306 matches
-
că vă iert! Introdus printr-o marcă tipică a oralității (Hai), acest enunț concluziv ia forma unui performativ explicit. Act de discurs A4 DECLARATIV. Actele succesive nu sînt juxtapuse, ci legate între ele astfel încît să formeze un segment textual coeziv și coerent. Cele două acte de discurs asertiv-constatativ sînt legate printr-un act înglobant de concesie, marcat prin conectorul ÎN CIUDA: A2-Constatativ <OR.Arg. CONCESIVĂ> A3-Constatativ. Pe această structură se grefează, pe de o parte un act Expresiv (A1), care se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
le-am stabilit în primul capitol. Atenția noastră s-a fixat esențialmente asupra forțelor centripete ale textualității în detrimentul forțelor centrifuge care traversează complementar textele. A fost vorba mai ales de ceea ce conferă unui text proprietatea de a forma o unitate coezivă și coerentă. Ne rămîne așadar să descriem metodic ansamblul de forțe centrifuge care deschid un text spre alte texte, în sînul interdiscursurilor formațiunii sale sociale originare. O parte din capitolul 8 a arătat, cu exemplul povestirii lui Borges, pertineța citicii
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
față de noul regim și față de alternativele nedemocratice. Este o veste proastă pentru sociologii care propun teorii ale determinismului social al valorilor politice și, totodată, este o veste bună pentru politicienii ce promovează democratizarea, pentru că demonstrează că nu există enclave sociale coezive de rezistență la democratizare tineri sau bătrîni, mai mult sau mai puțin instruiți, religioși sau laici, din mediul urban sau rural (cf. Przeworski, 1991). Răspîndirea unui anumit sprijin pentru democrație în societate oferă potențialul pentru o bază socială largă de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
notelor de bonitare la unitatea de suprafață cercetată (km 2 ). 6.5.1.4. Competența de a analiza, a interpreta și a prelucra un text. O colecție de propoziții devine text dacă elementele sunt relaționate într-o structură coerentă și coezivă. Coerența textului derivă din stabilirea unor relații logice și psihologice între aspectele prezentate (Dulamă, 2009). Unii elevi memorează textul fără a fi capabili să transfere conținutul informațional al acestora în contexte similare, adică fără să înțeleagă ceea ce a citit. Dacă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a utiliza instrumentele, mașinile și aparatele, de a înțelege modul de alcătuire și de a le construi; * aptitudini de conducere / leadership ; * aptitudini sociale, prezente la persoana nonconflictuală, optimistă, cu competențele sociale bine dezvoltate, a cărei prezență într-un grup este coezivă; * la acestea putem adăuga oricâte aptitudini dorim, în funcție de activități: aptitudini pedagogice, didactice, sportive, culinare etc. Aptitudinile au un rol important în structura personalității. Cadrul didactic trebuie să abordeze diferențiat elevii, astfel încât demersul didactic să conducă la conștientizarea și valorificarea resurselor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
loviturile violente de rezistență ale eticilor particulare. Această distincție (morală etici) se impune din momentul în care constatăm cât de desuetă și de amăgitoare este abundența bunelor intenții. Din momentul în care nu mai putem nega sau denega, totodată, forța coezivă / agregativă a practicilor și a ideilor heterodoxe; ciudată și îngrijorătoare, dar nu mai puțin prezentă în viața obișnuită. Tocmai această (re)emergență a paradoxului trimite la o heterodoxie îndrăzneață. Nesupunerea gândirii în acord cu o trăire nesupusă, vita ipse, viața
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cele mai vechi timpuri” (p. 141). Națiunea nu este o invenție a societății moderne, expresie a capitalismului și a birocrației, ci este rezultatul unui proces istoric îndelungat. Dacă privim astfel lucrurile, am putea opina noi, atunci realizarea unei Uniuni Europene ,coezive economic și social, sau, mai mult, a unei identități europene, pare să nu fie o țintă realizabilă în doar câțiva ani sau zeci de ani. Iată că, dincolo de definițiile, teoriile și clasificările științifice prezente în carte, făcând apel la nume
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în teorie, de multe ori cu scopul de a explica tocmai posibilitatea și capacitatea miraculoase ale individului de a se comporta legic, de a încarna fără abatere preceptul general și viziunea pe care acesta o conține. Grupuri de unități semantice coezive rezumă viața și îi conferă în același timp valoare, interpretându-i traiectoria încifrată pornind chiar de la determinațiile ei (într-un teritoriu "fragil" al cărui principal dușman este tocmai proiectivitatea de tip negativ, neriguros -, cea mai nocivă formă a unei artificiale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
2 Personalitate, reflexivitate, educație "Omul nu este nimic mai mult decât ceea ce el se face"17. Jean-Paul Sartre Întâlnirea modelatoare dintre valoric și substratul evenimențial al evoluției individuale dă naștere, în decurgerea progresivă a unui lung proces de sedimentare, corpului coeziv de trăsături caracteristice care alcătuiesc personalitatea, comprimând pe portretul fiecărui om o diversitate cuprinzătoare de principii și concepte ale descripției și forțând realitatea liberă și debordantă a datului său natural să se ordoneze conform acestora (să se adune în jurul unor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Există, deci, o conștiință a valorii mutual-împărtășite întemeiată pe conștiința de sine devenită reper axiologic absolut, în condițiile în care numai pe experiența proprie deschizătoare de perspective comprehensive se poate construi o concepție despre lume și o autentică doctrină socială coezivă. Celula corpului social devine, astfel, interioritatea monadologică și de la ea pornind se poate evalua starea generală a grupului. Interiorizarea înseamnă valorizare prealabilă, iar valorizarea este un fenomen relațional al unei interiorități care își alipește conținuturile de o realitate exterioară modelabilă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în contextul unei presupuse asistări a "autorității" generale destinale. Cunoașterea de sine înseamnă stăpânirea propriilor aptitudini în funcție de un principiu de integrare sistemică ce leagă acest control de universul vast de cunoștințe pe care l-a acumulat conștiința, adică înseamnă strângerea coezivă laolaltă a elementelor de istorie individuală care se concentrează în jurul preambulului practic. Acest preambul de factură personală devine prin excelență, apoi, domeniul de exercitare al experienței, locul în care fiecare probă de înțelepciune își găsește expresia unei împliniri susceptibile de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe filonul reflexiv individual se fundamentează permanenta regenerare a disponibilității actante care face din personalitatea angajată un izvor nesecat de participație existențială. Individuația unui principiu presupune o "aspirare" integrativă a schemei generale și o replicare fenomenologică a ei în pluralitatea coezivă a elementelor unei activități, adică preluarea sâmburelui de semnificație universală în angrenajul inedit menit să confirme și să dovedească această universalitate. De aceea conștiința de sine trebuie să identifice această manieră de coborâre în concretul personal, trebuie să găsească puntea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine corespondentă modelului social la care aderi, a funda o identitate care trece prin filtrul validării comune. Realitatea dublului sens de constituire care unește cele două laturi ale persoanei capătă în reprezentarea pluralității sociale un rol de factor întemeietor și coeziv, astfel încât conștiința de sine devine motor cognitiv principal al întregii comunități. De la acest motor pornesc toate punțile de inter-legare și pe el se bazează orice oglindire reciprocă în mediul de apropiere comunitară. O sumă întreagă de trăsături de personalitate conțin
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
induce descinderea cognitivă. Elaborarea de structuri cade, deci, în sarcina conștiinței de sine și ceea ce la început a fost, în ordine convențional-pedagogică, separație strictă ajunge progresiv la "complicități" funcționale care amendează orice tentativă tranșant discriminatorie. Imperativul armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
autentic și își deschide singur calea către propria esență, către transparență de sine, către identitate cu un model supraordonat și atestator. Configurația spirituală interioară este unul dintre rezultatele acestui drum, iar printre efectele psihologice ale stabilității ei regăsim și unicitatea coezivă a personalității (echivalent al "puterii Eului"). Scopul configurațional ghidează apoi preocuparea obligatorie a conștiinței cu un efort auto-rezumativ (fără nici un implicat de limitare sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o modalitate de combinare a fragmentelor destinale, omul reflexiv își apropie vocația psihologică organică prin provocare asumată și sfârșește astfel în cea mai nobilă identitate cu sine (cea a confirmării propriei esențe). Ceea ce nu înseamnă însă că personalitatea nu este coezivă și fără intervenția conștiinței de sine. Tot ce reiese din teza îmbinării lor este că, participând la formarea personalității și apoi construind pe "marginea" încă relativă a acesteia, conștiința aduce cu sine, prin sinteză, un implicat al totalității unificatoare care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fundamentale. Studierea personalității are limitele ei, iar îndemnul universal "cunoaște-te pe tine însuți" își vădește necesitatea tocmai în urma reconsiderării statutului imperfect al investigării în comuniune. Esența trebuie atinsă și prin interpretare și prin construcție. Dacă a fi sistemic și coeziv rezumă natura auto- constituită a condiției umane, atunci se poate spune că individul singular se menține în afara jocului existențialelor păstrând totuși caracterul fundamental al firii sale. Cu alte cuvinte, substructurile condiționale participă la o esență împărtășită, pe care nu o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
statornic în peisajul lăuntric individual). Subtilitatea analizei psihologului are nevoie de un sistem noțional bine pus la punct al interiorității, cel care printre altele oferă o perspectivă garantată asupra unei posibile unificări descriptive a ceea ce în fapt funcționează în manieră coezivă. Acest sistem noțional poate veni din partea filosofiei, o filosofie a conectărilor suprastructurale care păstrează strâns contactul cu obiectul și nu își poate pierde terenul ferm al posibilelor aplicări concrete. Precipitatul atitudinal și de act poate fi influențat "de sus" sau
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Psihologia, sociologia, filosofia personalistă precum și consistente orientări ale eticii contemporane au readus în lumina demnității valorice specificul conștiinței de sine, tematica punctelor sale de vedere. În fond aceste distincții își pot pierde virtutea reciproc limitativă în câmpul experiențelor unitare și coezive ale individului cunoscător. Ceea ce o ramură a filosofiei poate privilegia în anumite perspective epistemologice nu este, în universul vital, decât o latură dinamică și integrată, un fragment al unei complicate organizări. De aceea, o dată cu progresul mijloacelor de surprindere a obiectului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
succesiune a emergenței individului din comunitatea și tradiția medievală. Dacă în Evul Mediu afilierea la un grup absorbea în întregime omul, în societatea modernă individul poate acumula nenumărate afilieri de grup. Este de asemenea o trecere de la formele de comunitate coezive și tradiționale la anonimele complexe urban-industriale. Sofisticarea, anonimitatea și rezerva vieții metropolitane reprezintă o contrapondere la simplitatea, maniera directă și căldura specifică comunității tradiționale. Aceeași contrapondere se observă în studiul lui Simmel despre bani. "Simmel ne arată cum creșterea importanței
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acumularea de coaliții cu scopuri distributive mărește complexitatea reglementării, rolul statului și complexitatea colaborărilor, și modifică direcția de evoluție socială" [Olson 1984, 110-111] Întrucît nu se întrevăd soluții simple și univoce la problema rigidității sociale ridicate atît de grupurile mici, coezive și particulariste, cît și de către coalițiile distributive mari și eterogene, e clar că, din felul în care pune problema Olson, reiese necesitatea de a acționa asupra rigidității sociale și de a diviza coalițiile distributive excesiv de ample. Atît în cazul SUA
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
caracterizate printr-o cultură politică omogenă și un comportament concurențial al elitelor politice, sistemele politice continentale (Franța, Germania, Italia), caracterizate printr-o cultură politică fragmentată și un comportament concurențial al elitelor, sistemele politice cu o cultură politică fragmentată și comportament coeziv al elitelor (Austria, Belgia, Olanda, Elveția) și sistemele politice cu o cultură politică omogenă și un comportament coeziv al elitelor. Așa cum se vede și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Italia), caracterizate printr-o cultură politică fragmentată și un comportament concurențial al elitelor, sistemele politice cu o cultură politică fragmentată și comportament coeziv al elitelor (Austria, Belgia, Olanda, Elveția) și sistemele politice cu o cultură politică omogenă și un comportament coeziv al elitelor. Așa cum se vede și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge, democrații consociaționale și democrații depolitizate. Tab. 10.3 Tipologia regimurilor democratice Cultură politică omogenă fragmentară Comportament al elitelor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
al elitelor. Așa cum se vede și în tabelul 10.3, rezultă patru tipuri de regimuri democratice, în ordine: democrații centripete, democrații centrifuge, democrații consociaționale și democrații depolitizate. Tab. 10.3 Tipologia regimurilor democratice Cultură politică omogenă fragmentară Comportament al elitelor coeziv concurențial democrație depolitizată democrație centripetă democrație consociațională democrație centrifugă Sursă: Lijphart [1968, 38] Democrația consociațională Pentru o vreme, s-a considerat că originalitatea contribuției lui Lijphart a constat în individualizarea categoriei de democrație conso-ciațională. Astăzi, însă, se acordă o atenție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din statele comuniste au oferit noi direcții de cercetare. Integrarea țărilor est-europene în UE și creșterea influenței lor politice și economice au asigurat relevanța studiului regiunii. Aria mea principală de cercetare rămâne cvartetul Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria. Această regiune coezivă a Europei, pe care prefer s-o numesc Europa Centrală de Est, continuă să-mi stârnească curiozitatea și imaginația. Monica Ciobanu Profesor de sociologie la State University of New York (SUNY), Plattsburgh. Doctorat obținut la New School of Social Research, New York
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]