393 matches
-
a fost înmormântat stăpânul. 7. Era în zori, pe câmp, la începutul unei toamne. Lăsam potecile să mă conducă. Vedeam trecând, departe, ca niște clăi cu aburi, tăcutele femei justițiare. Cărau spre vetre, în spinare, mari legături de vreascuri și coceni. Nedeslușirea lor mă arunca în ceața unui timp năucitor. Mergând așa, potecile m-au dus la malul unei ape. Acolo m-am oprit. Și L-am recunoscut imediat, în ciuda lipsei Lui de strălucire. Stătea pe mal și tremura. Pierduse lira
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
facem ceva!“. Ce să fac, ca să-l ajut pe ăla? Eu nu pusesem mâna, nu dădusem. Și l-am cărat așa, din mijlocul drumului, i-am făcut o groapă repede și l-am ascuns acolo, în groapă. Am pus frunze, coceni, cenușă... Toate peste el. De-atuncea, căuta familia lui: „N-ai văzut pe fii-miu?“ - „Dar ce, mă interesează pe mine de fii-tu?“ - „Păi, nu l-ai văzut?“ - „Păi, a trecut pe aici, a trecut pe data de cinșpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sor-mea îmi vine. Dar și de la o fată care era cu mine, ne iubeam noi. Era din Dâmbovița și ea la fel. Taică-su stătea toată ziua și bea și ea era la toate alea, de dimineață până seara, coceni, varză, animale. Mi-e milă de fete muncite. Așa e firea mea. Mie nu-mi plăcea să muncească nici sora mea. Așa judec eu. Să învețe, să aia, dar nu s-o muncești în casă la părinți, nu e destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
rece iarna și m-a bătut și acolo hoții. Crima PETRE Doi șoricei, 2 viceroy, 1 ness,1 goblen, 500. 000 lei. Am plecat, în octombrie acuma, când s-au făcut 9 ani de când sunt arestat, am plecat să duc cocenii la țară. De-acolo, când m-am întors, am trecut pe la un om care avea o moară de făcut mălai d-ăsta. Și am băut la el, acolo-șa niște vin și, când am ieșit la poartă. Eram cu unchiu-meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fac, iau lighianul și-l îndoi, iau parul și o termin. Mă scol pe la ora două și zic pune și tu de mâncare. Era țeapănă. O duc în fundul grădinii, la vreo sută și ceva de metri, pe unde se aruncă cocenii, vitele și i-am dat foc și așteptam să vină dintr-ai mei. A venit mama. Îi arsese piciorul drept, de la genunchi în jos, în rest era întreagă. A venit poliția, am dat declarație că să nu mai chinuie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
inele. — E soția... soția mea! i-am strigat eu bunului meu prieten Kraft, când Helga și cu mine am pătruns în mansardă. Iar Kraft, încercând să-și înghită plânsul, și-a mușcat în două capătul pipei reci făcută dintr-un cocean. Chiar de plâns, n-a plâns, dar a fost foarte aproape - cu adevărat pe-aproape, cred eu. Jones, Krapptauer și Keeley au intrat în urma noastră. — Cum se face, l-am întrebat pe Jones, că tocmai dumneata îmi redai soția? — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
o mai întreba nimic; ce face, unde se duce. El nu știa că este însărcinată, nu știa că se învoise de la serviciu pentru a merge la doctor, era preocupat cu munca; era toamnă, trebuia să culeagă porumbul și să taie cocenii de pe câmp. Pleca dimineața și venea seara târziu. În sfârșit, au mers și la ginecolog. Frusinei îi era rușine să se urce pe masa specială iar când doctorul a consultat-o, a început să-i tremure genunchii de emoție. Doctorul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mai încăpea în piele de bucurie că s-a apropiat de tatăl Frusinei și prin el putea ajunge la inima fiicei lui. După terminarea culesului și căratului porumbului acasă, cu remorca, ajutat de Petre, Gheorghe se grăbi să taie și cocenii pe care îi termină în câteva zile, ajutat de fiica sa. De data aceasta i-a cărat pe toți acasă, putea pune o cantitate mare pentru că pusese drugii la căruță. Frusina se întâlnea cu Petre la repetiții. Își propusese sa
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
La vreo câteva zile după aia au ieșit prin Lohan. Era o fierbere totală. Ca Într-un clocot bolborosit și neînchipuit de amenințător. Moș Victor s-a retras, cu feciorii, acasă, la cel mai mare. Au acoperit moara cu paie, coceni, fân. Arăta, privită de dincolo de poartă, ca un fel de gireadă, de nutreț, ceva mai mare decât celelalte, de pe alăturea. Timpul n-a stat pe loc, nici pe la Lohan, ca, de altfel, peste tot, În țară și-n lume. Moara
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
lună și-n stele. Nu era singur. Ținea după el armăsari de prăsilă, dați de serviciul edilitar să ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
șaizeci de ani, dar nu-i dădeai. Cât era de trecut, umbla după chivuțe și le tăvălea prin sipică. Din când în când, urca la cârciumar, se altoia cu un rachiu și se întorcea să doarmă pe grămada lui de coceni. -Lau aflat căruțașii că are armăsari de prăsilă. Veneau pe furiș, să nu știe primăria, plăteau moșului, și caii lui le îmborțoșau odoarele. Se umpluse mahalaua de mânji. Iarna dormea într-un bordei, pe săturate, că nu mai avea treabă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o luau înainte și dulăii după ele, tîrîndu-și limbile prin praf. O apucau spre șina Constanței, unde erau dughenile cu zarzavat. Drumul îl știau. Se lăsa amurgul și se întorceau sacalele primăriei. Sacagiii, niște haidamaci soioși, aruncau după ei cu coceni de porumb. Piața mirosea a resturi. Deasupra, plutea o duhoare stătută de ceapă stricată. Negustorii udau salata și pepenii cu căldări mari de apă. Javrele dădeau roata pe la grămezile de roșii terciuite, scormoneau baliga limpede, din care se scurgeau semințe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pregătesc masa. Dumneata așază-te acolo, în capul mesei, iar eu aici, aproape de aragaz și de chiuvetă. Ce vrei să bei ? — Am adus eu, se repezi bărbatul, bucuros că și-a amintit. Scoase din sacoșă o sticlă astupată cu un cocean de porumb. — E țuică de-a noastră... adăugă repede, în fața gestului ei de refuz. N-aveți din asta. E din prunii de la cimitir, cea mai bună din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu cu afuriseniile astea ? — Poate că n-o să iasă chiar o biserică... — De aia poți să fii sigur, adăugă popa și, astfel, se întoarse la cele sigure, înclinând damigeana deasupra paha rului. Încercă apoi să astupe gura damigenei cu un cocean de porumb. Dar gâtul damigenei se dovedi de fiecare dată ori prea îngust, ori prea departe pentru caznele popii. Găsi truda inutilă și puse știuletele alături. — Adică, spuse, vrei să-ți zic niște făcături de urât, de-ale pieritului ? Poate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau în consum nepreparate, ducând la o risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă), grajdul adăpostea caii, vitele cornute și oile. Pe una din laturile sale se afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
afla adăugat, ca o aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cerdacului a apărut veranda, glasvandul sau foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni sau alte materiale impermeabile (stuf, draniță, țiglă, eternită sau tablă). Pe una din laturile gospodăriei tradiționale se afala adăugat,ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca o aplecătoare,cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și rămurele de păr, pochivnic, crenguțe de plop, muguri de plop negru, coceni de porumb. Legători la cap cu brusture fiert (frunze și/sau rădăcini) amestecat cu tărâțe de grâu; cu frunze de calapăr, rădăcină de cătină, de cățușnică, flori de cimbrișor, de cinstițel, de buruiana "cinci degete", de tulpini de coada calului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ochi. Să se facă omul frumos la față, tânăr: unt de gâscă și unt de vacă să topești și să te ungi pe față. Să nu se Îmbete omul: să bea oțet că se va trezi. Alt leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
persoană cu care a luat contact, când a coborât pentru întâia oară pe pământul comunei și care l-a trezit din vis la realitate, l-a luat separat la o plimbare prin frumoasa grădină ce înconjura clădirea școlii și, printre cocenii de porumb în picioare uscați și numai buni de cules, după ce s-a asigurat că nu-i vor asculta nimeni, i s-a adresat ca unei ființe la care ținea mult. Numai în fața acestora întrebuința apelativul "bădie". Bădie Costache ai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
primească un certificat de patru clase primare, urmare pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase), să bea ceaiuri din măcieșe, cătină, coarne, tei sau măcar frunze de gutui și să înlocuiască, temporar, mălaiul terminatpână la procurarea altuia , cu făină din plante. Precum din coceni, papură, ciocane , vrejuri și curpeni de legume, lăstare și frunze de vie, tulpini de urzici, de ștevie, hăcuite, pisate, uscate pe plită și măcinate la râșnite, Și ca să-i încurajeze le povestea că domnitorul Ștefăniță Lupu (1659 - 1661), a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]