889 matches
-
legătură cu traumatismul. Protocolul EMDR prezentat de către Wilson: 1. Pregătire: - discuție în legătură cu evenimentul traumatizant; - identificarea unei imagini liniștitoare. 2. Evaluarea, în trei faze: - descrierea cu voce tare a traumei, vizualizând o imagine și examinând cogniția negativă atașată acesteia; - examinarea unei cogniții pozitive și notarea validității acesteia pe scara VOC; - reexaminarea traumei, a senzațiilor fizice, emoțiilor, imaginilor și gândurilor, și evaluarea nivelului de suferință pe o scară de la 0 la 100. 3. Desensibilizare: pacientul are imaginea, cogniția, emoțiile și senzațiile fizice asociate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
negativă atașată acesteia; - examinarea unei cogniții pozitive și notarea validității acesteia pe scara VOC; - reexaminarea traumei, a senzațiilor fizice, emoțiilor, imaginilor și gândurilor, și evaluarea nivelului de suferință pe o scară de la 0 la 100. 3. Desensibilizare: pacientul are imaginea, cogniția, emoțiile și senzațiile fizice asociate traumatismului prezente în minte. Mișcările oculare și desensibilizarea propriu-zisă încep în acest moment. Pacientul urmărește cu privirea degetul terapeutului, care se deplasează dintr-o parte în alta a câmpului vizual. Pacientul efectuează o respirație după
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oculare și desensibilizarea propriu-zisă încep în acest moment. Pacientul urmărește cu privirea degetul terapeutului, care se deplasează dintr-o parte în alta a câmpului vizual. Pacientul efectuează o respirație după fiecare „mișcare completă” și observă ceea ce întâmplă. Apoi refocalizează imaginea, cognițiile și senzațiile și reîncepe mișcările. 4. Stabilirea unei cogniții pozitive: atunci când anxietatea este scăzută (de la 0 la 30) iar VOC are o valoare ridicată (6-7), terapeutul cere pacientului să asocieze cogniția pozitivă amintirii traumei. 5. Final: dacă pacientul este agitat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
urmărește cu privirea degetul terapeutului, care se deplasează dintr-o parte în alta a câmpului vizual. Pacientul efectuează o respirație după fiecare „mișcare completă” și observă ceea ce întâmplă. Apoi refocalizează imaginea, cognițiile și senzațiile și reîncepe mișcările. 4. Stabilirea unei cogniții pozitive: atunci când anxietatea este scăzută (de la 0 la 30) iar VOC are o valoare ridicată (6-7), terapeutul cere pacientului să asocieze cogniția pozitivă amintirii traumei. 5. Final: dacă pacientul este agitat, relaxarea și mișcările oculare permit regăsirea liniștii. 6. Supraveghere
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mișcare completă” și observă ceea ce întâmplă. Apoi refocalizează imaginea, cognițiile și senzațiile și reîncepe mișcările. 4. Stabilirea unei cogniții pozitive: atunci când anxietatea este scăzută (de la 0 la 30) iar VOC are o valoare ridicată (6-7), terapeutul cere pacientului să asocieze cogniția pozitivă amintirii traumei. 5. Final: dacă pacientul este agitat, relaxarea și mișcările oculare permit regăsirea liniștii. 6. Supraveghere: pacientul ține un jurnal în care descrie ce efect a avut această ședință. Această metodă a suferit numeroase critici deoarece mișcările oculare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi rigiditatea, capacitatea de acces și interferența schemei asupra travaliului terapeutic în sine. Caracteristicile pacienților „slab respondenți” cu o mare probabilitate de a prezenta recăderi ca urmare a unei terapii cognitive standard: - dificultate în a realiza sarcinile, - dificultate în accesarea cognițiilor și emoțiilor, - rezistență la intervențiile clasice, - rigiditate psihologică, - dificultate de a forma o alianță terapeutică, - lamentații polimorfe, vagi. Schemele precoce ale dezvoltării Terapia cognitivă, pornind de la schemele depresogene, evoluează deci spre un model mai general al tulburărilor de personalitate. Această
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe pacient să-și analizeze gândurile automate. Diferitele tehnici permit realizarea acestui obiectiv. Examinarea evidenței Terapeutul îi cere pacientului să identifice toate argumentele care susțin gândul automat notat în carnet, apoi să găsească toate argumentele care merg în direcția opusă cogniției depresive. Tabel 3. Examinarea evidențelor Situație Emoție Gând automat Evidența în legătură cu acest prim gând Examinarea evidenței contradictorie Primesc o scrisoare recomandată de la poliție. Teamă, angoasă: 90% ” Ce-am putut oare să fac? Imi vor crea probleme”: 100% ”De fiecare dată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă de motivație, nivel de activitate scăzut. Consecințe asupra mediului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă de motivație, nivel de activitate scăzut. Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Soț foarte apropiat Cogniții: „Nu mai știu și care o susține foarte mult, să fac nimic”, „să ajung să mi se îndeplinind multe sarcini. întâmple așa ceva la vârsta mea”. Tendință spre respingere parentală. Afecte: tensiune, iritabilitate, Izolare Comportamente: retragere, izolare, reducerea activităților. Organizarea datelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesteia, realizează o automonitorizare a conduitelor alimentare și a prescripțiilor comportamentale care vizează normalizarea alimentației cât și controlul bulimiilor, al purgațiilor și al greutății; - a doua etapă elimină toate formele de control a greutății (regim alimentar, post, sport...) și modifică cognițiile disfuncționale care accentuează comportamentele bulimice; - a treia etapă conține tratamentul insatisfacției corporale și a stimei de sine diminuate. Ea îl învață pe pacient cum să-și rezolve problema și cum să se afirme pe sine; - ultima etapă vizează prevenirea recăderii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care pacienta trebuie să o completeze zilnic. Acest carnet conține informații privind ora și locul fiecărui aport de alimente solide și lichide, cantitatea ingerată, „mesele principale”, „bulimiile”, comportamentele de purgație și comentarii generale asupra desfășurării zilei respective (evenimente semnificative, emoții, cogniții, senzații, acțiuni, relații interpersonale). Terapeutul îi cere lui Gwen să noteze, de asemenea, „exercițiile abdominale” și cantitățile de alcool. El îi explică faptul că acest document constituie suportul terapiei, deoarece permite obiectivarea determinanților („contingențe de întărire”) comportamentelor alimentare. Terapeutul insistă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
suprime cântărirea de seară, așa după cum s-a stabilit. Informare și formare: autocontrolul crizelor Terapeutul instaurează o procedură de autocontrol. El o învață pe Gwen să identifice semnele care preced crizele, notând evenimentele externe (situații, acțiuni, relații) și interne (emoții, cogniții, senzații) care au provocat fiecare criză. Gwen identifică unii factori de risc recurenți cum ar fi acela de a se afla singură acasă după cursuri, sau seara în camera ei și, într-o manieră mai generală, izolarea sa socială favorabilă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obține o întâlnire. Gwen se liniștește și este mândră de ea. Restructurare cognitivă Pornind de la auto-observații, Gwen împreună cu terapeutul identifică mai multe evenimente stresante care au declanșat dorințe de a avea crize de bulimie și/sau bulimii efective. Terapeutul actualizează cognițiile și procedează la restructurări cognitive. El o învață să-și trateze gândurile ca pe niște simple gânduri: ipoteze de lucru, care corespund sau nu realității. Impreună, ei meditează la eventualele consecințe dacă aceste gânduri erau reale. Terapeutul ridică problema raportului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
zi. Ea respectă cu dificultate consemnul de a nu se cântări decât o dată la două zile. Restructurare cognitivă Consultarea carnetului alimentar permite identificarea gândurilor automate negative, evidențierea distorsiunilor cognitive și desfășurarea travaliului terapeutic pentru modificarea schemelor subiacente, în special a cognițiilor sale referitoare la alimentație („Ceilalți pot mânca normal fără să se îngrașe. Eu trebuie să mă supraveghez”, „Dacă mă simt grea după ce am mâncat, înseamnă că m-am îngrășat”...), la frumusețe („Valoare mea personală depinde de aspectul meu fizic”, „ Pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să adopte un punct de vedere, să se afirme. Emoții Teamă, stare de rău (manifestări fizice) Singurătate, mânie Comportamente Semnificație personală Pasivitate „Au dreptate: sunt incapabilă Consum mare de alcool nu știu nimic, sunt inutilă nu valorez nimic”. Anturaj Cogniții Părinți - surori: „Dacă ea ar muri, nu-i acordă încredere, aș fi liniștită” au tendința să o discrediteze, „Am să mă cert cu ea” caută să-i protejeze copiii. Imagerie Nici una Tabel 1. Diacronia Soniei Elemente structurale posibile - Genetice: alcoolo-dependență
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un plan de urgență. Planurile de urgență constituie unul dintre elementele majore ale tratamentului. Ele trebuie să fie stabilite de către pacient și să fie realizabile cu ușurință. Principiile unui plan de urgență Planul de urgență este alcătuit din diverse elemente: - cognițiile, adică tot ceea ce-și poate spune pacientul (avantaje, inconveniente, decizii, încurajări...); - comportamentele, adică tot ceea ce pacientul poate face (activitate centrată pe plăcere); - relațiile, adică persoanele la care pacientul poate telefona (persoane apropiate, asociații, persoane care acordă îngrijire...). Idealul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atunci când un comportament problemă apare, acesta devine subiectul unui travaliu terapeutic sistematic, mergând de la analiza comportamentală progresivă la analiza de soluții, evaluând consecințele negative ale comportamentului problemă, consolidând toate răspunsurile competente formulate - chiar dacă sunt parțiale -, validând în același timp emoțiile, cognițiile și comportamentele pacientului. Fișele de auto-observație Fișele de auto-observație permit pacientului să transmită zilnic un ansamblu de informații esențiale demersului terapeutic. Aceste informații care se referă la aplicarea și eficacitatea strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de emoții specifice? Dacă așa stau lucrurile, ce situații trebuie avute în vedere pentru a organiza expunerea? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de cogniții eronate? Dacă așa stau lucrurile, cum pot fi reformulate aceste cogniții? Controlul contingențelor Controlul contingențelor face parte din instrumentele de care dispune terapeutul pentru a aplica în mod eficient terapia individuală. Pentru a utiliza întăririle în cunoștință de cauză, terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de emoții specifice? Dacă așa stau lucrurile, ce situații trebuie avute în vedere pentru a organiza expunerea? - Comportamentele adaptate sunt inhibate de cogniții eronate? Dacă așa stau lucrurile, cum pot fi reformulate aceste cogniții? Controlul contingențelor Controlul contingențelor face parte din instrumentele de care dispune terapeutul pentru a aplica în mod eficient terapia individuală. Pentru a utiliza întăririle în cunoștință de cauză, terapeutul îl învață pe pacient modul în care acestea funcționează. Intăririle aversive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Orice comportament se menține sau se elimină în funcție de valoarea recompensativă sau punitivă a consecințelor sale" (Thorndike, 1898). "Numim întărire tot ceea ce mărește probabilitatea emiterii unui răspuns" (S→ (O)→R→). Prin topografie, se înțelege toate modalitățile concrete ale răspunsului (comportament motor, cogniții și emoții) pe care un observator extern sau subiectul însuși îl poate descrie. De exemplu, într-o criză de mânie, comportamentele de tip țipăt, spargere de obiecte sau lovire a unei persoane aparțin clasei de conduite agresive, dar topografia lor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986; Richelle și Fontaine, 1985. Hayes, 1993. Ilardi și Craighead, 1994. Gortner, Gollan, Dobson și Jacobson, 1998. Hayes, 2004. Acceptance and Commitment Therapy: ACT (Hayes, 2004). Mindfulness based Cognitive Therapy (Segal, Williams și Teasdale, 2001
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și 2004. Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo exemple privind utilizarea acesteia. Factori declanșatori inițiali, factori istorici de menținere, evenimente precipitante, tratamente precedente. Emoție, credințe, gânduri automate, cogniții. Situație declanșatoare. Cungi, 1996. Cungi, 1996. Modelele propuse de Cottraux și Cungi sunt ilustrate în diferite capitole ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo utilizarea lor practică în clinică. Fontaine și Ylieff, 1981. Skinner, 1969. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxios. In domeniul decorațiunilor interioare. Abstinență din 1985. Grila Secca. Aropax. Xanax. Nici tulburare de personalitate nici retard mental. Fără afecțiune medicală generală. Fără probleme psihosociale și de relaționare actuale. Evaluare globală a funcționării. Chestionarul pentru evaluarea fricii (PPAG), chestionarul cognițiilor agorafobice, inventarul de anxietate al lui Beck și scara de depresie a lui Hamilton cu 17 itemi. Mai precis acela de episod depresiv. Pacienta nu răspunde criteriilor DSM-IV. Pacienta are un scor de 9 pe scara depresiei lui Hamilton cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe grila Secca a lui Cottraux (Cottraux, 1995). Fontaine și Ylieff, 1981, reluat în Fontaine, Cottraux și Ladouceur, 1984. Fiecare dintre aceste întrebări ne ajută să explorăm comportamentele pacientului (ceea ce face el în aceste situații), emoțiile sale (ceea ce simte) și cognițiile sale (ceea ce-și spune). Fanget, 2002. In terapie, acești pacienți spun adesea: Nu știu ce să spun, nu știu ce să răspund, nu știu cum să-i spun acest lucru, etc.". Ei n-au învățat niciodată să se afirme pe ei înșiși. Este vorba despre
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Wessely și al., 1998. Unul dintre aceste studii (Mayou și al., 2000) prezintă o perioadă de supraveghere de trei ani. Cottraux, 2004. Flashback. Foa și Keane, 2000. Meichenbaum, 1977. EMDR. Wilson, 1995. Validity Of Cognition scale = scara de acceptare a cogniției pozitive. Ea are valori de la 1 la 7. 24 până la 60 de mișcări într-un interval de 12 până la 30 de secunde fiecare. Exercițiul durează 60 de minute. Terapeutul îl previne că tratamentul cognitiv al traumei continuă în afara ședințelor. Pusă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]