263 matches
-
și eu către înțelepția voastă blagosloviților ascultători și către dumneata măria ta și către celelalte iubite rubedenii, care cu tânguiri și cu lacrimi vă întristați împreună, pentru această de bun neam cocoană, care s au odihnit în Domnul. Iar o cocoană creștinească, ca aceasta, ce s-au născut în baia sfântului botez, ce au supt laptele credinței, ce s-au hrănit în casa învățăturii dumnezeescului Dar, ce s-au întemeiat cu puterea cinstitelor taine, ce era îngrădită cu bunătăți, cu faceri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce fără vreme, de moarte grabnică se mută la liniștea dumnezeeștii Fericiri. Zice înțeleptul Solomon: «Sfârșindu-se peste puțin, au plinit ani mulți, că plăcut era Domnului sufletul lui». Au stătut cu bună mulțămită la Dumnezeu și sufletul acestei cinstite cocoane, pentru multa ei credință, pentru bunătățile ei cele creștinești, pentru curățenia cea fără de asemănare, pentru cucernicia cea mare la cele dumnezeiești. Drept aceea s-au sfârșit peste puțin, pentru ca să câștige rodurile lucrurilor ei, celor plăcute lui Dumnezeu, sau să zic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câștige zilele ei și să-și facă viața ei veșnică. O pasăre, ce se numește fenix, de ce se săvârșește făr-de-vreme de ceea mai mult își adaogă zilele vieții, pentru că moartea îi înnoiește viața și-i dăruiește ani mulți. Deci această cocoană, de ar fi murit ca să se săvârșească, ar fi fost vrednic de plâns sfârșitul ei, pentru că s-ar 314 ILEANA TOMA fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor și bunătăților. Dar de vreme ce s-au săvârșit pentru ca să trăiască în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neobișnuită. Mai întâi preotul se rugă pentru sufletul creștinului necăjit și obidit și ceru lui Dumnezeu pacea cea de viață făcătoare, apoi se rugă pentru sănătatea și bunăstarea lui Io Constantin Voievod și a doamnei sale Maria cu coconii și cocoanele lor și a întregului popor din țara aceasta. Apoi se rugă pentru sănătatea robului lui Dumnezeu Ștefan și a părinților lui, Costandin și Maria, și, când să ridice tonul la ultimul cuvânt, glasul i se curmă brusc de parcă și-ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei, adică pentru alții, nu pentru mine... Nu mai spuneam: Doamne, nu mă osândi după mulțimea greșalelor mele, ci iartă-mă după marea mila Ta, - nu mai spuneam așa, nu. Începusem să spun cam așa: Doamne, ai milă de coconii, cocoanele mele și de toți cei dragi mie și nu-i osândi pe ei pentru păcatele mele, căci nu sunt eu drept ca Iov să pot răbda osânda lor, pentru că am fost trufaș înaintea Ta. — Și? — Abia atunci gândurile au început
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i pleoștească dogoarea, e Îmbrăcată multicolor, conform obiceiului și, de cum dă cu ochii de masa celor trei cheflii, Își concentrează toată atenția asupra lui Gicu. Conașule, mânca-ți-aș bucuria lu’ matale din priviri, hai de ia un bochet pentru cocoană, ca să ți cadă la așternut diseară. Hai, că ți-i Învelesc cu artă și precizie, În ceolofan, ca să nu te Înțepi la degete, că văd că ești intelectual, nu dai cu sapa, scrii de-alea neînțelese pentru mine. Hai, conașule
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
e bun nici la bostănărie... Cu mâinile În șolduri, țiganca trage cu urechea la sporovăiala lui Gicu și nu se lăsă cu una cu două. Declanșează un nou asediu. Conașule, fercheș ești, să mor dacă te mințesc, du-te la cocoana cu bochetul, să se bucure și inima ei de prințesă din povești, nu te zgârci la bani, că la mine trandafirii e și buni, și mirositori și ieftini. La Carolina nu e criză, sunt făcută numa’ din suflet! Gicu ia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
buni, și mirositori și ieftini. La Carolina nu e criză, sunt făcută numa’ din suflet! Gicu ia o mină serioasă și spune ducând halba către gură: Carolino, oi avea tu suflet mare, că ești destul de lată, ca să zic așa, dar cocoana mea are flori numa-n ghivece. În vaze nu le ține, e pericol de cădere și de cioburi tăioase. Se pot Întâmpla accidente casnice, ăia de la puls, cu salvarea, sunt scumpi, trebuie să avem grijă. Și mai zice cocoana că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dar cocoana mea are flori numa-n ghivece. În vaze nu le ține, e pericol de cădere și de cioburi tăioase. Se pot Întâmpla accidente casnice, ăia de la puls, cu salvarea, sunt scumpi, trebuie să avem grijă. Și mai zice cocoana că florile În vază prezintă tristețe la privire. Deci numa-n ghivece dorește dânsa! S-o vezi cum vorbește cu ele, le mângâie, le cântă, le ia tensiunea, e drăcia dracului, Sandule, nu-ți vine să crezi... Le pune muzică
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
șaraiman, că n-am mai ascultat o demult pe Puceanca... Capul florăresei se ivește pe deasupra gardului. Conașule, frumosule și deșteptule, ia măcar un fir, că ți-l dau degeaba, ți-l pui la botonieră când te duci la paranghelie cu cocoana. Gicu privește către cer implorând mila divină, apoi scoate o hârtie de cincizeci de mii, cheamă florăreasa și preia firul de trandafir. Nici nu ajunge bine la masă și, hop, se-nțeapă. În timp ce Își suge degetul, filozofează clătinând din cap
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face friptură, privea cu uimire. [...] Pe când ceata tâlharilor se ocupa cu pregătirea acestui ospăț original, se auzi un pocnet ca al unei bombe... «Acest sunet va să zică, cocoane, c-a venit timpul să vă puneți la masă.» [...] «Și de ce a pocnit mielul, frățioare?» « Fiindcă s-a fript de ajuns.» «[...] Dar ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor cu șenile, iar cuștile de ogari și cele pentru dulăii-barzoi fuseseră dezmembrate în grătare și grilaje pentru creșterea porcilor din rasa Marele alb. Din fumurile senioriale ale cocoanei fostului proprietar, coborâtor în linie dreaptă al fanarioților, și din belșugul vechiului conac în stil neoclasic, nu rămăseseră decât pisicile, care trăiau hrănindu-se cu șobolani de pădure și cu șoareci de câmp. O singură grijă și un singur necaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
demisiunea acestui actor, demisiune dată, pe cât știm, în urma numai a unor neînțelegeri între dânsul și unul din societari. {EminescuOpXII 406} Ceilalți interpreți, d. d. Panu (în rolul Hagiului Pană), Julian (musiu George), Mateescu (tejghetarul Petrică ) și d-na Frosa Sarandi (cocoana Trandafira ) au fost ca totdauna bine. [14 noiembrie 1881] TEATRUL DACIA ["TOT ASEARĂ... "] Tot aseară s-a jucat, după cererea generală., o dramă în 5 acte intitulată Șapte prinți ai Larei - și o parte din irozi plângea, iar altă parte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1 p.) Text B ACTUL I, SCENA V Spiridon: (singur, intră din dreapta făcându-și o țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru! Bine l-a botezat cine l-a botezat "Titircă Inimă-Rea". Ce are el cu mine? Zău! Biata cocoană și cu nea Chiriac! Cu ei mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea lui Jupân Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. Ieri săptămâna, când s-a întors de la grădină cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și cu nea Chiriac! Cu ei mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea lui Jupân Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. Ieri săptămâna, când s-a întors de la grădină cu cocoanele, m-a găsit deștept: "Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acuma; mâine dimineață jupânul săracul să deschiză prăvălia; ai stat pân-acuma să bei la tutun, 'ai? - Nu jupâne, zic, da' dacă nu mi-e somn. -Nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ăl bun la somn! (Auzi, cu sfântul Niculae trai bun, căde-i-ar bunul pe inimă lui jupânul!) Tragi la somn? Stai că am eu leac să-ți tai de piroteală.” Și mi-a și pus mâna-n păr. Dacă nu era cocoana să sară pentru mine tocmai la apropont, mă rupea, că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot (s-aude zgomot). Auliu! Vine! (stinge repede țigara cu degetele și o bagă în buzunar.) (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă) 1.Rezumă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mă cheamă?... Nineaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ȘARL: Qui diable?... Ah! madame!... ION: Aud, cucoană... Iaca, ia... CHIRIȚA: Da’ veniți azi de mă coborâți de pe cal... Ce, Doamne, iartă-mă!... ați adormit cu toții?[...] ȘARL(apropiindu-se de Chirița): Madam cocoana... sari în brați a me. CHIRIȚA (cochetând): În brațăle d-tale, monsiu Șarlă?... Ești foarte galant... însă mă tem... ȘARL: O! non te tem... că sunt vurtos. (Vasile Alecsandri, Chirița în provinție) 1.Precizează numărul de sunete și de litere
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
tragedie! (I se pare că aude ceva și tresare) Ce de peripețiuni!... Ies pe fereastră și pornesc pe dibuite, pe schele! Mă țin binișor de zid și ajung la capătul binalii...Destinul mă persecută impecabil... Schelele se-nfundă; nici o scară...Cocoana perfidă mă indusese în oroare...Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inamici venind în fața mea, pe schele. O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
verbal față de Chiriac, chiar În prezența soțului: „VETA (aleargă și se pune În dreptul ferestrii): Sunteți nebuni? Vreți să se rupă schelele cu voi? Chiriac, nu știi că schelele sunt părăsite de trei săptămâni? Vrei să te prăpădești? CHIRIAC: Lasă-ne, cocoană! (vrea s-o dea În lături, ea nu se lasă) JUPÂN DUMITRACHE (asemenea): Lasă-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Vreți să se rupă schelele cu voi? Chiriac, nu știi că schelele sunt părăsite de trei săptămâni? Vrei să te prăpădești? CHIRIAC: Lasă-ne, cocoană! (vrea s-o dea În lături, ea nu se lasă) JUPÂN DUMITRACHE (asemenea): Lasă-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-ne, cocoană! IPINGESCU (asemenea): Pardon! VETA (lui Chiriac): Iar te iei după vreo bănuială de-a dumnealui, iar? Ai uitat ce... JUPÂN DUMITRACHE: Da, bănuială... cu ochilari la nas și cu giobenu-n cap! CHIRIAC (se luptă cu Veta): Lasă-ne, cocoană! (scapă din mâinile ei și iese pe fereastră) VETA (șovăie și cade pe scaun): Chiriac! JUPÂN DUMITRACHE: Înainte, Chiriac! Înainte, nene Nae! (iese pe fereastră, Nae Ipingescu Îl urmează) VETA (sculându-se șovăind, scoate capul pe fereastră): Chiriac! Chiriac! Binișor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În grija lui Chiriac nu doar afacerea, ci și nevasta: „JUPÂN DUMITRACHE: Ce făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea că să vii mai devreme la noapte că-i e urât singură-n casă. JUPÂN DUMITRACHE: Uite mă! Ce Ți-e cu muierea fricoasă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò: «Hei cocoană - zice mai bine Ți-e acum văduvă?» - «Pardon, domnule - zic - n-am de-a face cu dumneata, și mai Întâi când e la o adică, nu sunt văduvă, sunt liberă, trăiesc cum Îmi place, cine ce are cu mine! acu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
la o adică, nu sunt văduvă, sunt liberă, trăiesc cum Îmi place, cine ce are cu mine! acu mi-e timpul: jună sunt, de nimeni nu depand....»” (s.n.). Distanța socială instaurată ferm Între foștii soți e marcată gramatical prin vocative (cocoană, domnule), deși nu lipsește relației familiaritatea, iar atitudinii lor - ironia. Zița e disprețuitoare, afișează orgolios și triumfător disponibilitatea de a se angaja Într-o nouă altă relație amoroasă (sunt liberă, de nimeni nu depand), Țircădău, În schimb, e posesiv și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
oficializarea relației cu amantul. Mița (din schița Lună de miere), temperamentală și vicioasă, călătorește Însoțită și de soț, și de amant. Căsătoria recentă a tinerei Mița cu domnul cel gros este, după toate aparențele, consecința unui aranjament al mamei Miței, cocoana Sofița, Înțelepțită de trecerea anilor. Cocoana Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea fetei găsindu- i ca paravan marital un ins inofensiv, vârstnic, stăpânit mai puțin de pulsiuni erotice și mai mult de grija pentru propria sănătate. Imprudentă, Mița Își ia clandestin amantul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]