871 matches
-
avea tendința să semene tot mai mult cu cea de-a doua formă simbolică. 4. Riturile și eficacitatea simbolică 4.1. Definiție și specificitate a conduitelor rituale Să revenim, în concluzie, asupra dezbaterii despre legătura dintre RS și conduite. Situarea cognițiilor în raport cu comportamentelor, întrebîndu-ne care le preced pe care, se prezintă sub o altă lumină dacă reușim să integrăm această chestiune în fenomenul primordial al riturilor. Acestea sînt, prin definiție, ansambluri de acte simbolice codificate, cu țintă funcțională și practică, "impuse
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în același timp cu opoziția la un alt grup (categorii identitare, create prin contrast cu ce-lălalt). Alte lucrări arată că anumite ansambluri pot produce definiții diferențiate despre ele însele, men-ținîndu-și în același timp o coeziune internă puternică (prototipuri, grupuri "colecție"). Cogniție: desemnează, cîteodată sub numele de "cognem", orice element de cunoaștere cauzal, descriptiv, pre-scriptiv sau funcțional, mai mult sau mai puțin negociabil sau central, compunînd sistemul de idei și de acțiuni împărtășite colectiv care este o RS. Conversie: interiorizare a valorilor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
adaptativă. Un ritual este o practică socială, mai conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod sau de mituri, implicînd o reinvestire corporală și mentală a sensului prin comunități și indivizi, în secvențe temporale și spațiale particulare. Schemă: cogniție sau clasă de evenimente, obiecte sau acțiuni, sintetizînd, în linii mari, experiența unui subiect, permițînd primirea și interpretarea altor informații despre realitate și putînd fi tradusă prin prescripții, descrieri, scenarii și așteptări față de un obiect. Schemele cognitive de bază (Guimelli
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări. Sistemul central compus din cogniții non negociabile, din definiții ale obiectului, din prescripții și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai numeroase, condiționale, contextualizate și variabile. Thêmata: noțiune propusă de Holton (1981), apoi reluată de Moscovici și Vignaux (in Guimelli
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Bricolaj, 42-43, 45 C Catarsis, 163-164 Categorizare socială, 115-116, 132, 135, 139, 240-245 Chestionar, 17, 19, 24, 53, 122, 143, 149, 162, 192, 194, 198, 201-204, 208, 212, 217, 239-240 Cîmpuri cognitive, 131-132, 160 Clasificare a producțiilor asociative, 165-171, 189-194 Cogniție, 53-59, 68-77, 124-132, 139-140, 185, 194-200, 209-212, 232, 237, 285, 289, 290 Comparații pe perechi, 189-191 Comportamentalism, 50-51, 56, 163 Comunicare (funcții și sisteme ale), 33, 64-65, 68, 71, 75, 89, 109, 112, 121-122, 127-131, 141, 150, 162-163, 189-191, 225
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
suplimentare în funcție de dificultățile constatate pentru a-i facilita învățarea; 4. evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, care este în dezvoltare și are la bază evoluțiile recente din domeniul psihologiei cognitive și pedagogiei privind integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea pendulează între cogniție, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și metacogniție, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea conștientizată/formatoare este o nouă megaconcepție. Ea corespunde unui demers dominant pedagogic ce favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fi urmați: conceperea unui nou sistem de plată, conceperea unui sistem de promovare mai dinamic, restabilirea instrumentalității, restabilirea echității, condiționarea motivației prin introducerea feedback-ului, restabilirea concordanței valorilor. Un alt concept nou în domeniu este inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite social. Inteligența organizațiilor se manifestă în modul și măsura în care organizația recunoaște efectele proceselor prin care o activitate este dusă la bun sfârșit în situația organizațională atât asupra practicienilor individuali, cât și asupra evoluției practicilor ei specifice. Intrând
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
psihologi de peste hotare cum ar fi L.L. Thurstone, G.W. Allport, H. Piéron, C. Spearman, F. Krueger etc. este un alt semn al prețuirii de care se bucura psihologia românească. Această tradiție va fi continuată până în zilele noastre, revistele Creier, Cogniție, Comportament (de la Cluj-Napoca), Psihologie socială (de la Iași), Revista de Psihologie aplicată (de la Timișoara) găzduind în paginile lor lucrări de referință ale unor psihologi străini. ▪ Traducerea și publicarea în limbi de circulație mondială a unor lucrări ale psihologilor români reprezintă poate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Beatty, J. (1998), Lumea în viziunea lui Peter Drucker, Editura Teora, București. Covey, S.R. (2001), Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii, Editura Allfa, București. Drucker, P.F. (1999), Societatea post-capitalistă, Editura Image, București. Miclea, M. (2001), „Raport asupra profesorilor”, Cogniție, Creier, Comportament, vol. V, nr. 1, martie 2001, pp. 69-89. Neculau, A. (1997), Câmpul universitar și actorii săi, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Nica, P. (2000), Managementul calității și ierarhizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
alta, adaptarea optimă este asigurată prin a fi în sau a folosi o stare a eului mai mult decât alta. În termenii analizei tranzacționale, personalitatea se structurează ca urmare a stratificării celor trei stări ale eului, care au emoții și cogniții proprii, rezultate ale determinării ontogenetice și sociale. Existența stărilor este independentă de vârsta subiectului; și un copil are un Părinte, într-o formă oricât de simplă și incompletă, ca urmare a internalizării interdicțiilor părintești. Starea eului Părinte, după cum arată Prutianu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
2-15. Zlate, M. (1972), Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii - relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Sofia Chirică* Inteligența organizațiilor ca atribut al cogniției distribuite Abstract The paper proposes an understanding of organizational intelligence as an attribute of sociocultural distributed cognition. The model of distributed cognition is applied to the study of the formal meeting current practices of the council of administration in a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
measure in which the organization recognize the effects of the current activity practices on the particular practitioners and the practice development is a case of organizational intelligence manifestation. Key words: socioculturally distributed cognition, functional systems, propagation of reprezentations. 1. Modelul cogniției distribuite • Un scop practic și o nouă perspectivă în științele cognitive Edwin Hutchins și colaboratorii săi au dezvoltat modelul „cogniției distribuite” sociocultural drept cadru teoretic pentru studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
development is a case of organizational intelligence manifestation. Key words: socioculturally distributed cognition, functional systems, propagation of reprezentations. 1. Modelul cogniției distribuite • Un scop practic și o nouă perspectivă în științele cognitive Edwin Hutchins și colaboratorii săi au dezvoltat modelul „cogniției distribuite” sociocultural drept cadru teoretic pentru studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate în memorie, luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte artefacte culturale. Hutchins (1995a, b) a demonstrat cum, într-o sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe modul cum este distribuită cogniția între diferite persoane și variate artefacte și pe modul cum depinde cogniția atât de reprezentările interne, din mintea oamenilor, cât și de reprezentările externe, în mijloace tehnice și alte artefacte culturale. Hutchins (1995a, b) a demonstrat cum, într-o sarcină îndeplinită în echipă, indivizii utilizează diferite instrumente și mijloace pentru a genera
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a produce un răspuns al întregului sistem în rezolvarea sarcinii curente. „Sistemul” este deopotrivă social (prin implicarea interacțiunii complexe a mai multor persoane), tehnic/cultural (prin utilizarea mijloacelor și instrumentelor tehnologice/culturale) și cognitiv (prin natura activității). În sistemul cogniției distribuite este importantă analiza interacțiunilor între persoane și a interacțiunii între persoane și instrumentele pe care le utilizează pentru generarea, menținerea și propagarea reprezentărilor. Scopul aplicat al modelului cogniției distribuite este contribuția la designul și implementarea sistemelor (sisteme sociotehnice/culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și instrumentelor tehnologice/culturale) și cognitiv (prin natura activității). În sistemul cogniției distribuite este importantă analiza interacțiunilor între persoane și a interacțiunii între persoane și instrumentele pe care le utilizează pentru generarea, menținerea și propagarea reprezentărilor. Scopul aplicat al modelului cogniției distribuite este contribuția la designul și implementarea sistemelor (sisteme sociotehnice/culturale). Realizarea acestui scop presupune detectarea și analiza problemelor din tehnologiile și practicile curente și formularea unor recomandări privind practicile de muncă ce trebuie păstrate și cele care trebuie reproiectate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
trebuie păstrate și cele care trebuie reproiectate pentru a susține și a îmbunătăți participarea persoanelor implicate, precum și pentru a coordona mai bine activitățile particulare în realizarea sarcinii colective. • Natura cognitivă, computațională a activității distribuite Unitatea centrală de analiză în modelul cogniției distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
interne, individuale, și externe, materializate, spre exemplu, într-un document scris. Sunt urmărite, de asemenea, artefactele cognitive dezvoltate în practicile curente care susțin abilitățile funcționale ale sistemului cognitiv distribuit. În sfârșit, de o atenție similară beneficiază distribuirea în timp a cogniției, observarea modului în care produsele evenimentelor anterioare pot transforma natura evenimentelor care urmează. • Ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite O proprietate a cogniției distribuite constă în faptul că membrii unui sistem funcțional sunt în același timp posesorii unor cunoștințe diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
susțin abilitățile funcționale ale sistemului cognitiv distribuit. În sfârșit, de o atenție similară beneficiază distribuirea în timp a cogniției, observarea modului în care produsele evenimentelor anterioare pot transforma natura evenimentelor care urmează. • Ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite O proprietate a cogniției distribuite constă în faptul că membrii unui sistem funcțional sunt în același timp posesorii unor cunoștințe diferite și ai unor cunoștințe redundante. Ca posesori ai celor două categorii de cunoștințe, membrii sistemului funcțional colaborează la rezolvarea sarcinii. Colaborarea este ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
întreg, obiectivul acestui studiu îl reprezintă analiza și evaluarea măsurii în care regulile explicite cuprinse în documentele organizaționale formale în baza cărora funcționează sistemul guvernează comportamentul lui cognitiv în practicile curente. În acord cu definiția inteligenței organizaționale ca atribut al cogniției distribuite, considerăm că gradul de conștientizare a legăturii între normele și regulile explicite cuprinse în documentele organizației și cele care guvernează în fapt comportamentul cognitiv al sistemelor ei funcționale reprezintă o măsură a inteligenței organizației. 3. Practica studiată Grupul organizațional
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este urmărită în practica obișnuită a ședinței CA. 4. Metoda și procedura de studiu Metoda utilizată, observarea directă, participativă, a fost ghidată de ceea ce Hutchins (1995a) numește „etnografie cognitivă”. Pentru înțelegerea naturii cognitive a metodei etnografice, reamintim că în metodologia cogniției distribuite unitatea de analiză nu este individul, ci sistemul cognitiv sociocultural. Când individul este unitate de analiză, procesele cognitive sunt interne. În sistemul cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
interacțiunilor dă însă specificul organizației. Calitatea unui grup organizațional rezidă nu în rolurile celor care îl compun, ci mai curând în modul cum sunt îndeplinite rolurile. Acest mod se cristalizează în practicile curente de desfășurare a activităților comune. Utilizarea modelului cogniției distribuite sociocultural în studiul practicilor de desfășurare a ședințelor CA a permis evidențierea modurilor concrete de îndeplinire a rolurilor în ipostazele funcției de reprezentant în CA. Modelul evidențiază natura activității în această funcție: activitate cognitivă distribuită. Modalitățile concrete de îndeplinire
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]