210 matches
-
așa, ca pentru sine: Mare crai, Trifănele-pui de lele, și vezi că ai trei copii mari și huțulcă încă tânără acasă! Cobzar în toată legea... Eu te știam meșter numai la fluieră... Da' las' pe mine, că-ți rup eu cobza și-ți ascund toporișca... Să nu mai hălăduiești haihui prin lume, ci să-ți vezi de rostul tău, măi pană sură!... Mulțumescu-ți tie, tușă Malvină! Bogdaproste! De undeva, de pe celălat munte, s-a auzit, ca un ecou, îndemul Pârle-o, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dregător). Marele Dregător: Aoleu, mi-a dat cu prafuri de scărpinat, dihania, aoleu, cum mă mănâncă...Aoleu, crăp, plesnesc! Cotoșman: (către slujitori) Legați-l pe ăsta, dar într-un fel cât se poate de muzical... Slujitor I : Cum muzical? Cotoșman: Cobză! În lanțuri, să vadă și el cum e! Domnița: A, dumneata trebuie să fii Cotoșman... Cotoșman: Prea plecată slugă, Domniță! Domnița: O! Ce bine-mi pare că Marele Dregător nu tea prins... Cotoșman: Dimpotrivă, l-am prins eu pe el
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
vizităm un cimitir unde cerșetorii sunt cu miile, depășind de zeci de ori crucile și mormintele? Aurora: Evelin, dacă facem o seară de muzică? Avem o colecție foarte bogată de instrumente. Invităm pe Adam și Eva. Pianul, chitara, mandolina, vioara, cobza, lira, tobele ne stau la dispoziție. Dacă accepți facem și un concurs! Evelin: De acord dar după ce primesc ultimul rezultat de la Academie. Profesorul: Deci, la o cafea și un suc, spectacolul secolului dat în cinstea unui oaspete de onoare, a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul lunii căscând din beregate. GEST Toiagul vechi, pe care l-a ciuruit, l-a ros Și cariul, și custurea, ți-l trec de-acum. Ca mine Vei ispiti, la rîndu-ți, temutele destine Urcând și tu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Să mi-i împiciorogească. Ce mai cârd de iezme goale. Ea le dă să bea din oale Și mi-i vindeca de boale. Hee... miul biul gee Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur pe Ikdar Enghe Te căzniră pezevenghe! Cobză strânsă, cot la cot Și căluș de păr la bot... - Prea erai și tu de tot Că nu te mai stâmpărai Și umblai și la serai Și la toate te băgai... Cu trei alte mai bătrâne Duceai vorbe la cadâne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ele se confecționează de obicei, din metal sau din intestine de oaie, uscate și răsucite. Corzile vibrante sunt puse în stare de vibrație prin mai multe procedee: frecare cu ajutorul unui arcuș (la vioară, violă, violoncel, contrabas ș.a.), ciupire (la mandolină, cobză, harfă, chitară ș.a.), lovire sau percuție (la țambal, pian). În corzile puse în vibrație prin frecare ian naștere unde transversale și numai acestea sunt folosite în muzică. Am făcut această precizare pentru că într-o coardă frecată în lungul ei iau
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
prin moara cu ciocănele. Pe Didina a ciocănit-o în ieslea vacilor, pe Argentina, în căpița cu fân, mătușa Varvara îl aștepta dimineața în șopronul din spatele casei. Tată, vacile vin sătule de la cireadă, le pasc pe zonă până le fac cobză, de ce le mai pui fân în iesle? Era în clasa a șaptea, ceilalți doi frați erau dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru avea grijă de casă. În acea zi, nu a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de sfinți, de vârste diferite, unii cu coroane pe cap, cu mâinile ridicate, pentru a-L lăuda pe Dumnezeu prin bătutul din palme. În celelalte două registre sunt mai multe grupe de personaje cu diferite instrumente muzicale: tobe, trompete, psaltirioane, cobze etc., cu care îl preamăresc pe Dumnezeu. Se vede tendința de individualizare pe grupe și persoane. Unii gesticulează cu mâinile. Toți poartă veșminte scumpe. În partea de jos a pridvorului sunt pictați, de o parte și de alta a ușii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în frunte poartă. Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună Nunul mare, mândrul soare și pe nună, mândra lună. Și s-așează toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul, Lin vioarele răsună, iară cobza ține hangul. {EminescuOpI 86} {EminescuOpI 87} Dar ce sgomot se aude? Bâzâit ca de albine? Toți se uită cu mirare și nu știu de unde vine, Până văd păinjenișul între tufe ca un pod, Peste care trece-n sgomot o mulțime
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cu elementul ce facem? Îi dăm drumul deci și lui... Dar poftiți, tovarășa Rodicuța, dar vă rog. Hai, valea și tu, măi artistule, mare noroc ai tu cu tovarășul maior, să nu te mai prind pe-aici, că-ți rup cobza de spinare.“ „Urcați în mașină. Imediat“, ordonă maiorul îmbrăcat în civil. „Tu treci în spate, Rodica. Gabriel își târî cutia viorii și urcă spăsit lângă tatăl Rodicăi. Ea nu zicea nimic, nici nu râdea, nici nu mai plângea. Se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
zgomot sau altceva a facut să se deștepte, chiar în clipa aceea. Domnița scoase un strigăt de spaimă și a dat fuga la fratele ei să-l trezească. Apoi, cu ajutorul vrăjilor ei, s-au aruncat amandoi asupra magicianului legându-l cobză, și punând mâna pe cartea lui, au întors toate vrăjile împotrivă-i. La urmă , ea a chemat o ceată de diavoli și le-a poruncit să-l ducă la regele Galafron, în marea cetate care era Albracca. Aceștia au facut
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
luptătorul căzut. Bradamanta, care-i pândea mișcările cu încordare, de cum îl văzu lângă ea, a sărit în sus, l-a înșfăcat vârtos trântindu-l la pământ și cu același laț, pe care vrăjitorul îl pregătise pentru șa, l-a legat cobză, fără ca el să se poată împotrivi câtuși de puțin. Cun glas plin de deznădejde, vrăjitorul exclamă: Ia-mi viața, tinere! Numai că Bradamanta nu era de loc pusă pe așa ceva. Dorind să cunoască numele vrăjitorului și cu ce scop ridicase
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
luat-o pe Isabel sub scutul său și și-a urmat drumul câteva zile fără să mai aibă vreo aventură. Într-o după amiază, ei au văzut o ceată de oameni ce păreau a duce în mijlocul lor un prizonier legat cobză ca și cum ar fi fost sortit călăului. Prizonierul era un cavale tânăr și cu o înfățișare nevinovată. Banda purta însemnele contelui Anseim, capul trădătoarei case de Maganza. Roland a rugat-o pe Isabela să aștepte deoparte, iar el s-a apropiat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
luat-o pe Isabel sub scutul său și și-a urmat drumul câteva zile fără să mai aibă vreo aventură. Într-o după amiază, ei au văzut o ceată de oameni ce păreau a duce în mijlocul lor un prizonier legat cobză ca și cum ar fi fost sortit călăului. Prizonierul era un cavale tânăr și cu o înfățișare nevinovată. Banda purta însemnele contelui Anseim, capul trădătoarei case de Maganza. Roland a rugat-o pe Isabela să aștepte deoparte, iar el s-a apropiat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu se merge oricum, vezi cum te pregătești!... Când câte unul ajunge mare mahăr, se găsesc nenumărați „cântăreți” care-i lălăiesc în „strună”! Când însă mahărul coboară cu labele pe pământ, „înălțimea” sa se mulțumește cu câte-un țambal ori cobză... Cartea este ogorul în care scriitorul seamănă stări sufletești de tot felul, ca cititorul să aibă ce culege... Gândul omului e fratele curcubeuluiamândoi apar și dispar după câte-o ploaie când se ivește soarele, ofrandă aleasă luminii! Oamenii sunt ființe
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
aerisi lenjeria de pat sau chiar atunci s-ar fi urnit din pasiență, când, în realitate, tălpile iadului adulmecaseră ambientul sau bufneau cu sângele pe nas, de îndată ce pășeau sub glasul de mandolinist al Seducătorului. Ardea ăla, dușmanul, din cobza gâtlejului, într-o veselie: - Țațo, ale tele oase dau prin pat doar șase-șase. Și te-aș îmbrînci ușor și te-aș îmbrînci ușor Să dai, țațo, pe covor să dai, țațo, pe covor... Neam de mai deslușeai restul obligațiilor enumerate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu băutură și strigau veseli la pungași: - Să-ți trăiască! Să-ți trăiască! Stăpânul urla cătrănit către ei: - Luați, mă, și beți de sufletul lui Bozoncea! C-a murit, săracu! Luați, fraților... Mînă-mică îi mai strunea pe țigani: - Gâdilați dracului cobzele alea, că dă moartea-n voi, paraponisiților! Nicu-Piele juca în căruță, de hazul lumii, ce se ținea pe margini. 303 - Să trăiești, vereșcane! strigau hamalii bând din șepcile pline cu vin. - Cântați, mă gașperilor! se mai supăra iar starostele, nemulțumit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să le aducă înapoi nevestei! A tocmit vinul, 1-a plătit. Voia să plece mai curând. Rămăsese singur lângă căruță, mânios. Cărăușii petreceau alături. Veniseră și lăutarii. Și-a adus aminte de carnea femeii. Se simțea bătrân și netrebnic. Auzi cobzele și glasurile lăutarilor. Îl apucă un dor de băutură. Căruțașii făcuseră foc în fața cramei, ședeau pe vine și ciocneau ulcelele. A cerut și el o stacană și-a băut cu sete. Pe urmă iar a golit cana de lut cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încep să mă simt important. Caut cu teamă prin buzunare și am norocul să dau peste cinci mii de lei. Sunt scăpat! Întorcându-mă agale, cu pas aristocratic, văd că masa noastră e înconjurată de cinci lăutari țigani cu viori, cobze, acordeoane. Cel mai fălcos dintre ei cântă Grea e boala de plămâni, pe care o știam de la Romica Puceanu: „c-asta-i cea mai grea boală, măi, măi, n-are leac nici buruianăăă”. Mă gândesc cu groază că nu avem cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2. Intoduceți într-o compunere descrierea, gândurile voastre despre primăvară
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unei corzi din intestin de oaie - ca pre vremuri - când “mățarii” colectau intestine de oaie pentru corzi de diblă... Ca un răspuns, țambalul își aruncă notele într-un tril de pasăre măiastră. Nu se lasă așteptat nici murmurul gutural al cobzei... Ne-am întors privirile într-acolo. Purtând pe chip un zâmbet abia schițat, ieșeanul își duce mâna la inimă și oftează prelung. He-hei! De când n-am mai auzit eu cum crește iarba, vere! Uite-te că astăzi e din nou
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
florilor de viță n.n.) nu te mișcă, ci te uluiește, e ceva de-a dreptul magnific. E ca o muzică foarte mare, extraordinară”! Lăutarii parcă adună una câte una notele zburătăcite din inimile noastre și le așează în zumzet de cobză, tril de vioară și ritm de țambal... Această muzică te învăluie și fără să-ți dai seama te acoperă cu valurile ei... Trag din nou cu ochiul pe cele scrise în cartea din fața ieșeanului, pe care parcă anume a dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cel de Sus... Vioara parcă este mângâiată de lăutarul care își pleacă obrazul pe trupul ei, făcând-o să sune tremurat, a tulnic îndepărtat, să ofteze ca un îndrăgostit sau să zboare ca un tril de ciocârlie... În umbra ei, cobza murmură acorduri profunde, line, ca o apă scăpată la loc deschis sau năvalnice ca o furtună iscată din senin... Totul e armonie de sunete ce picură peste fiorul cald dat de vinul gustat cu măsură... Mă simt plutind ușor printre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
noi! Ce ne facem?” „De unde să știu eu? Vezi bine că nu pot aprinde focul...” In clipa următoare, însă, aud o trosnitură de mi s-o oprit inima în loc...Na! Aprinde focul cu asta! Mi-o întins unul din flăcăi cobza lui Stănică al meu, făcută zob. Mă durea sufletul, dar am luat-o de la capăt cu amnarul, cremenea și iasca... Stănică plângea mocnit, dar așeza așchiile bucățică cu bucățică între găteje. Am reușit să mai aprind o fărâmă de iască
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]