12,841 matches
-
pentru a-l crede din nou. Pentru că, de ce să nu luăm în considerare, după o perioadă de nefericire și nemulțumire, atât de lungă, poți ajunge să iți creezi un univers paralel. Acesta este Sindromul Stockholm aplicat. În cazul acesta disonanța cognitivă este dată de conflictualitatea dintre „altfel nu se poate în Românica” și „așa și? Îi schimbăm pe ăștia și vin aceeași că ăștia sunt mâna-n mâna toți”. Și împreună creează un cerc vicios. Îți recomandăm Niște nesimțiți care fac
Ţara Sindromului Stockholm aplicat by https://republica.ro/tara-sindromului-stockholm-aplicat [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
specializări decât cele prevăzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare și acreditare. Articolul 6 (1) Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licență atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice profesiei. ... (2) Cunoștințele generale permit abordările științifice ale domeniului de specialitate, care să asigure înțelegerea, inovarea și crearea de cunoștințe noi, precum și comunicarea efectivă orală și scrisă în domeniul de specialitate și în contexte culturale diverse. ... (3) Cunoștințele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
concrete; ... b) utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă și orală, inclusiv într-o limbă străină; ... c) utilizarea tehnologiilor informatice; ... d) asumarea responsabilității de a elabora un program personal de autoperfecționare; ... e) conceperea și conducerea proceselor specifice domeniului. ... (5) Abilitățile cognitive specifice presupun: ... a) aplicarea conceptelor, teoriilor și metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte și demersuri profesionale; ... b) capacitatea de sintetizare și interpretare a unui set de informații, de rezolvare a unor probleme de bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
mai menționează nimic despre alin. (11) al art. 9, acesta este considerat eliminat implicit prin Legea nr. 346/2005 . Articolul 10 (1) Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice. (2) Cunoștințele generale se referă la: ... a) familiarizarea cu cele mai noi și avansate dezvoltări ale cunoașterii în domeniu; ... b) abilități superioare de cercetare independentă; ... c) capacitatea de a aplica teoria în situații noi și care nu au putut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
cercetare independentă; ... c) capacitatea de a aplica teoria în situații noi și care nu au putut fi prevăzute. ... (3) Cunoștințele de specialitate se referă la: ... a) acumularea unei cantități substanțiale de cunoștințe noi; ... b) identificarea, abordarea și soluționarea de probleme cognitive și profesionale noi; ... c) compararea cunoștințelor noi cu cele tradiționale și capacitatea de a stabili relații între acestea, în vederea sesizării direcțiilor noi de creștere a cunoașterii și de dezvoltare a profesiei. ... (4) Competențele generale se referă la: ... a) aplicarea creativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
în abordarea și soluționarea problemelor, de a evalua obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme și de a comunică rezultate în mod demonstrativ; ... e) abilități de conducător și angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale. ... (5) Abilitățile cognitive specifice presupun: ... a) evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări; ... b) formularea de alternative interpretative și demonstrarea relevanței acestora; ... c) aplicarea creativă a metodelor de cercetare; ... d) conceperea și conducerea proceselor specifice domeniului. ... (6) Competențele de specialitate se stabilesc prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
unic din LEGEA nr. 49 din 14 martie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 22 martie 2013. Articolul 13 (1) Diploma de doctor atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice. (2) Cunoștințele generale se referă la acumularea, interpretarea și dezvoltarea cunoașterii de vârf din domeniul de doctorat. ... (3) Competențele generale se referă la: ... a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare și aplicarea lor în contexte diverse și specifice; ... b) construcție teoretică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
teoretică și aplicare profesională; ... c) construcții discursive de tip academic pentru publicații de prestigiu în domeniu și de tipul cunoașterii comune pentru comunicare publică; ... d) asumarea responsabilității de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate. ... (4) Abilitățile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi și abordarea lor prin cercetare, imaginație creativă și combinativă, analiză critică și interpretativă. ... Articolul 14 Reglementările specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de Ministerul Educației și Cercetării și se supun spre aprobare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
aparate). Concluziile examenului psihologic vor fi înregistrate în caietul psihologic de către psihologul examinator și vor fi transmise comisiei teritoriale de siguranță circulației, după modelul avizului psihologic prezentat în anexa nr. 7. ... Articolul 26 Examenul psihologic trebuie să urmărească evaluarea capacităților cognitive (percepție, memorie, gândire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) și a celor integrative (atenție, emotivitate, motivație, structura atitudinal-valorică) și, de asemenea, psihodiagnoza aptitudinal specifică de lucru prin simulatoare și aparate de testare psihologică asistată de calculator, conform funcției pentru care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232397_a_233726]
-
științifică competitivă, servicii specializate către comunitate; - recorelarea formării continue și a formării inițiale a cadrelor didactice și aplicarea unui program al noilor didactici și pedagogii școlare, în cadrul dezvoltării unui învățământ centrat pe elev și student și orientat spre formarea capacităților cognitive și acționale; - joncțiunea cercetării științifice universitare cu nevoile tehnologiei, economiei și administrației și crearea unui circuit natural al specialiștilor din economie, administrație, universități și institute de cercetare; - eliminarea ingerințelor politice în sistemul de apreciere și promovare a cadrelor didactice, inclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
ale programului; planul de învățământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studiu ECTS și cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de școlarizare; programele tematice sau fișele disciplinelor incluse în planul de învățământ, respectiv rezultatele în învățare exprimate în forma competențelor cognitive, tehnice sau profesionale și afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină; modul de examinare și evaluare la fiecare disciplină, ținând cont de rezultatele planificate; modul de organizare și conținuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181897_a_183226]
-
sau profesionale și afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină; modul de examinare și evaluare la fiecare disciplină, ținând cont de rezultatele planificate; modul de organizare și conținuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competențelor cognitive și profesionale care corespund calificării universitare. Ref. 1: Fiecare program de studiu este prezentat conform pachetului standard menționat, dar realizarea programelor de studiu se face la nivel de universitate prin cooperare inter-facultăți și prin facilitarea mobilității studenților în interiorul universității cu ajutorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181897_a_183226]
-
în care se dezvoltă tehnologii pedagogice novatoare și eficiente. Ref. 2: Conținutul programelor de studii se reînnoiește permanent prin introducerea cunoștințelor noi, rezultate din cercetarea științifică, inclusiv cea proprie. IP.B.1.2.3. Relevanța programelor de studiu Min: Relevanța cognitivă și profesională a programelor de studiu este definită în funcție de ritmul dezvoltării cunoașterii și tehnologiei din domeniu și de cerințele pieței muncii și ale calificărilor. Instituția dispune de mecanisme pentru analiza colegială anuală a activității cunoașterii transmise și asimilate de studenți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181897_a_183226]
-
cercetării Min: Cercetarea dispune de resurse financiare, logistice și umane suficiente pentru a realiza obiectivele propuse. Ref. 1: Există un climat și o cultură academică puternic centrate pe cercetare, atestate de numărul granturilor de cercetare, de publicații și de transferul cognitiv și tehnologic prin consultanță, parcuri științifice, etc. Există școli doctorale pentru formarea tinerilor cercetători. Ref. 2: Există certificarea îndeplinirii unor standarde de calitate sau excelență în cercetarea științifică, din punctul de vedere al organizării, urmăririi desfășurării proiectelor de cercetare, avizării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181897_a_183226]
-
vieții vârstnicului - Îmbunătățirea asistenței de recuperare pentru afecțiunile cu morbiditate crescută în spitalele și secțiile de recuperare adulți și copii Activități: - Screening al grupei de populație cu vârsta de peste 60 de ani, pentru prevenirea fenomenului de ateroscleroza și a tulburărilor cognitive - Prevenirea escarelor și complicațiilor - Ameliorarea bazelor de tratament și a metodologiei de recuperare în serviciile de copii, adulți și geriatrie Indicatori de evaluare: Indicatori de rezultat: - Reducerea cu 1% a mortalității specifice la grupa de v��rsta 60 ani - Reducerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177230_a_178559]
-
factori „care diminuează, amplifică, împiedică sau deformează mesajele”. Capitolul al doilea se axează pe limbă, limbaj, discurs și formele și treptele comunicării verbale, ca și pe evidențierea modului în care „mesajele transmise în procesul de comunicare produc (...) efecte” de natură cognitivă, afectivă și comportamentală. Al treilea pilon al studiului se centrează pe acea parte a comunicării negociaționale care gerează rezolvarea conflictelor. Analiza tranzacțională ca metodă de decodare „a proceselor de comunicare” face obiectul exprimării din secțiunea a patra. Capitolul penultim mută
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/alina-tenescu-comunicare-sens-discurs-book-review-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
au adus înnoiri importante. Ellen Key (Suedia) a creat conceptul de educație progresivă, care pune accentul pe nevoile și potențialul copilului mai mult decât pe necesitățile societății sau pe principiile religioase. Psihologul elvețian Jean Piaget, prin teoria să asupra dezvoltării cognitive, a contribuit, de asemenea, la o transformare a percepției asupra rolului educației, la o schimbare de viziune, îndreptată mai mult asupra elevului: o educatie centrată pe copil, pe dezvoltarea să în acord cu propriile posibilități și aptitudini. „Educația, spunea Piaget
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
scriitorul de geniu, filosoful, profetul, mărturisitorul, artistul, conducătorul și sfântul. Dincolo de calitățile deosebite ale Învățătorului, Dascălului: chip luminos, înfățișare plăcută, frumoasă chiar, structură armonioasă, sinceritate, smerenie, evlavie, bunătate, blândețe, curaj, răbdare, umor, optimism, profesionalism, care se răsfrâng în corola luminii, cognitiv, afectiv, volițional, trebuie să-și asume virtuțiile creștine: credința-nădejdea și dragostea, pentru a se împlini vocațional și misionar, astfel ca prin harul primit să poată sluji, educa, făuri, crește, conduce, împlini, desăvârși. Razele dascălului creștin se aprind, cresc și strălucesc
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
în ritmul lui „homo sapiens” de pildă. Pământul s-ar clătina pe aripi de fluturi. (Pe aripile vântului) ● Cyborgul va putea în curând, mai devreme sau mai târziu, să comunice gânduri și idei cu alte ființe, să se poată concentra cognitiv mai bine decât bietul om, să se poată exprima mai bine, mai articulat și gramatical mai corect decât majoritatea dintre noi, să aibă chiar emoții și să poată vărsa lacrimi de crocodil la o nevoie, să aibă dorințe greu de
DESPRE ETOSUL POSTUMAN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1497498191.html [Corola-blog/BlogPost/340910_a_342239]
-
a Atlanticului la natura luxuriantă a insulei Madeira sau realizează sondaje în diferite straturi ale istoriei recente. Și mai trebuie să vorbim de înalta conștiință artistică și reflexivitate auctorială, ceea ce definește, cu o sintagmă banală, „măiestria artistică”. Trebuie subliniate erudiția cognitivă, filosofică și mitologică, precum și intuiția de prozator profund cu care doamna Elisabeta Iosif emite o diversitate de informații și judecăți despre lumea foarte diversă a artei cu măsură, aflate la locul potrivit. AURELIU GOCI Referință Bibliografică: AURELIU GOCI ROMANUL VIEȚII
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1497168485.html [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
în neuromarketing. Adică studiază răspunsul consumatorilor la diverși stimuli - ambalaje, sloganuri publicitare, poziționarea produselor într-un magazin etc. Doar că nu-i mai întreabă pe oameni cum li s-a părut, de exemplu, ciocolata cutare, ci le analizează direct reacțiile cognitive sau afective, urmărindu-le activitatea cerebrală. Unul dintre proiectele comerciale la care lucrează Ana, doctorand la Academia de Studii Economice, este Virtual Shopper Journey, o unealtă de cercetare care folosește tehnologiile realității virtuale pentru a înțelege mai bine cum se
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
legate de sistemul nervos periferic (care arată ce fac nervii la nivelul unor organe cum ar fi pielea sau inima), ca să arătăm că tablourile chiar induc emoții,” mi-a explicat pe Skype Andrei C. Miu, fondator al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive din Cluj-Napoca. Chiar dacă ar putea părea puțin lucru, o banalitate pe care un pasionat de artă ar putea-o explica prin atâtea și-atâtea povești despre opere care iluminează, pe terenul științelor totul trebuie demonstrat. Nu mai e de-ajuns
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
am simțit o mare bucurie; lucrul ăsta poate fi acum arătat prin măsurători clare - la nivelul reacțiilor din creier, la nivelul ritmului cardiac, la nivelul pielii. „Există o întreagă dezbatere între emotiviști și cognitiviști,” a continuat Miu, care predă neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai. „Emotiviștii susțin că avem răspunsuri emoționale reale la tablouri și la muzică, la fel cum avem la stimuli cu relevanță personală din viața de zi cu zi, ori la stimuli care arată că undeva
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
personală din viața de zi cu zi, ori la stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă a formei sau a culorii, dar nu de emoție propriu-zisă. Or, studiile de neuroștiințe și de psihofiziologie au adus dovezi obiective că ceea ce se întâmplă în creier atunci când ne uităm la
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă a formei sau a culorii, dar nu de emoție propriu-zisă. Or, studiile de neuroștiințe și de psihofiziologie au adus dovezi obiective că ceea ce se întâmplă în creier atunci când ne uităm la tablouri care ne plac seamănă cu ce se întâmplă
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]