamon, aruncă în mine cu țigle și cărămizi fin'că i-aș fi sfeterisit nu-știu-ce piele de cameleon. Păi, ce, mă
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
B Str. Clujului - blocurile 72 A+B, 74 A+B+C, 83 A+B, 85, 86, 87, 88, 73 A+B, 82 A+B, 42 A+B+C+D+E, 57 A+B+C, 81 A+B Str. Coasei Str. Cobzei Str. Col. Alexandru Lacu Str. Col Caius Mironescu Str. Col. Gheorghe Ioan Mureșan Str. Col. Ștefan Rene Mihăilescu Str. Coloniștilor Str. Colțișor Str. Condurașilor nr. 48 - 50 și bl. 61B Str. Condurașilor - blocurile 58 A+B+C+D, 61 A
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite tăiat în bandă. În prima partiție, în câmp verde, se află șase spice de grâu de aur, întrețesute. În a doua partiție, în câmp albastru, se află o cobză de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității
HOTĂRÂRE nr. 48 din 9 februarie 2017 privind aprobarea stemelor comunelor Greceşti şi Urzicuţa, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
se află o cobză de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu fac referire la zona predominant agrară, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Cobza reprezintă brandul localității - taraful din Grecești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Urzicuța, județul Dolj Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Urzicuța
HOTĂRÂRE nr. 48 din 9 februarie 2017 privind aprobarea stemelor comunelor Greceşti şi Urzicuţa, judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280169_a_281498]
-
unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele cu fete de măritat cu „vălăretul”. La orice petrecere, se cânta la fluier, scripcă și cobză și mult mai târziu apare fanfara. Cel mai longeviv om, din satul Căpușneni, a fost o femeie - Ciocan Catrina, născută în anul 1808, care a trăit până în anul, 1928(120 ani). Se zice că a venit Cuza îmbrăcat cu un
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
soția sa Teodosia în fața tronului domnesc pe care stă Maica Domnului cu pruncul. Acel boier a făcut Mănăstirii Humor mai multe danii. Pe pereții bisericii sunt reprezentate multe elemente de factură locală cum ar fi: instrumente muzicale din Moldova (buciumul, cobza), animale care trăiau în Moldova (lupul, ursul, veverița ș.a.), diferite arme (sulița, arcul și sabia) sau țesături moldovenești (lavița, ștergare, ii). În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale. În încăperea mormintelor se
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
silvicultorului Otto Zaluțschi, locuitor din sat, care în anii 1950 a avut ideea de a-l prepara într-o nouă rețetă: afumat la foc molcom din crengi rășinate și înăbușit în cetină de brad. Astfel s-a creat ""păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Giumalău (altitudine
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]