965 matches
-
și, cunoscând unde își petrece în general timpul, a ajuns acasă plângând în hohote, de se auzea pe toată valea Florei, fără frumoasele sale cosițe negre, deoarece învățătoarea a băgat-o într-o debara și i-a înfipt foarfecul în codițe retezându-le, lasând-o cu părul scurtat băiețește. *** Pe la vreo unsprezece - doisprezece ani, Ana și Maria au fost duse de Fana prin zona Buzăului să-și petreacă vacanța de primăvară la bunicii paternali. Aici le-au prins și sărbătorile Paștelui, cu
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
luat titlul acesta haios cu conotații aborigene inuite sau yupike!? Ce alte albume mai mai conține discografia ta? Simina GRIGORIU: Primul EP am vrut să mă reprezinte cât mai mult. Port cu pasiune ghetuțe mukluks** și am părul într-o codiță pe o parte (ponytail***). Mi s-a părut foarte potrivit. Muzica este inspirată și folosește bucăți de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place să încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanești! Combinația de muzică tradițională cu tobe electronice devine stilul
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
cu americanii?! Cel mai trist este un alt fapt ce cutremură România. Mama și tatăl plecați în cele patru zări pentru un trai mai bun, copii lăsați în izbeliște, care se închid în lumea lor până ce intervine ăla, micu” cu codița și pune gheara pe ei. Asta nu e atitudine, e fapt real, nu e joacă ci cutremurare, e realitatea ce se împletește printre noi. Lista cu lipsurile patriei poate continua! E trist, e foarte trist. În țara noastră dreptatea nu
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
celălalt, din mahalaua veche, Pe cățel îl văd: vine la mine și saltă o ureche; „M-a cunoscut, pungașul”... în juru-mi se-nvârte, În timp ce o copilă îl strigă: „Intră-n curte!” Îl dojenește fata, se gudură, sare-n jurul meu... “Codiță, intră-n curte! Ah, câine derbedeu!... Când vine mama, -i spun că te joci cu străinii; Cățel afurisit, mânca-te-ar mărăcinii! Îmi umbli prin vecini? Ești pușlama , nu câine; Azi te pedepsesc, și na-i să mai guști pâine
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
intră-n curte! Ah, câine derbedeu!... Când vine mama, -i spun că te joci cu străinii; Cățel afurisit, mânca-te-ar mărăcinii! Îmi umbli prin vecini? Ești pușlama , nu câine; Azi te pedepsesc, și na-i să mai guști pâine!...” Codiță, ca hipnotizat, în curtea lui s-a dus. Când trec prin fața casei, îl văd, în laț e pus. Ce mare a crescut!... și vocea și-a schimbat; Sânt sigur, pe hoț mi-l rupe: e lup adevărat. Dar, niciodată, Codiță
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
Codiță, ca hipnotizat, în curtea lui s-a dus. Când trec prin fața casei, îl văd, în laț e pus. Ce mare a crescut!... și vocea și-a schimbat; Sânt sigur, pe hoț mi-l rupe: e lup adevărat. Dar, niciodată, Codiță, pe mine nu mă latră; Cu dragoste mă privește, el știe...că odată: La pieptul meu l-am strâns cu mult drag, L-am ospătat, i-am vorbit, și-o noapte-n prag A stat de veghe și, mulțumit a
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
eforturi pentru a-i îndeplini prezicerea doamnei Viorica. Astăzi aș da orice să mai fiu copil, să stau cu ochii plecați în fața clasei, iar Doamna Viorica să mă certe, cu linia în mână: - Viorel, de ce-ai tras-o de codițe pe Rodica Mică ? 18.12.2005 Referință Bibliografică: Școala de ieri / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1307, Anul IV, 30 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ŞCOALA DE IERI de DAN NOREA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349545_a_350874]
-
energie, să mai joace tupu. Mai bine să ne fie dor de ea decât să ne plictisească, îmi recomandați de zor Cascăliformi Malflorieini Și Arțag. Să mergem mai bine spre cea care împreună cu surioara ei culeg cu grijă prunele, păstrând codițele acestora. Cele cu codiță sunt cele mai bine plătite la Centrul de primire legume și fructe. Mânuțele lor așează cu atenție prunele, să nu rămână urme pe suprafața pielițelor sensibile, în lădițele ce așteptau cuminți să fie umplute. Zilele de
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
tupu. Mai bine să ne fie dor de ea decât să ne plictisească, îmi recomandați de zor Cascăliformi Malflorieini Și Arțag. Să mergem mai bine spre cea care împreună cu surioara ei culeg cu grijă prunele, păstrând codițele acestora. Cele cu codiță sunt cele mai bine plătite la Centrul de primire legume și fructe. Mânuțele lor așează cu atenție prunele, să nu rămână urme pe suprafața pielițelor sensibile, în lădițele ce așteptau cuminți să fie umplute. Zilele de vară păreau nesfârșite, iar
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
suprafața pielițelor sensibile, în lădițele ce așteptau cuminți să fie umplute. Zilele de vară păreau nesfârșite, iar prunii nu prea înalți, erau încărcați de rod. Cu greu se putea despovăra un prun într-o zi. Cele mai urâte și fără codițe erau folosite la silvoiț. În vremea aceea silvoițul fiind singurul lux dulcifer, se făcea în cantități mari în căldările de cupru târguite de țărani pe te miri ce, de la țiganii căldărari ce poposeau în fiecare an spre sfârșitul verii. Soseau
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
la 1,45 m. O purta val vârtej mai mult pe sus sau chiar în brațele-i largi, ca pe o copilă, care se da de grindă... De la fiecare Bal, nelipsită era Bunica Maria, înaltă, cu părul prins împletit în codițe pe spate, strâns în coc sub o basma de mătase, cu un impecabil costum popular, însoțită de un baston meșteșugit lucrat, dar nu pentru sprijin, ci ca semn de noblețe, de distincție, ca de Stareță. De fapt orice bunică și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
labe, ca maimuța, papa cu lingurița, bavețică, căcățică, grădiniță, șoim al patriei, asta s-a dus dracului! școală, abecedar, caiete, bine că or să dea tablete, emoții, note, oglinzi pe sub bancă, uniforme, ba nu! teză, tiroleză, ei pe naiba! fustițe, codițe, fundițe, băi, ești nebun? examene, liceu, am un leu și vreau să-l beu, rahat cu perjă - leul! concurs de dosare, intervenții, rugăminți, șpagă, da, sfânta șpagă românească și, în sfârșit, facultatea, dișteptu’ lu’ tata îi student, papă banu’ permanent
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică, dar și din bun simț creștinesc, s-au conformat, evitând urmări neplăcute. Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în glumă și cimitirului. Când vreun șoltic urează neprietenilor „-Vedea-te-aș la Codiță!” se știe ce sentimente nutrește fată de acesta), a făcut imprudeța să refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
toți oamenii, de frică, dar și din bun simț creștinesc, s-au conformat, evitând urmări neplăcute. Numai unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în glumă și cimitirului. Când vreun șoltic urează neprietenilor „-Vedea-te-aș la Codiță!” se știe ce sentimente nutrește fată de acesta), a făcut imprudeța să refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși erau deja beți. Refuzul acestuia li s-a părut obrăznicie, unul dintre ei a
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși erau deja beți. Refuzul acestuia li s-a părut obrăznicie, unul dintre ei a scos pistolul și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a murit, dar nici teafăr n-a rămas, ci schiop pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei Roșii. Reclamația adresată de victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii ruși. Groaza cea mai mare au trăit-o femeile: mame, soții, bunice, nurori, fete și copile, care auziseră de grozăviile de care erau în stare acești primitivi needucați și
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
o duminică și care-l privea acum parcă ironic din perete. Tăcerea se lăsă amenințător peste întreaga clasă. Directorul, care venise în inspecție, ridică nedumerit privirile din hîrtiile sale. “Ramona, răspunde tu”, încercă profesoara să salveze situația. Ramona, fetița cu codițe din fața lui, răspunse conștiincios: “Poetul vrea să spună că limba română este ca o duminică pentru că este frumoasă ca o duminică”. Siguranța de pe fața ei inteligentă, nesuferită, îl făcu pe Mihăiță s-o urască pentru o clipă. Simțea cum ceafa
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
acordeon de bețiv în duminici după-masa, cînd se dansa îndrăcit, pînă la epuizare, la albeața pîcloasă, de ciment, a cerului, la subsolurile bîhlite ... Tăcea ... tăcea ... Apoi spuse hotărît, în ciuda viforului dinspre director, în ciuda privirilor mîngîioase ale profesoarei, în ciuda Ramonei cu codițele ei atîrnînd cuviincios, atît de cuviincios, în ciuda tuturor, a întregii lumi: “Nu, limba română nu este ca o duminică. Referință Bibliografică: Limba română nu este ca o duminică / Radu Părpăuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 376, Anul II, 11
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-o murdărească, țopăind prin fața noastră de vreo câteva ori, nervoasă că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și fructe, care începu să behăie: “Ia morcovelul! Ia vărzica! Ia zmeurica!” Și toți dădură buzna peste coșurile ei. Nea Martin umflă trei legături de zmeură
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
și altele; - volum de autor, „Profeție” - 2008, Editura Betta, București. PROZĂ (romane, povestiri, eseuri, critică, interviuri): - Ultimul om, 2012, Ed. Betta; - Îndrăgostiți de arta cuvântului, (Încercări critice și interviuri) 2012, Ed. Betta, București; - Chipuri de apă, 2011- Ed.Betta; - Povestiri: Codiță cel viteaz, 2011 - ed.Betta; - Formula matematică a iubirii, 2010 - Editura Betta; - Întâlnire la castel, 2000 și 2010 (ed.a II-a) - Editura Betta; - Asasinat la Cracovia, 2009 - Editura Betta; - Destine în derivă, 2009 - Editura Betta; - Zodia proscrișilor (Concurențialii ), 2009
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
Batiste, luna viitoare. Față de toate celelalte dobitoace, De Anul Nou nu vreau decât Excepție făcând o dolofană Ciorapi, de mi-arajunge banii, De scroafă bălană Sunt econom și hotărât, Perceată cu negru pe burtă Să crape de necaz dușmanii!. Și cu codița cam scurtă, În martie, de-oi câștiga, Pe lângă care se gudura îngâmfat, Imi iau curea, așa încât, La balta din sat. Cei pantaloni nu mi-or cădea , Dar, ce să mai insist, că nu e cazul Și nici eu nu voi
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Cică Domnul sfânt (se zice) Într-o undă de-mbunare Le-a dat dracilor pământul Ca să-l aibă în păstrare. Dar procleții, cum li-i firea Plină doar de strâmbătate Puneau oamenii să facă O mulțime de păcate. Ba-și îmbârligau codița Chiar și întru cele sfinte Învrăjbind frate cu frate Și copil și cu părinte. Tot atunci în acea vreme Sus, în sihla cea bătrână Își ducea veacul lui tânăr Un fecior ce-avea o stână, Toată pline de mioare Și
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
altele. Munca lui Sisif. După spălătorie merg la Carrefour la cumpărături, iar după amiază mai bag niște rufe în mașină. M-am învățat minte, nu mai spăl duminica. Mai am de plătit întreținerea și de cumpărat mâncare de cățel pentru Codiță. Aoleo, să nu uit, trebuie să schimb apa la broscuțe. Cu ocazia asta mi-am dat seama că "dorul", cuvântul atât de plin de lirism, are și o latură mai prozaică. Dar te rog, nu-i spune lui Leni, să
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
marile iubiri. A intrat în viața noastră cu iubirea sa Ne-a adus și mângâiere când se alinta. Ne-a iubit pe fiecare după placul său, a plecat din viața noastră și ne pare rău... SIX Legănându-te alene cu codița fluturând tu veneai timid spre mine, aerul adulmecând. Și luându-te în brațe, când în ochi eu te-am privit inima-mi bătea, nebună...m-am îndrăgostit. Six motan siberian, cu blănița moale mi-a adus în viața mea clipe
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]