301 matches
-
și sânt gata să suport toate consecințele! ― În regulă! interveni împăciuitor inginerul. Nu sîntem noi ăia care să despărțim doi prieteni. Calmați-vă, doamnă. Melania Lupu, cu ochii palizi, inundați de lacrimi, dădu recunoscătoare din cap. Dragu, clătinîndu-se ca un cocostârc bolnav, înalt cât ușa, o privea îngăduitor: "Nu-și dă seama de situație. E atât de copilăroasă! Norocul ei... Florence, în schimb, suferă groaznic" și scrută pe furiș chipul boțit al bătrânei. Doamna Miga își înfundase bărbia în gulerul de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de relief ale arhipeleagului Amiral Serafim. Într-adevăr, pe la 10,10 fără 5, dintr-o chichineață de curte aflată în centrul Bucureștilor, pe strada Dionisie Lupu, ieși un puștan înalt la stat, minunat la obraz, călcând cu pașii lui de cocostârc, nebăgători în seamă la nimica, stropind de-a valma trecători, trecătoare, sacoșe, precum și porțiunea specială, bătută de val, a clădirilor de sub ferestre, cotind la stânga spre Teatrul "Nottara", înscriindu-se pe trotuarul ce ducea spre Cinema "Patria", urmat de un taxi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trânteau pernele și spuneau măscări. În curte, lăutarii începuseră să cânte fără perdea: Și când mai venii o dată, Găsii ușa descuiată, Maică, mamă, ce mai fată! Căci de la buric în jos, S-a văzut Tîrgu-Frumos! Și-n mijlocul târgului, Limba cocostârcului... Nașul o luase pe Lina de mijloc și-i șoptea glume deocheate. Roșioară bea, râzând de încurcătura ei. Cu o zi înainte, se gândea fata, ar fi umplut-o de sânge dacă ar fi auzit-o drăcuind și acum 3
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om călare. Încolo nu se mai vede nici o ființă viețuitoare, doar câte o cocoară or vreun cocostârc singuratec care se leagănă într-un picior pe vro mlaștină acoperită c-o coajă de natron sau câte un uliu care sus, din aer, caută pradă. Cea mai adâncă tăcere domnește în pustiu și, dacă o-ntrerupe strigătul unui păstor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
însă miracolul privirii. Ar fi privit la nesfârșit lumea aceasta în care, deși lucrurile par lipsite de importanță, el deslușea tot felul de înțelesuri. Uneori era ziua oamenilor-păsări. Unii aduc, dacă te uiți cu atenție, a pasăre. Treceau prin fața lui cocostârci subțiratici și încovoiați, zăgani cu privirile piezișe, gâște legănându-și șoldurile, pelicani cu gușile zvâcnind, botgroși cu nasul turtit, acvile cu nasul coroiat și pinguini înșirându-se. Coltuc privea în sus la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
avem ochi, mâini, gură și sprâncene, și că amândoi putem rosti, ne așază în aceeași specie? Poate exista ceva care să fie mai altceva decât sânt eu? Nu este el opusul meu absolut, dar nu așa cum este girafa, elefantul sau cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în cadă, erau puși în sacul de vie și se călcau în călcătoare. Ulterior, s-a folosit teascul cu șurub și zdrobitorul. După ce ravacul 1 era turnat în butoi, acesta fierbea înădușit, folosindu-se pentru aceasta un dispozitiv numit „cocostârc”. Acesta era compus dintr-un tub de cucută uscată, asamblat cu ciucălău de păpușoi, pus cu un capăt în butoi și celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind determinată de orientarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luptă care durează 9 sau 12 zile (zilele babei), timp în care vremea este schimbătoare. Zilele care trec de 12 se numesc „zile împrumutate” - prima zi este a sturzului, a doua zi este a mierlei, a treia zi este a cocostârcului, a patra a ciocârliei, a cincia a cucului ș.a.m.d., iar cele de pe urmă, a omătului, a furtunii și a mieilor. Oamenii își aleg o „babă” și, cum va fi vremea, așa va fi și viața lor. Prima „babă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate pisate și amestecate cu untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc de păpădie, buruieni de pecingine (pecingeriță), cu zeamă de pelin, de piciorul cocostârcului, cu tulpini, frunze și flori de sunătoare, cu zeamă de rostopască, cu sevă extrasă din ramuri de alun. Ungeri cu usturoi pisat, amestecat cu praf de pușcă și miere; cu argint viu amestecat cu unt proaspăt, nesărat sau cu lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unică în felul ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
următoarea, intitulată „Gripa aviară” chiar poezie pentru un altfel de zâmbet: Foaie verde lebădoi A venit și pe la noi Astă vară, astă-vară La oraș dar și la țară Gripa aviară. Foaie verde foi de brad, Au venit dinspre Bârlad Patru cocostârci în sat Și pe case s-au lăsat Dar nu au adus copii - Nici albi dar nici tuciurii - Ci-au adus necaz în Țară, Au adus boala bizară. Toți din sat se speriară... Moș Ion, mai supărat, A plecat la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca fiind discriminatorie și ilegală. Doamne, oare cât somn trebuie să aibă în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic numai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca fiind discriminatorie și ilegală. Doamne, oare cât somn trebuie să aibă în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic numai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
murdară (11); murdărie (10); mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
patrie (2); părăsită (2); piatră (2); sat (2); sfînt (2); singurătate (2); somn (2); acoperiș deasupra capului; alinare; amanet; amintire; n-are; așezare; așezămînt; bere; biruință; bogată; bogăție; bucurii; bunica; caldă; casă; cătun; cămin spiritual; căsuță; celulă; clădire mare; clădiri; cocostîrc; confortabil; conac; construcții; copaci; copilărie; coș; credit; cuib părintesc; cuibușor; departe; bună dispoziție; dragă; drăguță; dulce; dulci; ecologică; eliberare; emoții; etajată; nu există; familia; fantome; față; frați; gazdă; grădină; gospodărie; gură; intimitate; inundată; iubită; izolare; îmbelșugată; împărătească; înaltă; încăpere; laptop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stol (2); șoim (2); ușurință (2); vietate (2); visare(2); vrăbiuță (2); a zbura(2); amiral; aer; albastră; animal zburător; anotimp; apă; aripi/zbor; atenție; avion; banal; boboc; de casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită; cocor; cocostîrc; cocoș; colegă; cuptor; curcă; curte; depărtare; domestică; duh; efemeritate; elefant; evoluție; făptură; fericire; ființă vie; firavă; fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); picior (2); puternic (2); toc (2); trup (2); 2; accident; adidași; alcool; alerga; alergat; alergătură; alungare; am două; antebraț; artist; ascuțit; bază solidă; bază; bebeluș; Bigfoot; blugi; braț; bronz; bucurie; cari; casă; călător; călători; călcat; călcîi; ciorap; cîrjă; coapsă; cocostîrc; colanți; complet; continuitate; corp omenesc; corp uman; crac; culori; delicat; drăguț; drept, stîng; elegantă; energie; esențial; estetic; extremitate; febră; femeie; feminitate; fesă; fin; finețe; fiu; flexibil; cu fracție de lemn; folos; fotbalist; fracturat; frig; fundament; fustă; gambe; ghips; gips; indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica; căpșune; coajă; cocostîrc; Cotnari; de mîncat; desert; detoxifiere; dietă; distracție; Dobrogea; dulce, fruct; dulci; dulcie; familie; fericit; floare; foame; fruct bun; fruct cu boabe; fruct dulce; fructul meu preferat; frumos; frumusețe; grădină; gust bun; haină; interesant; închis; legătură; măr; mășcat; mic; miros; nuc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dus pe câmp și le-a dat drumul, de s-a împlut iar lumea de dânsele. Dumnezeu atunci s-a mâniat pe acela și i-a zis "De acu, dac-ai făcut așa, ai să culegi" și l-a făcut cocostârc. El de atunci tot strânge și tocmai când le va găti de strâns se va face iar om."254 În mentalitatea populară, pasărea însoțește viața umană de la leagăn până la mormânt, având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care, în acest caz, se lipesc. Să nu cîrpești pe altul, că se lipesc blăstămele de el. Părinții să nu le toarne copiilor lor apă ca să se spele, fiindcă dacă îi vor blăstăma cîndva se lipesc blăstămele de ei. De cocostîrci și rîndunele nimeni nu se atinge, nici de cui burile lor, deoarece e credința că, ucizîndu-le, te blăstămă celelalte, neucise, și trebuie să ia foc casa celui ce le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]