211 matches
-
mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de rele. Jocu-n bumbi. Cum aveam câteva mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de foame. Egoism în doi; afacere care se sfârșește cu faliment. Boală care începe cu fiori și se sfârșește cu căsătorie. Doi care fac unul. În amor, femeia onestă zice: nu; cea pasionată: da; cea capricioasă: da și nu; cea cochetă: nici da, nici nu. Amorul: cal de bătaie al artiștilor. Boire sans soif et faire l'amour en tout temps c'est ce qui distingue l'homme des autres bêtes. (Beaumarchais) Era un voievod chior de ochiul drept și surd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aparte, capace, la o adică, să scrie și lung: teză doctorală, articol de specialitate, prefețe și alte notule, străbătute totuși de "horror unitatis". Și azi mai cred că "small is beautifull", cu toate că tractatele au încetat să mă dezguste. Unele, mititele & cochete, aș concocta. Numai: acelea îți sug viața ca niște lipitori diabolice. Mici și patafizice: nu degeaba îl voi fi frecventat, o vreme, pe Jarry, invalahizându-i, notulizându-i și prefațându-i chiar un roman. Iată, ai aflat acum, Adriene dragă, ceea ce bănuiai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris sub direcția lui Lugné Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am Însoțit Într o seară la el acasă: „Hai Înapoi În oraș, că nevastă-mea e cu ăla al ei În casă la mine.“ Aproape ca și prietenul meu, eram și eu cât pe aci să fiu adus de o cochetă, cu binișorul, la situația de plâns a pro fesorului Unrath din filmul Îngerul albastru, găsindu-mi scă parea În singurătatea și În scrisul meu de astăzi. [...] Care să le fi fost - mă Întreb eu acum, la spartul târgului, eu și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Agerpres. Până atunci, totul a fost preistorie. Întâlneam în fiecare zi la cantină un tânăr slăbuț, foarte fin, cu o figură de intelectual, care se uita lung la mine, dar nu îndrăznea să mi se adreseze. Eu pe atunci eram cochetă și aveam două paltoane - unul de stofă și unul de blană - , amândouă prefăcute din două foste mantouri elegante ale mamei, pe care le alternam. Îmi schimbam mereu și pieptănătura. Am aflat ulterior că tânărul Marius Ralian a crezut că eram
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
dobândă uzurară toate chinurile, exasperările și pierderile de încredere. „Cine m-a pus, cine m-a blestemat să scriu ? Ce rost are ?” - toate aceste vituperări sunt uitate atunci, sau rămân în amintire ca niște văicăreli derizorii, ca niște mofturi de cochetă bătrână. Eventualul succes al produsului scris mă bucură, firește, căci e omenesc lucrul acesta, dar e mult mai prejos de voluptatea faptului ca atare și de sentimentul, poate iluzoriu, al reușitei artizanale. Nu pot să știu cu siguranță dacă ceea ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Numai așa, cei care au avut ocazia să o urmărească în spectacole, își mai pot aminti de strălucitele apariții - pe lângă cele menționate - cum ar fi: capricioasa și îndrăgostita Rosina din Bărbierul din Sevilla, Nedda din Paiațe, inocenta Margareta din Faust, cocheta Musetta din Boema, Rosalinda din Liliacul sau neînduplecata Cecilia din Silvia, ori Dona Elvira din Don Juan și multe altele. Toate realizate la un nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care i-a îndrumat ani în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
al tradițiilor, moștenite cu preocupare și respect de la regretatul Radu Botez, excelentul puccinist. Pentru a menționa întreaga distribuție, subliniem că o contribuție importantă și-a adus și Dorina Cheșei, întregind astfel tabloul calitativ al spectacolului prin interpretarea cu siguranță a cochetei și mult prea capricioasei Musetta . Nu poate fi uitat nici Iulian Sandu, ca debutant în două roluri (Benoit și Alcindoro), pe care le-a rezolvat cu siguranță, depășind emoțiile de rigoare (manifestate în repetiția generală), inerente la un solist, față de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crede și plânge. Mi-a adunat în casă niște nespălați, cunoștințe de ale ei, de m-au luat fiori de soarta bietului Mihai, el care are trebuință de o femeie statornică și cuminte ca să-l conducă, dar nu de o cochetă....” Aceasta este una dintre scrisorile cele mai cunoscute ale Heriettei. Menționăm că Eminescu o chema pe Veronica Micle încă din decembrie 1887 la Botoșani: „Dragă Veronică, Uit totul. Nenorocirea care m-a lovit e destulă pedeapsă pentru că n-am voit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
multumește cu tihna burgheză pe care i-o asigură Zoe: "mușia-i moșie, foncția-foncție, coana Joițica-coana Joițca: trai neneo, cu banii lui Trahanache" (tip=june prim, abil, rafinat). Zoe Trahanache este cea mai distinsă între femeile teatrului lui Caragiale, reprezentând tipul cochetei, adulterinei, ambițioasei, voluntarei. Ea încheie triunghiul conjugal prin care Caragiale dezvăluie imoralitatea vremii. Speriată de șantaj și pentru a păstra aparențele, Zoe face uz de lacrimi, leșinuri și alte arme din arsenalul lamentației feminine. Pendulând între soț și amant, conduce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în Scrieri, II, p. 116. 89 Ibidem, p. 116. 90 Ibidem, p. 115. 91 Ibidem, p. 110. 92 Cezar Bolliac, "Răspuns la articolul "Poezie"" (1845
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cântului tensionată, cu deschideri luminoase în acut și accente emoționale ce denotă o fibră de adevărată tragediană. Nu am înțeles de ce regia a cerut Feliciei Filip, în Elena din Troia - întruchipare a iubirii ideale, bântuită de coșmarul căderii Troiei - o cochetă cum nu a dorit-o nici Goethe, nici Boito. Artista și-a pus în joc toată arta ei de a da amploare și noblețe cântului, dar întreaga scenă are un aer operetistic. Ansamblurile corale, cele celeste și cele infernale, sub
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
mine, de nu știa ea că are să i se voteze pensia, nu venea la Botoșani să insiste de șl-aț năucit până l-a luat." "Mare nenorocire a fost femeia asta pe capul lui Mihai" comentează Harieta. Ea o consideră o "cochetă" pe Bălăuca și se pare că nu era prea departe de adevăr. "Cât e de cochetă bibica lui, apoi venitul lui numai pe tualetele și ghilelele de obraz n-ar să-i ajungă, dar încă să mă ia și pe
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
insiste de șl-aț năucit până l-a luat." "Mare nenorocire a fost femeia asta pe capul lui Mihai" comentează Harieta. Ea o consideră o "cochetă" pe Bălăuca și se pare că nu era prea departe de adevăr. "Cât e de cochetă bibica lui, apoi venitul lui numai pe tualetele și ghilelele de obraz n-ar să-i ajungă, dar încă să mă ia și pe mine." Căci la plecare poetul îi făcuse Harietei promisiunea că o va chema la el, la
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
nu numai că este a personajului, în loc să fie a autorului, dar ea este una tipizanta în loc să fie individualizanta [...] Nu conteaza insul, ci specia, clasa sau genul din care el face parte [...] Numele li s-ar putea scrie cu majuscule: Ingenua, Cocheta, Mânioasa, Dușmancele, Glumețul etc." (N. Manolescu).
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână. O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă. Oponentă din principiu și
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
cu jalba-n proțap, află despre fărădelegile lui Păturică și dă ordin să se facă dreptate. Dinu Păturică este aruncat la ocnă, unde și moare. Duduca fuge peste Dunăre unde se mărită cu un turc și vrând să facă pe cocheta și în casa noului bărbat, este vârâta într-un sac și aruncată în Dunare. Andronache Tuzluc moare și pe drumul spre cimitir se întâlnesc două care mortuare, într-unul Dinu Păturică - aruncat la groapa comună, într-altul Tuzluc, înmormântat omenește
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
piață, disputa sistemelor, haosul și tensiunile sociale, exacerbarea stărilor conflictuale, nevoia de stabilitate, învrăjbirea și împăcarea umană sunt tot atâtea pledoarii transfigurate artistic într-un spectacol politic contemporan." (Din Caietul program al premierei de la Teatrul Maria Filotti, Brăila) SINUCIDEREA UNEI COCHETE, Mai 5, 1994, Teatrul "Valah", Giurgiu BOALĂ INCOMPATIBILĂ (Dragostea și tranziția), Iulie 3, 1996, Teatrul "Toma Caragiu", Ploiești INVAZIA (Onorabila familie), Mai 5, 1996, Teatrul "Radu Stanca", Sibiu ULTIMA DRAGOSTE A LUI DON JUAN, Martie 10, 1998, Centrul Cultural Francez
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Gheo- rghiu e atent la dozajele cro- matice, la sugestiile epurate ale formelor, la ritmul și intensitatea suprafețelor de culoare, la posibila lectură în registrul sim- bolurilor. Elevatul pictor împinge soluțiile tehnice pînă în pragul antropomorfizării, ca un fel de cochetă reverență cul- turală. Ironia e, ca întotdeauna, discretă, subtilă, și tocmai de aceea, cuceritoare. Val Gheorghiu se află și aici la egală distanță între rațiune și sentiment, implicare afectivă și ma- liție, ca joc dezinvolt al spiritului iscoditor. Monografia din
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a auzit și a scris și primele piese de muzică ușoară și populară. Este vorba de “Caravană” și “Sară Bună Bade Ioane”, doina care va rămâne în istoria muzicii populare românești. În timpul stagiului militar, acesta a avut norocul să poată cocheta cu muzica, fapt ce l-a ajutat de multe ori să scape de posturile de santinela. După satisfacerea stagiului militar, Aurel Tamâș s-a angajat la “Armatura” din Cluj, unde a lucrat timp de 1 an de zile că și
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715. Părinții săi erau total incompatibili: capriciosul, introvertitul și nedelicatul Ludovic al XIII-lea de Bourbon, și frumoasa, cocheta, meticuloasa și bine crescuta Ana de Austria, din linia spaniolă a Casei de Habsburg. După douăzeci și trei de ani de căsătorie infertilă a părinților săi, micul Ludovic vine pe lume la 5 septembrie 1638 la Castelul Saint-Germain-en-Laye. Nașterea sa
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
la borcan și dulcețuri parfumate, te invită să le privești și mai ales să le cumperi... Domnește peste tot ordinea și curățenia. Servim o înghețată, un suc rece și, apoi, din nou la drum. Spre seară ajungem în capitala Ungariei, cocheta Budapesta. Nu reușim să depistăm hotelul care este localizat într-o suburbie a metropolei. După ce orbecăim câteva ceasuri pe străzi întortocheate și nu reușim să ne înțelegem cu localnicii grăbiți în ceas târziu de noapte, hotărâm să plătim un taximetrist
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]