607 matches
-
eschivarea) s-au combinat, făcând ca practica creării de sate planificate să fie mult mai puțin distructivă decât teoria. Satul de stat „ideal”: o variație etiopiană Modelul etiopian de strămutare forțată seamănă cu cel rus - din punctul de vedere al coerciției și cu cel tanzanian - În ceea ce privește motivația sa ostentativă. Dincolo de fondul socialist comun și de vizitele oficiale efectuate de autoritățile etiopiene În Tanzania pentru a vedea cum se derulează aici programul, pare să existe o afinitate mai profundă Între afirmarea autorității
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sistematic În direcția modelării realității după modelul observațiilor planificatorului. Efectul nu este deloc similar celui produs de terapia de șoc a campaniilor de colectivizare din Rusia sau de creare a satelor ujamaa din Tanzania, care se bazau mai mult pe coerciție decât pe stimulente. Cu toate acestea, pe termen lung, un plan puternic poate schimba - și chiar schimbă - realmente peisajul. Două logici agricole comparate În vreme ce logica practicii agricole reale este una a reacției inventive și bazate pe experiență la un mediu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
and Revolution, International Publishers, New York, 1931, p.23 (sublinierea aparține autorului). Trebuie remarcat faptul că aceia care urmau să fie „călăuziți” prin forță nu sunt burghezii, dușmani ai revoluției, ci clasele exploatate, cu excepția proletariatului, pentru care nu era nevoie de coerciție (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1964, p. 26). Pentru ca să nu se Înțeleagă că măsurile coercitive ale statului vor fi hotărâte democratic de către proletari sau de către reprezentanții acestora, Lenin afirma chiar după revoluție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În „statele libere” din Vest. În Rusia, majoritatea decretelor țariste aveau drept obiect șerbii fugari. În general, oricând există o frontieră deschisă, formele de muncă bazate pe lipsa de libertate sunt greu de menținut dacă nu se poate exercita o coerciție suficientă pentru a ține populația În frâu. Această logică funcționează cel mai bine În cazul regatelor interioare (În stil kratonian), Însă nu se aplică atunci când există locații strategice cu rol de monopol natural, obstacole sau puncte de control care pot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
societ)ții va depinde în întregime de primele - o idee utopic), imposibil de pus în practic) în acest tip de paradis. Dac) ea ar depinde în întregime de amenințare și pedeaps), atunci, organizarea societ)ții va fi bazat) pe pur) coerciție. Politică internațional) înclin) c)tre ultima condiție. Prezenta zilnic) a forței și încrederea recurent) în ea își pun amprenta pe afacerile statelor. De la Tucidide, în Grecia, si de la Kautilya, în India, utilizarea forței, împreun) cu posibilitatea de o controla, au
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în mișcare o putere menit) s) descurajeze, suficient de puternic) pentru a preîntâmpina orice agresiune și, în ultim) instant), putem contribui la crearea unei lumi a domniei legii și a liberei alegeri, f)când că lumea r)zboiului și a coerciției s) dispar)” (23 iulie 1962). Similare vor fi și beneficiile unei uniuni americano-europene. Câțiva ani mai tarziu, senatorul Fulbright, fiind dintotdeauna un eficient purt)tor de cuvânt al tendințelor de actualitate, pe cale de dezvoltare, a formulat, în înțelesul lor deplin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
titlul de Privat-Docent purta în exergă un citat din Eschil: „Într-un cuvânt, urăsc toți zeii“102. Aceștia reprezentau, în opinia lui, societatea care reprimă toate impulsurile personale. Zeii sunt tot una cu părinții sau cu autoritatea - agenți consacrați ai coerciției 103. Iar ordinea este, în primul rând, socială și fiind astfel reprezintă constrângerea prin excelență 104. De aceea, Marx considera că nu trăiește în societate ci împotriva acesteia. Pretindea că se păstrează, deliberat, în afara ei. În social-democratul Ferdinand Lassalle, evreu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În distribuția funcțiilor decizionale și politice reprezintă o neatenție destul de bizară și cu siguranță contraproductivă pe termen imediat și lung. De bine, de rău, generația ’80 atinsese maturitatea umană În momentul revoluției din decembrie 1989, crescând Într-un climat de coerciții politice și existențiale greu de imaginat astăzi. Ea a fost marcată, În principal, de repartițiile obligatorii În virtutea mediei de absolvire a facultății, de cele mai multe ori În sate și cătune situate foarte departe de marile centre de cultură, unde, cum bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imposibil de suportat omenește? Mai este un aspect aici - spuneau ei. Datorită revoluției, adică unei conjuncturi istorice fericite, ei, tinerii pe care-i avem În jurul nostru, au fost feriți de toate aceste atrocități. Nu au „luptat” pentru această eliberare de coerciție, ci s-au trezit trăind În ea, cu totul și cu totul firesc, așa cum peștele se bucură de apă și ursul polar de banchiză. Nici memoria lor nu a mai fost „formatată” de amintiri legate de această perioadă, pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la început intenția de a da o astfel de sentință. Câteva luni mai târziu, împăratul Honorius a dat o nouă lege prin care îi pedepsea pe donatiști prin amenzi, confiscări de bunuri și exilări. Deși aprobă astfel de măsuri de coerciție, Augustin recomandă aplicarea unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr. Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, Il discorso religioso
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
polițiștii fiind de regulă bărbați, deliberat sau nu, au tendința de a fraterniza cu soțul agresor. Pe zi ce trece însă, opinia publică și oficialitățile sunt tot mai sensibile și active în ceea ce privește violența domestică. Se recurge din ce în ce mai eficient laconjuncția dintre coerciție asupra agresorului și încercarea de a media conflictul, polițiștii, procurorii și judecătorul conlucrând cu asistenții sociali, psihologii, sociologii și antropologii. Aceștia din urmă au un rol important în înțelegerea și negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o cauză a neglijenței și abuzului. Fenomenul semnalat de psihologul american este unul răspândit, dar așa cum subliniază și alți autori, nu e justificat să victimizăm părinții cu axioma că, în esență, toți copiii pot fi educați cu blândețe și fără coerciție. Teza fundamentală în educarea copiilor este ca pe cât posibil să folosim recompensele, și nu pedepsele, iar când acestea se impun, să le utilizăm ca privare de recompense sau de activități plăcute (uitatul la televizor, joaca afară etc.), și nu sub
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoane în direcția îndeplinirii scopurilor și necesităților grupului” (apud Brilhart, Galanes, 1995, p. 158). Folosirea termenului modificare în această definiție trimite tot spre o activitate de influență, o influență care are la bază comunicarea eficientă (modificarea nu se face prin coerciție, spre exemplu). Numărul mare de definiții a generat o largă arie de teorii ale conducerii; mai mult, toate aceste abordări suportă (așa cum observă B. Bass) încadrarea în câteva categorii specifice: focalizarea pe procesele de grup, perspectiva personalității, relații de putere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a da o astfel de sentință. Cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 412, împăratul Honorius a dat o nouă lege prin care îi pedepsea pe donatiști prin amenzi, confiscări de bunuri și exilări. Deși aprobă astfel de măsuri de coerciție, Augustin recomandă aplicarea unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr.Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, „Il disseno religioso
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze ale agresivității: factorii ereditari: disfuncții psihice, probleme neuro fiziologice, a fi victimă a unor abuzuri; factorii familiali: educație inadecvată din partea părinților, disciplină severă, lipsa unei comunicări Între părinți și copii, coerciție, supravegherea severă sau slaba supraveghere; factori ai vieții sociale: influența grupului, a tradiției, influența mass-media prin prezentarea unor modele negative, structura școlară neadecvată: un orar supraîncărcat, programă neadecvată la cerințele elevilor și ale societății. Lipsa unei comunicări Între părinți și
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
atacuri Îndreptate Împotriva altor persoane sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce la ostracizarea socială premeditată a altora. Importanța tuturor acestor tipuri de comportament nu trebuie subestimată și de asemenea trebuie avute În vedere și efectele sale
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
dramaturgie, scriind, în colaborare cu Tiberiu Vornic, piesa Împărătița lui Machidon (1955). În epoca dominată de realismul socialist, a plătit și ea tribut tezismului ideologic în romanele Pădurea Poenari (1953), Orașul minunilor (1957), Frank and Smith Company (1982). Distanțarea de coercițiile ideologice se observă în scrierile pentru copii - Șerfi (1958), Toate au pornit de la... păpușă (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Ce ne povestesc Milena și Crina (1982) -, ca și în memorialistica autobiografică și de călătorie - Roată gândului, roată pământului (1977
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
pe cât posibil. Ne putem însă întreba în ce condiții este posibilă o asemenea societate. Punctul de vedere marxist, sprijinit puternic de evidența societății actuale, argumentează că, într-o societate bazată pe antagonism, democrația este vulnerabilă, fragilă, neputând structural renunța la coerciție și manipulare. O sociologie cu adevărat echidistantă este, în consecință, exclusă dintr-o asemenea societate. Ea apare mai mult ca o stare-limită spre care se aspiră. Echidistanța nu trebuie deci considerată a fi dată neproblematic. Eatrebuie construită treptat prin utilizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluții în prelungirea diferitelor interese, urmând ca actorii reali să decidă în cunoștință de cauză. c) Cunoștințe despre mecanismele proceselor democratice, cultivarea valorilor și a instrumentelor democrației: valoarea realizării consensului, a participării, critica soluțiilor bazate pe exercitarea puterii și a coerciției, promovarea tehnicilor dialogului, cooperării, a negocierii democratice. În acest punct al analizei este necesar să se formuleze câteva concluzii înlegătură cu relația dintre sociologie și colectivitate. Într-o societate diferențiată,sociologia nu poate face abstracție de această diferențiere. Asupra sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tinde să fie scăzut pentru că decizia este înlocuită cu conformarea. Sancțiunea situației în cazul unei decizii inadecvate tinde să fie înlocuită de sancțiunea autorității pentru respectarea/nerespectarea deciziilor luate de aceasta. Autoritatea nu trebuie considerată numai ca exercitare a unei coerciții, ci,după cum argumentează Herbert A. Simon (1977), și ca o eliberare. Ea lămurește cadrele generale, oferă direcții și repere pentru deciziile concrete, făcând posibil un proces de decizie cu un grad ridicat de certitudine. Foarte adesea utilizăm în procesul decizional
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
printr-o asumare tăcută, chiar dacă tardivă, a virtuții smereniei. Căci „ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri” (Luca 12, 3). Prologul căderiitc "Prologul căderii" Rareori actul delațiunii se naște dintr-o inițiativă privată, liberă de coerciții, spontană și autonomă în raport cu mediul. Turnătorul vesel care asumă singur exercițiul delațiunii, fără să fie amenințat, reprezintă totuși un caz rar. O conștiință amorală care socotește delațiunea un drept fundamental, dacă nu cumva o vocație, este candidat sigur la meseria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
câte întâlniri clinice există. Totuși, „spiritul” metodei este solid și poate fi caracterizat prin câteva puncte-cheie, pe care le vom analiza în continuare. 1. Motivarea schimbării este aleasă de client și nu impusă din afară. Alte abordări motivaționale au subliniat coerciția, persuasiunea, confruntarea constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestea generând o tensiune permanentă. Violența apare din cauza tuturor factorilor implicați și se manifestă la toate nivelurile: consiliu de conducere, administrație, direcțiune, cadre, personal, beneficiari. În concluzie, putem schița (opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în cultura de apartenență. 2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de natură politică, după cum afirmă adepții lui Clausewitz, dar există și obiective strict militare, transformate În misiuni ale armatei. Astfel, doctrina armatei americane (Joint Warfare of the Armed Forces of the United States) stabilește că aceste obiective sunt: Înfrângerea inamicului, coerciția, asigurarea garanțiilor de securitate (pentru aliați) și descurajarea (Troxell, 2006, pp. 219-222). Figura 3.2. Strategia națională: mobilizarea resurselor (adaptare după Jablonsky, 2006) 3.4. Evaluarea și managementul risculuitc " 3.4. Evaluarea și managementul riscului" După unii sociologi, societatea actuală
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor și coercițiilor normative de tot felul.” Cu alte cuvinte, un “rire d’accueil”, al solidarității cu eroul, dar concomitent un “rire d’exclusion”, de excludere și discreditare a tot ceea ce însemnă constrângere și normă. Ocupându-se de funcțiile carnavalescului în Evul Mediu
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]