200 matches
-
Îi face curte un asistent. Zice că vrea s-o publice În Gazeta literară.“ „Și ce e rău În asta?“ „Dimpotrivă. Îmi ridică baremul, dar nu sunt sigur că o va publica.“ Se ferchezuiește, se dă cu parfum ca o cocotă și pleacă. „Ciao, Martine.“ „Pa.“ Las cartea, sar În picioare, ies la aer. Merg ca un automat pe calea Victoriei. Mă opresc din când În când și mă uit la câte o femeie. Se uită și ele. Nu din același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu-mi făcea nicio plăcere, însă scopul meu era să impresionez spectatorii"6. Câțiva ani mai târziu, tinerilor din rândul burgheziei li se deschid două alcovuri. Acela al fetelor din popor femei ușoare, cocote docile și puțin stânjenitoare și acela, mai prestigios, al femeilor de lume. La aceste două moduri de inițiere sexuală face referire Guy de Maupassant în legătură cu Julien. Romancierul precizează că viitorul soț al lui Jeanne, vicontele de Lamare, este înalt și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care își dăruiesc trupurile unor domni chipeși care le sunt pe plac așa cum dăruiești o bucată de pâine ori o cutie de chibrituri! Dacă va fi existând în Franța vreo semi-virgină, declară tânăra, aceasta nu poate viețui decât în lumea cocotelor". "Oare ce au acești buni domni împotriva noastră, de ne ponegresc în așa hal?" exclamă și una dintre "tinerele fete zugrăvite de ele însele", când este rugată de Olivier de Tréville să-și spună părerea în legătură cu romanul Les Demi-Vierges. "Sunt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
erotic. Silvaine este, în fiecare din cele șapte capitole, sensul pe care cineastul îl caută în Parisul libertății sale. Însă iubirea îi este refuzată în aceeași dimensiune în care libertatea îi este inaccesibilă. Domna V., o aristocrată amintind vag de cocotele faimoase ale orașului de altădată, îl atrage într-un duet erotic încheiat pe același ton al insatisfacției și însingurării. Cineastul pare un mesager dintr-o lume imobilă, a înghețului ce a înțepenit trupuri și idei, metafora frigului revenind în text
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a înlocuit soarele cu lumina electrică, peste clopotniți a făcut case, peste sfinți bancheri, peste poeți șoferi, peste catedrale a întins conductele latrinelor sale; burghezia a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
concluzia că la autorul Scînteilor galbene dragostea e un sentiment epuizat devreme necesită cîteva precizări. Bacovia a iubit și a jinduit mereu la iubire. în toată opera sa nu dai decît peste două izbucniri de misogin: „Femeie, - mască de culori,/ Cocotă plină de rafinării -/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înfiori...” („Contrast”) și: „Voi, femeilor, ați nenorocit o mulțime de scriitori”. („Dintr-un text comun”)4) Firește, se considera printre aceștia. Era convins că nefericirea sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin rugăciune, de a elimina din minți gîndurile legate de iubiri profane și de a-și domina, în spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din „Amurg violet”.2) „Cochetă” are și valoare descriptivă, și valoare morală. Poate fi echivalat prin „elegantă”, „distinsă”, dar și prin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înflori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu, care țipi la desfrînări tîrzii/ Pe visători, cu greu, îi înflori...” („Contrast”).4) Indignarea lui e mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
public, fără ca bărbatul său să facă obiecție. Așa va fi datina în Paris, îmi ziceam: iată am ocazie a o observa. Cînd am rămas singur, cu amicul romînului în chestiune, l-am întrebat: «-Ce femeie are amicul d-tale?» «-O cocotă; nu vezi cum lucrează din palme și pumni?» Atunci mi s-au deschis ochii, și adevărul acestei caracteristici l-am observat mai apoi, de multe ori, la cafenele, la Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bullier, la Folies Bergères, pe străzi, pe bulevarde. în Paris sînt 346 de studenți romîni, toți băieți avuți; se zice că rar care n-ar avea femeia sa. Așa se înțelege cum nu pot trăi cu șase sute franci pe lună! Cocotele sînt frumoase, tinere: toată Franța, toată Europa, ba toată lumea își aduce tributul pentru a li menținea reputația care servește ca una din cele mai puternice atracții pentru străini în a veni și cheltui parale în Paris. Parisul este refugiul îngerilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de aici perfecțiunea detaliului. Baudelaire scria: "la femme est naturelle, c'est à dire abominable". Însă bijuteriile, parfumurile, toaletă o metamorfozează la infinit. Bijuteriile răspund unei triple funcții legate mai mult sau mai putin de categoria socială: ele permit identificarea cocotelor (caracterul lor exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
impresiei de desprindere definitivă, prin accentul pe afectivitate, de direcția caragialiană, componente ale tipologiei și ale tematicii lui Mihail Sebastian sunt încă tributare marelui înaintaș.222 Personaje ca Bogoiu, Madame Vintilă, călătorul și soția lui sunt tipuri caragialiene (micul funcționar, cocota adulterină, cuplul de vilegiaturiști) mai adânc personalizate și umanizate, iar anumite scene dezvoltă în același sens găunoasele și sincopatele pseudoconversații din "șarjele de atelier" ale lui Caragiale: Ștefan: Capricii. [...] I-ai vorbit? Bogoiu (evaziv): Daa... Ștefan: Și? Bogoiu (același joc
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al Hortensiei Papadat-Bengescu. Tânărul Costel este aici provincialul stabilit în București, permanent preocupat de integrarea în grupul celor mondeni, în special prin vestimentația modernă pentru care își cheltuiește toate resursele financiare trimise de părinți. Naiv și ușor manevrabil de o cocotă experimentată, ca și Mișu din menționata bucată caragialiană, Costel este pregătit, după moartea bunei Ana, să înfrunte lumea cu același cinism prin care fusese manipulat de către Lupescu, un Mitică mult mai vorace și lipsit de scrupule. În această variantă, de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
continuare, de curtezane istorice-reale: Aspasia, Yang Guifei, Veronica Franco, Athénaïs de Montespan, Marchiza de Pompadour... Acestea, în anumite perioade, au un statut distinct, recunoscut, respectat și râvnit. Supranumite și femei celebre, femei fatale, împărătese de alcov, dive ale divanului, metrese, cocote, deminondene etc, curtezanele sunt femei întreținute, practicante ale erotismului multiplu interesat care își valorifică frumusețea, inteligența, puterea de seducție, sex-appeal-ul, talentele și își valorizează farmecul pentru a cuceri bărbați importanți ca poziție socială, pentru a se menține în sfera atracției
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile de a învinge sau de a fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sub supravegherea poliției, legal sau clandestin, prostituatele de rând au fost și sunt considerate paria, dovadă apelativele disprețuitoare: fete ușoare, fetele nopții, femei de stradă, dame de consumație, vidanjoare ale amorului, stele căzătoare ale dorinței, marchize ale trotoarelor, bunuri publice, cocote, starlete, coarde, pipițe, parașute, pocnitori etc. Cum ajung femeile să practice sex contra cost? Unele, în mod deliberat, altele, întâmplător, altele sunt șantajate, manipulate, amenințate prin sistemele traficului de persoane. Unele o fac ocazional, altele, în mod constant. Trăiesc în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fără voce și talent, aspiră să urce pe scena teatrului. Bordenav, directorul Teatrului de Varietăți a distribuit-o pe tânăra Nana în rolul zeiței Venus din piesa Blonda Venus. Parisul literelor, al finanțelor și al plăcerilor, ziariști, scriitori, mai multe cocote decât femei cinstite, după cum evidențiază autorul, au venit la spectacolul căruia i se făcuse mare reclamă. Publicul a recunoscut-o pe tânăra de optsprezece ani, înaltă, blondă, bine legată, cu ochi mari, albaștri, tânăra ce, anterior, făcea trotuarul în colțul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a părăsit fără nicio explicație. Motivul? Era sărac și s-a jurat să fenteze sărăcia și să nu facă concesii iubirii. Autorul îi dezvăluie filosofia de viață. Ea alungase dragostea din viața ei și s-a hotărât pentru cariera de "cocotă" [...]. Dragostea nu se numără printre năzuințele ei. Nu dorește să se îndrăgostească de un tânăr drăguț și sărac. Își dorește o casă aristocratică pe Avenue du Bois și tot ce decurge din asta. Cei doi au petrecut zile și seri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu ea. Henri a fost impresionat de gestul ei de a-i oferi, de ziua lui, cadou, un album de stampe japoneze. Pentru a-și scuti prietenul de suflet de suferințe și pentru a-și urma cu consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și expună pânzele și a fost pe punctul de a refuza pentru a nu fi departe de iubita lui Myriam. Se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost secretara contesei Zélide, pasionată de arheologie, a învățat multe de la ea. A vegheat-o pe contesă când a murit și după aceea a plecat la Amsterdam, unde își câștigau existența prostituate de trotuar, de lux sau de cazinouri și cocote de interior. Multe dintre ele erau găsite moarte în hoteluri și în desișurile parcurilor. În Amsterdam, Lucia s-a hotărât să poarte văl pentru a-și ascunde urmele variolei, pentru a-și trăi viața, pentru a-și câștiga existența. Cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard ordinar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]