7,028 matches
-
trage trei, Trage câte poze vrei. Nu uita în schimb o lecție, Ca să ai mata direcție Când apeși declansatoru' Ai pus ochilor zavoru', Când respiri chiar poți să riști, Ca imaginea s-o miști Nu holbă ochii la șes, Studiază codrul des, Fă din dește un dreptunghi, Ca să vezi din care unghi! Fă și scharfu' dinainte, să ai claritate-n minte Iar din blitz traznești oleacă Luminează cât să-ți placă Trepiedul să-l fixezi Să fii liber, să vibrezi O
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/catalin_anastase_1418718307.html [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
nu venise ningea cu roșu peste-o mare adâncă de atâtea vise [2] Și tu stăteai atât de albă la marginea acestei lumi și-ți beai cafeaua în apusul care sufla dinspre genuni [3] Și eu veneam dinspre adâncul acelor codri-ntunecoși cu două cosmosuri pe umeri în locul ochilor mei scoși [4] Și-ți vedeam capul de departe pe-un fel de culme un mormânt care plutește și se duce venind din veac adus de vânt [5] Și eu strigam din ce în ce mai
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
mi-ești gură, eu, fântână, Tu mi-ești ploaie, eu, țărână - Dor cu dor, în fiecare, Dorul naște, dorul moare, Și în Rai de Românie, Dorul crește, și învie - Tu mi-ești turmă, eu ți-s stână, Tu mi-ești codru, eu, lumină, Tu mi-ești stele, eu, pământ, Tu mi-ești cântec, eu, cuvânt - Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu ți-s floare de salcâm - Eu
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Hora_romaneasca_jianu_liviu_1326794000.html [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
o lună plină și tremură când îl atingi, ca o felină, te uită în ochii mei, nu-ți fie teamă și vino de mă mușcă, să-mi lași rană, fi derbedeu, golan, fi haimana vino de mă pătrunde,că în codrii luna-i stea, de vrei mă ai, sunt doar un vânt sunt adierea ta de neînfrânt, te culcă în pat, e așternutul nou și vino sunt a ta, sunt fata din tablou, stinge lumina, ca să putem dormi și când vor
FATA DIN TABLOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1473852510.html [Corola-blog/BlogPost/384245_a_385574]
-
mănunchi de speracle și ca orice marfă nemțească, funcționează ireproșabil deschizând orice ușă... Având în vedere toate aceste dovezi clare ale vioiciunii limbii românești, nu știu de unde superstiția cu limba de lemn... Poate din cunoscuta legătură a românului cu natura: codru-i frate cu românul...! Frate, frate, dar brînza-i pe bani, și dacă banii n-aduc fericirea, măcar brânză să aducă pentru că, cine-i zgîrie-brînză se mulțumeste și cu un codru de pâine, iar cine-i zgîrie-bani se spune că fură
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
de lemn... Poate din cunoscuta legătură a românului cu natura: codru-i frate cu românul...! Frate, frate, dar brînza-i pe bani, și dacă banii n-aduc fericirea, măcar brânză să aducă pentru că, cine-i zgîrie-brînză se mulțumeste și cu un codru de pâine, iar cine-i zgîrie-bani se spune că fură ca-n codru... Iată, am descris din câteva mișcări bruște de condei, sinergia chestiunilor spiritualicești și materialicești care dau dimensiunea bucal-orală a existenței noastre. În ceea ce privește povestea cu frația, cred că
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
cu românul...! Frate, frate, dar brînza-i pe bani, și dacă banii n-aduc fericirea, măcar brânză să aducă pentru că, cine-i zgîrie-brînză se mulțumeste și cu un codru de pâine, iar cine-i zgîrie-bani se spune că fură ca-n codru... Iată, am descris din câteva mișcări bruște de condei, sinergia chestiunilor spiritualicești și materialicești care dau dimensiunea bucal-orală a existenței noastre. În ceea ce privește povestea cu frația, cred că românul nostru de astăzi, ar fura mai degrabă-n direct pe vreun post
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
de condei, sinergia chestiunilor spiritualicești și materialicești care dau dimensiunea bucal-orală a existenței noastre. În ceea ce privește povestea cu frația, cred că românul nostru de astăzi, ar fura mai degrabă-n direct pe vreun post de televiziune decât să se ducă pînă-n codru pentru o treabă atât de simplă. Cât despre codrul de pâine, când nu este cel de toate zilele, adică mare și cald și pe masa altora, trebuie să recunoaștem deschis că, a fost înlocuit de hot dog și hamburger... Mult
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
dimensiunea bucal-orală a existenței noastre. În ceea ce privește povestea cu frația, cred că românul nostru de astăzi, ar fura mai degrabă-n direct pe vreun post de televiziune decât să se ducă pînă-n codru pentru o treabă atât de simplă. Cât despre codrul de pâine, când nu este cel de toate zilele, adică mare și cald și pe masa altora, trebuie să recunoaștem deschis că, a fost înlocuit de hot dog și hamburger... Mult e dulce și frumoasă limba ce-o cârtim, dar
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
trupuri! Visez la o legătură mai strănsă și mai reală între români, la mai multă unitate, la mai multă dreptate, bunătate, omenie și cinste. Și mai ales între noi, cei care ne aflăm în pribegie departe de familiile noastre, de codrii cei verzi și seculari, departe de înțelepciunea, omenia, mândria și cinstea cu care Dumnezeu ne-a înzestrat ca popor și pe care suntem obligați moral, să le păstrăm și să le transmitem mai departe moștenitorilor noștri, oriunde trăim în această
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
uita să spui de nu vrei să mai rămâi mai bine, simplu, bun venit bucuros te-am regăsit adio spui doar dacă pleci cu stelele să te întreci dar nu-i mai bine să revii de pe cărările pustii? rătăcitor prin codrul vieții te scalzi în roua dimineții privești spre cerul luminat o rugă-nalți în gând curat călătorești în pași de dans în dulce-al inimii balans în vis de albe fantezii să luminezi în seri pustii te uiți tăcut la
ADIO... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adio.html [Corola-blog/BlogPost/348125_a_349454]
-
Electorale Centrale (CEC). Așadar, cu o presă puternic aservită politic și cu abuzul de resurse publice puse în mișcare înainte de alegeri, ziua votului a fost relativ calmă. Am verificat secții de votare cu palmieri și la spitalul de psihiatrie din Codru Sâmbătă am vizitat cinci secții din Chișinău și suburbii, pentru a vedea cum se aplică ștampila retras pe pătratul din buletinul de vot cu numele lui Marian Lupu. Nu am avut ocazia să vedem pe viu, pentru că ori terminaseră de
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
am avut ocazia să vedem secții de votare organizate în cele mai exotice locuri: Casa de Cultură a Feroviarilor, în mijlocul căreia erau plantați palmieri de peste 15 ani, Centrul de Cultură și Istorie Militară sau Spitalul de Psihiatrie de la Costiujeni (orașul Codru), o instituție înființată în 1892 ca spital pentru alienații mintal cu colonie agricolă. Drumul cel lung către Comrat În ziua alegerilor am ajuns în aproape 10 secții de votare din mediul urban și rural, din zona Ialoveni, Hâncești, Leova și
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
Ești Luceafărul din zori, Ce-ai făcut din vers comori. Iar în cuib, pe rămurele, Ai pus cânt de păsărele Și în fiecare glastră Ai sădit o floare albastră. Pe lângă plopii fără soț Adesea ai trecut, E liniște acum în codru Și buciumu-i tăcut. În negrul nopții fără pată, Pe bolta-ntunecată, Rămâi arzând ca o făclie, Cântând o dulce Românie. Codruț Marian Stroia Elev, clasa a V-a Liceul Teoretic ”Emil Botta” Adjud, Vrancea Referință Bibliografică: Lui Eminescu / Gheorghe Stroia
LUI EMINESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1421263467.html [Corola-blog/BlogPost/382028_a_383357]
-
fi de trebuință /ne sunt de lipsă scuturile-acum./ Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut./ Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Răstignire). A așteptat cel mai mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Hristos a înviat). Demetrius Leontieș, medicul fără de-arginți, a suit urcușul demnității Neamului, cu toiagul de aur al divinului Adevăr. Cu fiecare frângere binecuvântată, poporul a pregătit în sânul său un mugure de Voievod, pentru a pregăti calea izbăvirii. Codrul de la Dobrina a devenit Altarul jurământului de credință al Elitei creștine abia înflorite ce avea să rodească. Sub steagul celui mai falnic s-au dăruit cu toată primăvara lor, cu toată mireasma și cu deplina iubire. Peste Neam au înflorit
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
se mișcă,/ umbre-ntrupate, fără glas,/ din deal coboară`n ritm de pas,/ dăngăte ce din tăcere mușcă.../ E denie... și-s multe evanghelii/ la slujbă, e Joia Mare;/ Iuda este gata de vânzare,/ Iar Petru azi e simbolu`ndoielii.../ Doar codrul înverzit suspină`n vânt/ de durerea proprie-i vieți,/ căci mugurii sunt singurii asceți/ cari știu să-și țină gruel legământ.(Denie, Joia Mare 1947). Pe sânul rozaliu al primăverii se aude un glas de heruvim și sus, Bolțile de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lui, într-o strigare de colind. Focul mâniei i-a pictat în suflet Icoana iertării. Vigoarea sufletului vioară răsună în răvașul anilor albi, imnul tinereții. Nopțile albe ale crezului său, trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și dulceața
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pentru Neam. Plâng clopote în inimi departe-n amintiri,/ cu funii grele trase, păstrate în iubiri;/ ușor, pe nesimțite, ăn suflet năvălesc,/ trezind uitate taine și gândul mi-l sfințesc./ Sub fulgerele vremii și crâncene blesteme/ m-au părăsit și codrii și inima-mi greu geme./ Sunt țintirimul tragic,, cu morți ce n-au murit,/ ce-n cazne lungi și grele cu ei am zăbovit./ sub apăsarea morții ce stă să ne sugrume,/ în gropnițe commune ascunși de cer și lume
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Iubirii. Bocetele devin Cântarea Cântărilor, lăcrimând sublim în splendoarea Slavei Învierii. Maria și Fecioarele, Ucenicii și Îngerii, Mamele și Florile, Copiii și Arhanghelii, Tații și Apele, Vinul și Eroii, Păsările și Mucenițele, Cuvioșii și Cucii, Pâinea și Crucea, Catapeteasma și Codrul, Viețuitoarele și Magii, Păstorii și Sibilele, Cireșii și Sfinții, Stelele și Ostașii, Albinele și Martirii, Rândunelele și Mărturisitorii..., Totul în Toate răsună de Imnul Luminii: HRISTOS A ÎNVIAT !/ ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Gheorghe Constantin NISTOROIU Paști 2011 Referință Bibliografică: CRUCEA ȘI
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > ECOURI ALE BĂTĂILOR INIMII MELE - VIII Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Mersul la biserică, duminică de duminică, e un traseu urcător prin codrii de munte, plin de pericole, spre vârf. Fiecare Sfântă Liturghie reprezintă un copac marcat, astfel că dacă lipsești două-trei duminici la rând riști să te rătăcești și să te mănânce lupii. Noi, românii, suntem avantajați: ne bucurăm deopotrivă și de
VIII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1496930362.html [Corola-blog/BlogPost/368871_a_370200]
-
ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme! SPIONAJ ÎN ANTURAJ A devenit spionajul simbolul modernității, Se
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Căci guvernul și senatul sunt comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL ȚĂRII Nu vindeți pământul țării la o lume căpcăună, Nu mai vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali, C-ați distrus armata țării, eu v-
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]