398 matches
-
cu scursul n-o aruncase degeaba În vorbă. Stați să vă spun.” Se ridică dintr-odată și se repezi spre o tufă. Din traista țesută În casă de maică-sa scoase o sticlă cu vin, astupată cu un vârf de cocean, și un pachet de țigări fără filtru. Verii rămaseră cu gurile căscate de uimire și Încântare. Lică se prefăcea că nu era mare lucru ce azvârlise el În iarbă. Zise cu o voce Împăcată cu neajunsul pe care-l pricinuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toate de la pomeni primite, În beneficiul sufletelor celor morți; cine ce preț ar putea pune pe aceste lucruri sfințite din care până mai ieri se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele, cratițele s-au turtit, iar tuciul cel mare - turnat În urmă cu generații Întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Se lăsase ispitit de prietenul său Ion Vieru și Îl urmase pe furiș, Împreună cu Încă doi, până În lanul pe care combinele Îl ocoliseră până atunci. Vieru scosese o sticlă de un litru cu vin alb, astupată cu un vârf de cocean și Înfășurată Într-o coală albastră care de obicei era folosită la Învelitul coperților caietelor. Ectoraș se amețise după primele două sau trei Înghițituri, iar apoi se Îmbătase de-a binelea și râdea Întruna, așezat turcește În țărâna măruntă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fotbal neînfricat, care nu se codea atunci când trebuia să se arunce după minge la picioarele adversarilor. Într-o zi, pe vremea grădiniței, Îi luase pe cei trei prieteni la ea acasă și, În fundul curții orătăniilor, după o glugă de coceni, Îi convinsese să-și dea cu toții chiloții jos, ca să vadă ce are fiecare acolo. Băieții, când o văzuseră despuiată, se cutremuraseră, căci ea nu le semăna Întru totul: În loc de ce aveau ei, la Floare se zărea o crăpătură, așa, umflată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu"), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
își închipuie că fumează doar pentru că îi plac gustul și mirosul tutunului: „Dacă nu poți cumpăra marca ta obișnuită de țigări, ci doar una care îți displace, te lași de fumat?" Nici vorbă! Decât să se abțină, fumătorul va fuma coceni de porumb - și n-are importanță dacă treci la țigări rulate cu mâna, la țigări mentolate, la trabuc sau la pipă. La început vor avea un gust groaznic, dar dacă perseverezi vei învăța să-ți placă. Fumătorii vor încerca să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cerdacului a apărut veranda, glasvandul sau foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
conifer cu lemn foarte prețios, întâlnit foarte mult în munții Alpi...” (Flori, 9), „Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare.” (I. Creangă, 72), „Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb.” (E. Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect de artă, atunci trebuie ca acea experiența să fie suficient de Îndelungată ca să ai timp să i prinzi gustul. De aceea am să Încep abrupt și am să spun pur și simplu, acesta este un haiku: porumbul cules - deasupra cocenilor secera lunii Genovel-Florentin Frățilă Dacă veți mai citi și alte haiku-uri veți observa lesne că, formal, ele se prezintă cam la fel. Trei versuri inegale, unul mai lung la mijloc, o linioară de despărțire care marchează o pauză Între
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le evocă În fața ochilor noștri. În puritatea lor, fără zorzoane metaforice, fără să chocheteze cu vreo intruziune subiectiv emoțională În obiectivitatea lor. Fără să le altereze puterea genuină. Autorul nu există explicit În niciunul din cuvintele poemului. Există doar porumbul, cocenii, luna. Autorul refuză să se arate, atît prin faptul că textul nu vorbește despre el, cît și prin acela că nimic textual nu notează sau trădează emoția sa. Trebuie să recunoașteți că acest poem vă Înșeală așteptările și vă violează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sezonului vegetativ, a tristeții nedeslușite care ne cuprinde și ne pătrunde pe nesimțite. Un simptom indubitabil al anotimpului care face implozie În poem (și-n sufletul cititorului). În haiku, asemenea sintagme se numesc kigo, cuvinte sezonale. A doua imagine, deasupra cocenilor secera lunii, tocmai pentru că nu spune mai mult, lasă Închipuirea cititorului să-i caute și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o nerostită amenințare. Dar nu trebuie să ne grăbim și să ne oprim la această primă interpretare, poate că deasupra Înseamnă chiar peste și luna este aici chiar secera ostenită dar mulțumită de lucrul dovedit, odihnindu-se pe grămada de coceni. Și atunci, și pentru noi, singurul fior va fi acela răcoros al lucrului dus pînă la capăt. De Împăcare liniștită. Haiku-ul nu este o poezie plată, linearitatea textului sporește În imagini, iar imaginile capătă volum Într-un orizont simbolic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clar de ce o cutie de lapte intră în prima categorie, iar o cutie de Coca-Cola, în a doua categorie. (c) substantive care denumesc măsura (engl. measure nouns): o bucată de lemn, un calup de brânză, o claie de păr, un cocean de porumb, un deget de whisky, un dram de speranță, un dram de noroc, un drob de sare, o dușcă de țuică, o gură de apă, o halbă de bere, o îmbucătură de mâncare, o funie de usturoi, un kilogram
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii care se distrau teribil văzând cât de mare și de puternic era tatăl lor, care lovea deținuții cât de tare putea cu harapnicul. C. I.: Bun model pentru copii! S. Ț.: Eram la tăiat porumb, de fapt la tăiat cocenii după cules. Un coleg de brigadă, Ladislau Balogh 22, ce făcuse de era în lagăr nu știu. Plouase cu o zi înainte, pământul era moale iar sergentul care ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de foame? Știți că erau intelectuali de frunte din țara aceasta care s-ar fi vândut pentru o coajă de pâine sau pentru.... C.I.: ...un boț de mămăligă? D.V.: Un boț de mămăligă ar fi însemnat prea mult. Pentru un cocean de varză. Mi-aduc aminte odată, veneam de la muncă cu brigada de intelectuali prin Bălțile Brăilei, eram pe la Salcia sau la Stoenești, nu mai țin bine minte, și în brigada noastră erau și foști cântăreți de la opera de stat, erau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
minte, și în brigada noastră erau și foști cântăreți de la opera de stat, erau vreo 4 de toți. Doi dintre cântăreții aceștia, când treceam pe lângă o locuință a unor caralii, unde doi porci mâncau lângă gard dintr-o troacă niște coceni de varză, s-au repezit acolo. S-a tras un foc de armă, bineînțeles nu asupra lor, că nu aveau cum să fugă, să evadeze, dar pentru ca "să vă băgăm noi în minte că nu e voie să ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a tras un foc de armă, bineînțeles nu asupra lor, că nu aveau cum să fugă, să evadeze, dar pentru ca "să vă băgăm noi în minte că nu e voie să ieși din rând!" Ei au apucat fiecare câte un cocean de varză de sub râtul porcilor și au început să rupă din el! Uitați-vă, acesta este un aspect al foamei. Sau un alt aspect al foamei, când o foarte mare personalitate a culturii române, fost preot și mare poet, plângea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
neagră. Deodată calul pornește năuc, sare peste gropi, cade în genunchi, iar drumețul speriat își face cruce și observă că pierduse, pe drum, iedul, iar calul îl trântește la pământ. După patru ceasuri de rătăcire, află de la un paznic la coceni, că se afla aproape de han. Cucoana Marghioala îl aștepta. Când flăcăul vru să-și facă cruce și să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat cu bine, femeia i-a apucat mâna și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mentală. Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă hanul familiar
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]