7,311 matches
-
de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Așa cum, abia în clipa morții, existența unui om capătă desen final și se transformă în destin, modificănd retrospectiv toate datele ei de pănă atunci, tot astfel și destinul lui Mircea Eliade capătă abia acum, la publicarea Jurnalului portughez, o nouă coerență. (prima parte a acestui text a fost publicată în nr. 16)
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Cosmologie și alchimie babiloniană, M. Eliade nu rămâne pe mal încercând cu vârful degetului spiritualitatea arhaică. A coborât în mijlocul unor lumi care au dat asemenea sinteze mentale, intuiții fundamentale ale universului în care trăiau, le-a organizat, le-a căutat coerența, „realitatea”, pentru a le trimite apoi în epistole către cititorul „competent”.
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
să visăm că trăim / și de-atunci murim continuu”. Din imagini ale cotidianului aparent banal, asociate unor date livrești, în contiguitate cu metafore îndrăznețe, cu desfășurări în evanatai de “corelative obiective”, poemele ating totuși o unitate de stare sufletească, o coerență de adâncime, căci mișcarea aleatorie a suprafețelor textuale tinde mereu spre una centripetă, care nu e a cristalizărilor ultime - să le zicem “barbiene”, înalt moderniste - (“cum m-aș mai putea întoarce în acel echer cu laturi tăioase / în care locuia
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
asocierilor de imagini rămâne în continuare remarcabilă, conferind textelor o structură cu articulații elastice, cu salturi de la nivele distanțate ale imaginarului, urmând acelui soi de dicteu mai mult sau mai puțin automat care asigură totuși ceea ce am putea numi o coerență de stare lirică. Este o stare de inconfort lăuntric, de tensiune nerezolvată, de luciditate dramatică, recurgând adesea, ca să se exprime mai convingător, la notația verificabilă în faptul istoric, cu necesarele remodelări aspre, de accent expresionist, ca în suita de reîntoarceri
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
liniile majore ale diversificării, cartea se oprea firesc asupra vârfurilor, făuritori de școli și curente. Pentru întâia oară se măsura evoluția prin filtrul conștiinței estetice ( gustul formei ca o voluptate naturală încă a celor dintâi tatonări era scos în relief). Coerența criteriilor esteticului a înlesnit integrarea operelor mari pe o orbită de universalitate. G. Călinescu mai compusese studii fundamentale dedicate câte unui singur autor proeminent ( Creangă, Eminescu printre alții). Ținând prelegeri la catedră, el cucerise auditoriul prin verva oratorică, un ton
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
o cere poezia lui Geo Dumitrescu (opinie totuși discutabilă măcar la nivel de nuanțe), această formulă de antologare ne arată, mai degrabă, încercarea de a scăpa tocmai de o prea mare contextualizare. De aici și o posibilă căutare a unei coerențe interioare a poemelor. Altă explicație nu găsesc! Poetul vrea să i se "piardă urma", fuge cât poate de etichetările reductive cu care s-a procopsit încă de la debut. Dacă a doua perioadă a creației sale, din anii ’60, este una
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
a mai continua sunt iremediabil viciate. Mai spune Nathaniel Smith: "Temele majore șale Ieudului fără ieșireț preced în mod clar căderea comunismului". Posibil, însă puțin probabil! Văd între cele trei volume ale lui Ioan Es. Pop, înainte de orice, o anume coerență pe care politicul, prin schimbările din ultimul deceniu, n-ar fi putut s-o asigure. De aceea cred că tema este, mai presus de orice, existențială la modul propriu și universal: "dacă aluneci acolo / nici o hartă n-are să-ți mai
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
ascunse ale limbajului, precum celebrul precept talmudic. Dar despre toate acestea au vorbit deja criticii primei ediții. Deși aria acestui tip de experiment lingvistic digresiv e aproape nelimitată, textul în sine poate ucide lectorul, însă nu-și părăsește o anumită coerență a demonstrației. S-a vorbit de Finnegan's Wake, dar e totuși altceva. Refuzul sintaxei băiețelului Eli (știm ce-nseamnă numele în ebraică), care cunoaște fără noimă doar cuvintele, nu ne duce propriu-zis undeva. E o metaforă al cărui sens
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
această traficare este minimală, explicată și asumată? Nu va fi producând ea deformări (mai puternice decât cele care ";se văd") în refacerea demersului epistemologic? Sau dimpotrivă: poate fi traficarea împinsă mai departe, pentru a fi integral aservită unor rațiuni de coerență și claritate a discursului științific? Este ea recomandabilă? Poate fi generalizată? Dacă da, care ar fi ";costurile"? La această ultimă întrebare, fiecare răspunde deocamdată după cum crede de cuviință. - În al patrulea rând, și în fine, după știința unor persoane mai
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Pe care i-am degustat, încet, încet, minunîndu-mă cu voce tare că nu simt nimic. Fiindcă chiar așa era, nu simțeam nimic. Nu tu amețeală, nu tu o creștere a cotei de voioșie, nu tu probleme de dicție sau de coerență. Nimic, nene, eram ca nouă. Proaspătă ca un ghiocel, agilă ca o căprioară și lucidă ca... ca cine vreți voi, că mie nu-mi vine nici un exemplu. Și, pe măsură ce-mi conștientizam rezistența la alcool, îmi creștea și curajul
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
investești în educația țării tale este adânc înrădăcinată în cultura americană. M-aș bucura să văd și la magnații români acest tip de vizionarism. Știu că există inițiative, dar ele sunt firave și suferă, cel mai adesea, de lipsă de coerență (mă opresc aici, pentru că discuția merită un articol separat). Școala de aici nu excelează, însă, la orice nivel, iar colegii mei americani sunt primii care recunosc că învățământul preuniversitar are mai mult probleme decât modele de urmat. Dacă nu ai
Modelul american by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82400_a_83725]
-
să se joace "cu vorbe cu înțeles rău", este - bănuim - și pentru că există, deopotrivă, la el, atracție și repulsie față de proză; poate că proza i se pare prea emfatică, sau pur și simplu "mincinoasă", dispusă să inducă în eroare, mimând coerența într-o lume prin excelență incoerentă. Întocmai ca viața... Nu întâmplător scriitorul vorbea în-tr-un rând despre teama sa de neadevăr, de livresc, de faptul că unele sau altele dintre momentele trăite sunt într-o asemenea măsură conforme cu literatura, cu
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
presiuni politice. Funcționarul nu ia parte la o decizie in care el sau una din rudele sale au interese financiare. ARTICOLUL 9 OBIECTIVITATE În adoptarea deciziilor, funcționarul ia în considerare numai factorii pertinenți, excluzând orice element subiectiv. ARTICOLUL 10 LEGITIMITATE, COERENȚĂ ȘI SFAT 1.Funcționarul trebuie să fie consecvent în conduita sa administrativă, ca și în activitatea administrativă a instituției. El respectă practicile administrative obișnuite ale instituției, exceptând situațiile prevăzute de lege. În acest caz, fundamentul legal se consemnează în scris
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
vine la rândul lui cu noutăți. Care nu țin atât de texte , cât de compoziție: începând chiar de la titlu, care oferă - orgolios - amoralității un background descinzând din mistica sanscrită, și încheind cu segmentarea caleidoscopică în patru secvențe, cartea capătă o coerență formală extraordinară. Scurtele erupții ale suferinței, așa de disipate la urma urmelor, tortúrile și neurastenia despărțirii sunt puse cap la cap cu o intuiție bine dozată. Poemele se susțin unele pe altele într-o ordine nu mecanică, de domino, ci
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
conștienți. Pe vremea cînd am aflat povestea lui Valerian, lucram la un liceu și eram îndrăgostit de una din elevele mele. Nu aveam nici o idee despre teoriile psihologiei narative, nu știam că poveștile sunt mituri personale, al căror sens menține coerența și unitatea eului, altfel spus, identitatea sa, și nu mă interesa cîtuși de puțin dacă perturbarea structurilor narative conduce sau nu la ruperea legăturii dintre eul subiectiv și cel empiric (paranoia). Astăzi însă știu că dorința lui Valerian de a
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
ea a existat, și a fost un moment de enorm interes, de enormă promisiune și, cum avea să dovedească viitorul, cu valori abundente. A fost momentul lansării unei generații-cheie (voi tot folosi termenul), placa turnantă pentru o continuitate și o coerență benefică. în opțiunea pentru o categorie de scriitori afirmați întîia oară în jurul lui 1945/1950 accentul pentru care optez nu este în primul rînd cel valoric. La urma urmei se poate vorbi despre poeții, eseiștii (și chiar prozatorii) lansați exploziv
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
se poate deduce din limba și mentalitatea națională. Al. Popescu i-a consacrat recent într-o editură britanică de vîrf o monografie de admirabilă rigoare și erudiție lui Petre }uțea: dar nici această monografie nu ajunge să ne convingă de coerența sistemică a lui }uțea. Exista în acei ani o mare excepție sintetizatoare: Ion Pillat care trece frumos de la simbolism la tradiționalism, iar apoi la un clasicism senin și nobil. După cum P. P. Negulescu extrem de solid gînditor, aproape complet trecut cu
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
preluat din semiotica bestiarului, lupul, ca simbol, în prelucrarea lui Eugen Dorcescu, nu se distinge, în esență, de viteazul cavaler, de nobilul trubadur, cu care coabitează artistic Poetul, în distinctiva poetică a avatarurilor. Dimpotrivă, el se află într-o vădită coerență cu avatarurile celelalte, atât în plan metafizic și simbolic, cât și literar. De aceea, prin aportul său la vasta semnificație spirituală a liricii dorcesciene, lupul se integrează perfect stirpei artistului, avându-și locul chiar alături de Poet, “pe marginea genunii”, de unde
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
înseamnă să pleci ceva mai departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
a reușit să armonizeze elementele cele mai greu conciliabile și să topească tot ceea ce, în alte cazuri, ar fi sfîșiat de la bun început orice tentație a întregului, într-un adevărat sistem viu, de o mare profunzime și de o uimitoare coerență. Într-un mod inexplicabil pentru cei care caută explicații comode și de-a dreptul stupefiant pentru cei care nu caută nici una, Horia Bernea era, și continuă să rămînă, exponentul perfect al dualismului nostru fundamental, sinteza deplină a unei lumi polare
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
trădare și de erezie, ca din mijlocul unui carnagiu simbolic în plină desfășurare, dinlăuntrul unei ostilități neobosite față de lumea în care trăim, cineva, cu o sensibilitate și cu o psihologie de extraterestru, să clameze importanța Eu-lui ca reper absolut al coerenței profunde a lumii și să învăluie totul în aburul unei afectivități disponibile pînă la limita instalării unei stări de criză. Acest experiment profund al Danielei Chirion, un experiment care nu privește mijloacele neconvenționale și gesticulația șocantă, ci scufundarea în sine
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
grav asupra descoperirii de sine în relația cu Ceilalți mai degrabă decât să insiste asupra Cuplului ca element definitoriu al identității individuale. Prozatorii sinelui sunt, prin excelență, purtători de cuvânt ai universurilor fragmentare. Așa cum foarte puține dintre cărțile lor au coerența epică a unui roman, populația ce iese din pagini pare mai degrabă produsul final al unui joc de puzzle identitar. Caracterele se compun și descompun din frânturi de acțiune (reală, imaginată, amintită), din însemnări mai mult sau mai puțin răzlețe
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
la adresa aspirațiilor individului simplu, neexersat în tehnicile de supraviețuire ale competiției acerbe și nu arareori neloiale. Focalizând pe genialoid sau, dimpotrivă, mediocru, scrierile trasează o hartă în relief a țării-cadru, cu oameni, instituții, (pre)concepții și manifestări specifice. Interesantă este coerența imaginii de ansamblu, indiferentă la modulațiile 'pieselor' componente. Abandonul, eșecul, ratarea sunt constante ale identităților ce se descoperă succesiv, modalitățile favorite de reacție fiind de domeniul dedublării, simulacrului, compensatoriului. Personajele vorbesc, scriu, luptă, se irosesc în futilitatea zilei pentru a
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]