661 matches
-
numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să-și aleagă unul, „din vad în vad și din sat în sat și din casă-n casă”. Ajunși la „casa cea aleasă” (unde se colindă), care „Are d-un cocon/ Bun d-a-l pune domn”, oștenii îl cer părinților, dar mama se opune : „Noi nicicum l-om da,/ Că e mititel,/ Că e tinerel/ Și cam prosticel”. Oștenii promit însă că „cei bătrâni” îl vor iniția : Dă-ni-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pot răzbate, Că tare-s drumurile-ncurcate ! (122). Pentru mentalitatea tradițională, efectuarea unei astfel de călătorii fără ajutorul unei călăuze este de neimaginat (129). În călătoria sa, Sf. Sisinie pune copacilor întâlniți întrebări (de tipul „Văzuși dracul fugind și un cocon ducând ?”) pentru a afla care este drumul corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații arhaice. Copacii călăuzesc eroul și jalonează călătoria acestuia în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etnic a fost dublat de criteriul etic (200). Este perioada când simbolurile și motivele teologice tipice sunt adaptate la realitățile sociale ale epocii și ale regiunii respective. Astfel, în această epocă, alături de damnați ca „mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, sunt supuși la „chinurile iadului” și vrăjitorii, precum „fermecător[ul]”, „[vrăjitoarea] care ia mana vacilor”, „bosorcoaia” (34, pp. 94-95 ; 171, p. 118). Așa cum apar reprezentați într-un mare număr de biserici : Hurezu (1693), „Buna Vestire” - Rm. Vâlcea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regularitate înfricoșătoare, fiecare al șaizeci și treilea copil e un fel de Mesia, un ales al sorții. Sau poate al sorților? Încă de mic el știe că la vârsta maturității se va transforma într-un creier imens, învăluit de un cocon roz, o masă cornoasă care începe să-i crească încă din primii ani de viață. Planeta Z e plină de astfel de coconi, din care zeții care s-au jertfit gândesc și comunică rezultatele celor deafara. Iar prostimea îi venerează
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mic el știe că la vârsta maturității se va transforma într-un creier imens, învăluit de un cocon roz, o masă cornoasă care începe să-i crească încă din primii ani de viață. Planeta Z e plină de astfel de coconi, din care zeții care s-au jertfit gândesc și comunică rezultatele celor deafara. Iar prostimea îi venerează ca pe niște învățători. Nu e greu de imaginat pentru tine, popo, cui se închină ei... - Primului cocon? - Ești periculos de deștept, popo
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e plină de astfel de coconi, din care zeții care s-au jertfit gândesc și comunică rezultatele celor deafara. Iar prostimea îi venerează ca pe niște învățători. Nu e greu de imaginat pentru tine, popo, cui se închină ei... - Primului cocon? - Ești periculos de deștept, popo! zâmbi Diribal. Ce să mai vorbim, în esență, zeții proslăvesc cunoașterea pură. Primele proiecții arată că ne vor depăși din punct de vedere științific în numai trei generații, din punct de vedere tehnologic în maximum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
despre actele de cancelarie similare din Țara Românească. La sud de Carpați, Matei al Mirelor, Luca din Cipru și alți miniaturiști au folosit, pentru actele ornamentate și miniate, modelul bizantin. Astfel, portretele domnului Radu Mihnea, a doamnei, Arghira, și al coconului domnesc, Alexandru, de pe actul din 10 iulie 1614, sunt asemănătoare cu portretele împăratului Alexie III Comnenul și al împărtesei Teodora, păstrate pe hrisovul de danie, din 1374, pentru mănăstirea Dionisiu, de la Muntele Athos. Actul de danie al lui Radu Mihnea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fie frică de termenul concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de fascinație, până la ceea ce pe urmă lași numai În cocon, În halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care deja s-au atribuit și care deja aparțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
clădirile Înconjurătoare. Intenția era ca ele să fie un magnet, care să atragă pe toată lumea către ele. Au fost puse intenționat În Însuși centrul comunităților lor - o puternică amintire care arăta că În vremurile trecute viața era trăită Într-un cocon de relații bine stabilite, iar Biserica era sufletul comunității. Nouă, americanilor, ne plac perspectivele, În special cele de la mare Înălțime. Dacă ne putem permite, preferăm să ne construim casa În vârful unui deal și la distanță de vecinii cei mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
națională a devenit substitutul favorit. Fervoarea patriotică le dă multor oameni sentimentul că fac parte dintr-un Întreg mai mare, imortal și care oferă iubire. Adeseori ideologia servește același scop. Mulți capitaliști și socialiști și-au găsit refugiul Într-un cocon ideologic atotcuprinzător. În același timp, tehnologiile și posesiunile noastre materiale sunt Înlocuitori pentru sentimentul reprimat de pierdere fizică. Ele devin, de fapt, surogate ale corpurilor noastre Înconjurându-ne cu ele din ce În ce mai mult pentru a umple golul lăsat de sentimentul nostru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietate, toate În efortul de a ne extinde ființa noastră individuală În lume. știința iluministă, relațiile de piață și guvernarea statului-națiune, toate lucrează pentru a crea iluzia individului autonom, independent față de lumea naturală. Din ce În ce mai mult ne trăim viețile Într-un cocon de autonomie tehnologică și economică. Nu mai suntem Înconjurați de natura vie, ci, mai degrabă, de obiecte moarte. Tragedia constă În faptul că am crezut că, devenind din ce În ce mai autonomi și independenți de natură, ne vom putea asigura mai bine securitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-său Pătru vodă în scaun, trimițând la turc de cerea scaunul tătâne-său Mircii vodă [Ciobanul]”; „După ce s-au așezat Alixandru vodă [Lăpușneanu] al doilea rând de domnie în scaun, au trimis de și-au adus pe doamnă-sa și coconii din țara Muntenească, că acolo o așezase într-acele turburări de oaste”; „că le trimisese [oștile] la Făgăraș să scoată pe doamnă-sa [a lui Mihai Viteazul] și pe coconii, carii îi închisese Chiachi Iștfan...”; „Iar el [Radu Șerban], cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au trimis de și-au adus pe doamnă-sa și coconii din țara Muntenească, că acolo o așezase într-acele turburări de oaste”; „că le trimisese [oștile] la Făgăraș să scoată pe doamnă-sa [a lui Mihai Viteazul] și pe coconii, carii îi închisese Chiachi Iștfan...”; „Iar el [Radu Șerban], cu puțini ce au scăpat, s-au dus la Suciavă unde era și doamnă-sa și de acolo, pen țara Leșască, la Beciu s-au dus la împăratul...”; „de abiea au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui, în boierie”; [Grigore I Ghica, în a doua domnie] „au trimis pă Sturzea spătar, cumnatu-său, de au adus pă doamna de la Vinețiea...”; [turcii] „temându-se de o primejdie ca aceasta” [hainire] „au poruncit domnului să-și trimiță doamna cu coconii la țarigrad”; „să meargă [același Grigore I Ghica] la țarigrad să-și vază fămeaea și copiii”; „ferman să-i sloboază pre doamna și coconii [ai lui Grigore I Ghica] den închisoare, că-i închisese”; Duca Vodă (după asediul Vienei) „pă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
temându-se de o primejdie ca aceasta” [hainire] „au poruncit domnului să-și trimiță doamna cu coconii la țarigrad”; „să meargă [același Grigore I Ghica] la țarigrad să-și vază fămeaea și copiii”; „ferman să-i sloboază pre doamna și coconii [ai lui Grigore I Ghica] den închisoare, că-i închisese”; Duca Vodă (după asediul Vienei) „pă doamnă-sa o au găsit fugită la Brăila, de nevoea răzmeriților ce să ațâțase în țară2; (trimisă de același Duca Vodă după bani) „doamnă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Radu Mihnea] la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și fiind isteț la minte, s-au dus la Padova și au învățat carte din destul...”; „și s-au dus [Alexandru Coconul] la țarigrad cu mumă-sa...”;), de soacre, câteodată („dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi [Cantacuzinii] și i-au slobozit” - Cronica Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna cu alți doi voinici feciori ai ei și pe Corețchi gineri-său și i-au dus la țarigrad. Ci pe dânsa și pe coconii, anume Alixandru și Bogdan, i-au turcit, iar pe Corețchi l-au închis la Edicula”). Mai străbat severa grilă masculină și Doamna Anastasia a lui Duca Vodă („Doamna Duculeasă fiind în țara Românească, la Drăgănești, până a fi acele turburări în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obidiți, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Și n-au lăsat pre doamnă să o băntuiască cineva, ci o au lăsat în casăle ei, să se odihnească cu coconii ei și să-și ție satele și moșiile și tot ce va avea, cu bună pace. Așijderea și slugile ei câte au avut, le-au făcut cărți de milă ca să slujească acei case pănă vor fi”), prezențele feminine (figurând, mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după Miron Barnovschi (Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că Miron Barnovschi a fost însurat de două ori: întâi cu Antemia, fiica vornicului Gavril Vartic, și apoi cu o fată a castelanului de Camenița din Polonia 10), iar pe Alexandru Coconul l-a însurat cu Ruxandra, copila lui Scarlat Saigiul, cel ce aproviziona cu vite bucătăria sultanilor. Și Alexandru Iliaș a fost însurat cu o grecoaică, Elena, presupune Nicolae Iorga, și, la fel ca el, Ștefan Tomșa a luat o perotă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
orânduială, lucrul așa s-au purtat ca fiind aici în țară un beizade fecior de domnu al lui Antonie-vodă, Chiriță Donea, anume Iordache, carele ținuse o fată a lui Gligorie-vodă, și el având o cocoană, măcar că să can rudea cu coconul lui Șerban-vodă dăspre tată-său, însă scriind la Patrierșie la țarigrad, i-au adus blagoslovenie ca să o poată lua”. Soția lui Matei Basarab a fost învățată Doamnă Elena, soră a lui Udriște Năsturel și fiica postelnicului (apoi mare logofăt) Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au prins viu, pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărire”41. Luptele cu acești „domnișori” se purtau nu numai în țară, cu armele (domnia lui Alexandru Coconul, Voievod „prea tânăr” al țării Românești, tutelat de boierii „foarte credincioși” care „căutau toate trebile domniei și ale țării, și toate judecățile era asupra lor”, a fost tulburată de „niște lotri dă peste Olt cu un domn ce-i zicea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
amintirea Brâncoveanului - despre moartea lui Scarlat Mavrocordat, fiul lui Alexandru dragomanul Exporitul, ginerele Voievodului, [Radu Greceanu fusese de față la nuntă: „Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă-a face a fiicăi Mării sale doamnei Ilincăi cu Scarlatache, coconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc...]: „Mulți zicea, pă acea vreme, să-l fie otrăvit Costandin stolnic pentru niște pricini ce avea socrul cu ginerele între dânșii; ci aceasta Dumnezeu va ști și mai bine și va plăti fieșce căruia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adus a lui jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli nespuse, Coconilor și neamului suspinuri necuprinse. Pre Dumnezeu dar să-l rugăm în veci să-l odihnească împărăția sa viind să-l pomenească”92. Gloria celui mort proclamată de dincolo de mormânt Aproprierea unui fragment de eternitate, obținerea „nemuririi” au fost, fără discuție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]