334 matches
-
familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului se învecinează cu moșiile satelor Frasin, Codreni, Elinovca și Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și Antoneuca, la sud - cu cele ale satelor Ochiul Alb și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara, iar la nord-vest cu cele ale satelor Chetroșica și Caraiman. Prin
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
cu domiciliul actual în Germania, 94539 Ampfing, Wernheri v. Braunstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ghimbav, str. Pieței nr. 103, județul Brașov. 205. Dittrich Mihaela Luminița, născută la 25 ianuarie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Codrean Mihai și Mărie, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt,Friedrichsring 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Siria, Calea Aradului nr. 1545, județul Arad. 206. Chițu Coman Ovidiu, născut la 10 iulie 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
(în ) (n. 29 octombrie 1967, satul Lupa-Recea, comuna Codreanca, raionul Strășeni) este un episcop ortodox din Republica Moldova, care îndeplinește în prezent funcția de Episcop de Ungheni și Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, cu titlul de "de Hâncu" (aflându-se sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
de Ungheni și Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, cu titlul de "de Hâncu" (aflându-se sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei). Episcopul s-a născut la data de 29 octombrie 1967, în satul Lupa-Recea din comuna Codreanca (raionul Strășeni), într-o familie de muncitori, primind la botez numele și patronimicul de Valeriu Ioan Musteață. În anul 1985 a absolvit școala medie din satul Codreanca (raionul Strășeni). De mic copil a frecventat biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
a născut la data de 29 octombrie 1967, în satul Lupa-Recea din comuna Codreanca (raionul Strășeni), într-o familie de muncitori, primind la botez numele și patronimicul de Valeriu Ioan Musteață. În anul 1985 a absolvit școala medie din satul Codreanca (raionul Strășeni). De mic copil a frecventat biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Codreanca, unde a fost pălimar și citeț. De asemenea, participa des la slujbele ținute în mănăstirile din apropiere, pe raza de 35 km de la satul
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
într-o familie de muncitori, primind la botez numele și patronimicul de Valeriu Ioan Musteață. În anul 1985 a absolvit școala medie din satul Codreanca (raionul Strășeni). De mic copil a frecventat biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Codreanca, unde a fost pălimar și citeț. De asemenea, participa des la slujbele ținute în mănăstirile din apropiere, pe raza de 35 km de la satul natal fiind 10 mănăstiri, de unde a obținut o educație creștinească înaltă. În perioada vacanțelor de vară
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Gurbănești (în trecut, Gurbănești-Coțofanca și Gurănești-Preasna) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Codreni, Coțofanca, Gurbănești (reședința), Preasna, Preasna Veche și Valea Presnei. Comuna Gurbănești se află în vestul județului, pe malurile Mostiștei, la sud-vest de orașul Lehliu Gară. Este străbătută de șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Sărulești și Tămădău
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
Sp. Gasoti și Eforia Spitalelor Civile din București. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Preasna Nouă, având 1133 de locuitori, 233 de case și 18 bordeie în satele Preasna Nouă și Codreni; în această comună erau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează că cele două comune au fost unite sub numele de "Gurbănești-Preasna" în plasa Sărulești a aceluiași județ, având 4258 de locuitori în satele Codreni, Coțofanca
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
și Codreni; în această comună erau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează că cele două comune au fost unite sub numele de "Gurbănești-Preasna" în plasa Sărulești a aceluiași județ, având 4258 de locuitori în satele Codreni, Coțofanca, Fântâna Doamnei, Gurbănești, Paicu, Preasna Nouă, Ciofliceni și Valea Presnei. În 1931, comuna a luat numele de "Gurbănești", iar satele Paicu și Fântâna Doamnei au fost separate și arondate noii comune denumite "Principele Mihai". În 1950, comuna a trecut
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
Principele Mihai". În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Satele Preasna Veche și Codreni au fost depopulate în urma construcției barajului de la Gurbănești, pe Mostiștea, în 1985. Cinci obiective din comuna Gurbănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
și situl arheologic de la nord de satul Preasna, pe malul stâng al Mostiștei, ce cuprinde o a treia așezare din perioada Latène, precum și o alta din Epoca Bronzului târziu. Un al patrulea obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: schitul Codreni, datând de la 1678, cuprinzând biserica „Schimbarea la Față”, chiliile, turnul-clopotniță și zidul de incintă, ansamblu distrus odată cu formarea acumulării Mostiștea. În fine, al cincilea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de hotar din centrul satului Coțofanca, datând din secolul
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
iunie 2015, este următoarea: Condițiile climaterice și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultură și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificație, "Prundiș" SRL(prelucrarea fructelor), "Pascua" SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), "Codreanca" Ș.A.(confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice. Astfel în oraș au fost lansate trei întreprinderi de construcții, iar nu demult și o mică fabrică de mobila și de materiale de
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
Chirianca (6.6 km) • Pănășești (6.8 km) • Bucovăț (7.4 km) • Greblești (7.9 km) • Negrești (8.2 km) • Onești (9.5 km) • Voinova (9.5 km) • Rassvet (9.6 km) • Strășeni (10.2 km) • Pitușca (11.1 km) • Codreanca (11.4 km) • Căpriana (11.5 km) • Vorniceni (11.8 km) • Țigănești (12.1 km) • Rădeni (13.9 km) • Roșcani (14.1 km) • Românești (15.2 km) • Donici (15.3 km) • Lozova (16.1 km) • Tabora (16.2 km) • Stejăreni
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
se secularizează, în 1783-1786, adică trec în proprietatea statului, dar și în proprietatea foștilor obști de iobagi mănăstirești. „Astfel, vechiul hotar de pe pârâul Lupoaei, care despărțea Berchișeștiul de Capucodrului, pricina atâtor înverșunate certuri, a fost împins spre apus, până în pârâuțul Codrenilor”, consemna Procopie Jitariu. Scăpați de teroare călugărească, dar și îngrijorați de posibila ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
ei revenire, și la Capu Codrului, ca și la Berchișești, „în scurtă vreme numai, sătenii au împrejmuit satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
(n. 15 iunie 1956, Codreanca, raionul Strășeni) este un politician român din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreședintele Partidului Liberal din 13 martie 2011 până în prezent. s-a născut la 15 iunie 1956 în satul Codreanca, raionul Strășeni, RSS Moldovenească, URSS, într-o familie de
Veaceslav Untilă () [Corola-website/Science/302606_a_303935]
-
(n. 15 iunie 1956, Codreanca, raionul Strășeni) este un politician român din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreședintele Partidului Liberal din 13 martie 2011 până în prezent. s-a născut la 15 iunie 1956 în satul Codreanca, raionul Strășeni, RSS Moldovenească, URSS, într-o familie de învățători. A absolvit Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice din Chișinău 1978 și Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova 1997. A urmat doctorantura la Academia de Științe a
Veaceslav Untilă () [Corola-website/Science/302606_a_303935]
-
salariați care îmbuteliază până la 2 mln. sticle pe lună, materia primă fiind adusă atât de la cele 9 fabrici de vin din raionul Călărași, cât și din sudul republicii, iar sticlele în care este turnată această licoare dumnezeiască - din Franța. SA „Codreanca” din Călărași, înzestrată cu mașini de cusut japoneze, în colaborare cu firmele italiene „SIGGI” și „PALMA”, cu firma germană „TEAMDRES” din Hamburg, care confecționează îmbrăcăminte specială pentru muncitori, medici și bucătari, și-a făcut renume pe piața europeană. În câțiva
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
germană „TEAMDRES” din Hamburg, care confecționează îmbrăcăminte specială pentru muncitori, medici și bucătari, și-a făcut renume pe piața europeană. În câțiva ani ea a ajuns să deservească cu îmbrăcăminte comodă muncitorii de la uzinele de automobile „BMW”, Renault”, „Belw”, etc. „Codreanca” are trei secții de cusut, produce un spectru larg de confecții pentru bărbați, femei și copii, întreține legături strânse comerciale cu parteneri din republică, din Italia, Germania, Rusia, Elveția și alte țări. Fabrica de conserve din Călărași, dată în exploatare
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
a fost construit în anul 1678 în satul Codreni, care în prezent ține de comuna Gurbănești din județul Călărași. Este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Călărași cu codul LMI , deși din 1985 se află sub apele acumulării Mostiștea, la aproximativ 10 metri adâncime. Prima biserică de pe amplasamentul
Schitul Codreni () [Corola-website/Science/327168_a_328497]
-
din lemn, în anul 1661, de pan Dona Pepano, boier de rangul al doilea, apropiat de stolnicul Constantin Cantacuzino. În lucrarea "Mărturii românești peste hotare", istoricul Virgil Cândea amintește faptul că negustorul Panos Pepanos a dăruit jumătate din veniturile mănăstirii Codreni pentru întreținerea mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din Drino, Albania. Pisania din 1677, informează că în acel an era deja construită o mănăstire de zid cu funcție de așezământ religios și loc de popas pentru călători. Incinta mănăstirii cuprindea, în afară de biserică, o
Schitul Codreni () [Corola-website/Science/327168_a_328497]
-
greco-catolică) în 1858/1861. Pe lângă biserica ortodoxă satul mai are două biserici: penticostală și baptistă. Începând acum aproximativ 50 de ani (în 1957), s-a hotărât organizarea anuală a Festivalului Codrenesc la "Valea Lupului", pe teritoriul satului Chilia. Festivalul aduna codrenii din toate zonele Țării Codrului, iar spectacolele erau o oportunitate de exprimare a tradițiilor (ex. dans popular, port, mâncare tradițională, mic târg). Ulterior, ca urmare a creșterii numărului de participanți și a nevoii de spațiu mai larg, festivalul s-a
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
A elaborat mai multe itinerare excursioniste prin R. Moldova, Ucraina, printre care: "Chișinău - oraș european", "În căutarea orașelor antice" (Soroca-Cosăuți-Rudi-Drochia), "Donici - cuib de-nțelepciune", "În Bugeac la Căușeni" (pe urmele lui Alexei Mateevici), "Bugeac - unduiri de lanuri și popoare...", "Mănăstiri codrene - oază de spiritualitate în Moldova", " Pe urmele războaielor ruso-turcești", "Țipova - mistere și spiritualitate", iar impreună cu Vasile Grișco a fost elaborat itinerarul "Moldova de Sud - veacuri de glorie și eroism", ș.a. Ion Berghia (n. 17 iunie 1948). Studii: Școala de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Mănăstirea Țigănești este o mănăstire de călugări din Republica Moldova. Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor. În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită una de piatră, sub cârmuirea egumenului ieromonah
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
Științiice Studențești, a avut posibilitatea să parcurgă manuscrise cu texte culese din acest ținut nordic, de o arhaicitate copleșitoare. Găsise într-un descântec din Racșa o expresie pietrificată („apă "leuroasă"”). Apoi a aflat că oșenii, maramureșenii și o parte dintre codreni numesc butoaiele, în care păstrează vinul și țuica, "tonuri;" în franceză „toneau”. Dicționarele îl informează că francezii moșteniseră cuvântul de la vechii celți (cuv. "tunna)." S-a ocupat și de alte expresii pietrificate, uneori cu mari satisfacții, cercetările sale axându-se
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]