13,334 matches
-
complex și implicit greu nu doar pentru elevi, se recomandă îmbinarea acestei metode cu alte metode didactice activizante ca: dezbaterea, conversația euristică, învățarea prin descoperire, brainstormingul, studiul de caz etc. Valoarea formativă a acestei metode este indiscutabilă deoarece consolidează structuri cognitive, stimulează spiritul de explorare, formează un stil activ de muncă, cultivă autonomia și curajul în afișarea unor poziții proprii. Studiul de caz Metoda constă într-o confruntare directă a participanților cu o situație reală, autentică, așadar cu un caz real
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
două nivele complementare, elaborarea algoritmilor și aplicarea lor în vederea rezolvării unor situații tipice. Pentru eficientizarea metodei profesorul își poate deprinde elevii să construiască ei înșiși, în mod spontan, anumiți algoritmi, să învețe să analizeze problemele și să recurgă la procese cognitive superioare în rezolvarea lor. Instruirea programată Această tehnnică modernă constituie o consecință și o aplicație ale ciberneticii în metodologia didactică. Totodată, noua strategie se bazează și pe unele achiziții ale psihologiei contemporane care explică mecanismele învățării și sugerează modalități concrete
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unul de durată (în funcție de mărimea și dificultatea textului) care angajează elevii într-un efort de gândire și înțelegere autentic, cu efecte formative asupra personalității lor. SINELG este o metodă utilă pentru realizarea unei învățari eficiente și durabile bazată pe implicarea cognitivă activă în lecturarea unui text, pe monitorizarea propriei înțelegeri a conținutului de idei al acestuia. Metoda „acvariului” (fishbowl) Această metodă urmărește ca elevii implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, de participanți activi la o
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Evaluarea generală a ideilor este apanajul profesorului care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. Metoda 6/3/5 Ca variantă pentru brainstorming, această metodă se numește așa deoarece fiecare membru al grupului de 6 membri notează pe o fișă individuală 3 soluții ale
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ajunge la sinele nostru, trebuie să încercăm eliberarea de conținutul care nu ne aparține. Or, cum proprie ne este numai conștiința străinătății noastre în formula existențială în care suntem "aruncați", eliberarea însemnează vacantarea absolută a sinelui, înțeles ca pur receptacol cognitiv. Experiența poetică înfăptuiește în primul rând decondiționarea, purificarea eului empiric, fapt care corespunde extincției în supraintensitate, "ruinării în flăcări", scrie Hölderlin. Pentru că "în poezie, disoluția este soluția". Dar în acest sfârșit se află începutul, afirmă T.S. Eliot. Prin "dezordinea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
beatitudinea purificării și plenitudinii neoexistențiale indusă de marea artă. * Noi viețuim în mediul a trei ordine de realități: realitatea ascunsă a lucrurilor, pe care nu o putem cunoaște; apoi realitatea curentă, comună, constituită de ceea ce ne apare, ceea ce înregistrează posibilitățile cognitive ale simțurilor noastre, și anume, suprafața lucrurilor, necoincizând cu esența lucrurilor. Există însă o a treia realitate: este ceea ce noi suprapunem pe lucruri, icoana ideală. Or, a suprapune o icoană vibrantă pe aparența lucrurilor este act poetic. Astfel, veritabila, unica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Rabindranath Tagore. În transposibil unde Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Poezia și absolutul "Was bleibt aber, stiften die Dichter". Hölderlin Intelectul umană concepe trei forme de absolut: cognitiv, ontologic și axiologic. a. Absolutul cognitiv nu ar putea fi atins de om decât dacă am reuși să cuprindem în aparatul cunoașterii întreg infinitul (expresie improprie, totuși: infinitul nu poate fi considerat un întreg, o totalitate "rotundă", izvorăște mereu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Poezia și absolutul "Was bleibt aber, stiften die Dichter". Hölderlin Intelectul umană concepe trei forme de absolut: cognitiv, ontologic și axiologic. a. Absolutul cognitiv nu ar putea fi atins de om decât dacă am reuși să cuprindem în aparatul cunoașterii întreg infinitul (expresie improprie, totuși: infinitul nu poate fi considerat un întreg, o totalitate "rotundă", izvorăște mereu din el însuși); la fel și în ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mult, cosmosul este mereu în devenire, nimeni nu poate ști vreodată încotro se îndreaptă evoluția sa. Ca atare, Joseph Arthur Gobineau avea dreptate să afirme: "Ignoramus et ignorabimus". Kant formulează concepția conform căreia ceea ce noi cunoaștem este creația aparatului nostru cognitiv subiectiv sensibilitate și intelect de care dispunem. Lucrul în sine" (das Ding an sich) rămâne incognoscibil. Și tot atât de necunoscut rămâne și sufletul, interioritatea noastră: "A te cunoaște pe tine însuți, este lucrul cel mai dificil", spunea încă în zorii filozofiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
metaforă, asigură înțelesul plurivoc al unor creații. Ambiguitatea unui poem poate fi datorată unui travaliu volițional, a unui joc de a conferi deschideri diferite receptării, sau este reflexul ambiguității a însăși cunoașterii umane și, consecutiv, a cuvântului care traduce spațiul cognitiv. În acest ultim caz, ambiguitatea nu mai este un joc, ci o dramă a cunoașterii și, implicit, a numirii. Goethe afirma: "poezia este prin ea însăși o trădare". Iar Alain Bosquet: "poetul a vorbit: aceasta este erezia sa". Ambiguitatea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cât mai ales în postuma Bolnav în al meu suflet. Filozofic vorbind, ambiguitatea este definitorie pentru formula ontologică umană, viața purtând în ea germenul pieirii. Pe de altă parte, și capacitatea de cunoaștere este ambiguă. Ca atare, cuvintele, instrumentul nostru cognitiv de numire, suferă de două ori: necunoașterea esenței lucrului numit, care rămâne un mister, și faptul că, din acest motiv, numirea este convențională, o haină pusă arbitrar pe acea taină, veșmânt confecționat de colaborarea dintre simțuri și intelect. Salvarea, liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ceea ce vedem în stare de trezie, visuri ce vedem dormind" (fragm.21); "Toți ne trăim propria moarte" (fragm.77); " Suntem și nu suntem" (fragm.49); " Arcul are drept nume viața, drept faptă moartea sa" (fragm.48). De asemenea, a neliniștii cognitive: "Naturii îi place să se ascundă de ochii noștri" (fragm.123); "Văzul o înșelătorie" (fragm.46), "Gândurile oamenilor sunt jocuri de copii" (fragm.70). Ideile heraclitiene vor fi reluate de Heidegger, acesta absolutizând neliniștea, pe care o consideră temei primordial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
întreprinzătorul dispune deci de capacitate, aptitudini, cunoștințe și motivație pentru a crea ceva de valoare pe termen lung. “Trăsăturile generale ale întreprinzătorului include un ansamblu de trăsături ale personalității, precum: * Nevoia de reușită. * Dorința de control. * Dorința de independent. * Factorii cognitive precum: abilitățile, inteligența și aptitudini. Dar și o serie de factori externi individului, precum: * Mediul economic. * Statutul economic. * Disponibilitatea accesului la capital. * Reglementările guvernamentale” (E. Soare, 2008, p.66). Întreprinzătorul este persoana care este profund conștientă de o oportunitate și
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
în timp ce în India la această vârstă baieții sunt mai înalți, în SUA fetele sunt mai înalte și mai robusteă. Această creștere în înălțime și în greutate este extrem de importantă, pentru că în reprezentarea copiilor ea este asociată cu dezvoltarea cognitivă (inteligența), având un rol în dezvoltarea stimei de sine”(http://www.cnaa.md/thesis/6397/). Vârsta preșcolară mică(de la 3 la 5ani) se caracterizează printr-o evoluție evidentă de la o stare de relativ echilibru general în procesul adaptării la condițiile
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și devin frecvente cuvinte care îi permit diferențieri ale obiectelor(marginea farfuriei, toarta cănii, cot, palmă, braț, etc.Ă. Dezvoltarea limbajului are loc concomitent cu dezvoltarea funcțiilor sale mai importante cum sunt funcția de comunicare, funcția de fixare a experienței cognitive și funcția de organizare a activității. Concomitent cu dezvoltarea capacității de verbalizare orală, are loc și un proces intens de formare a vorbirii interioare. Spre sfârșitul perioadei preșcolare, copii folosesc mult vorbirea în gând”(U. Șchiopu, 1967, pp.175- 176
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
de la alți copii, de unde se vede importanța critică a prezenței tovarășilor de joacă): de exemplu, aleargă fără să se împiedice. Se dezvoltă și abilități motorii fine (însușite de la adulți, dar mai greu și mai lent datorita controlului muscular și cognitiv încă incomplet eficientă: toarnă sucul în pahar, mănâncă folosind furculița; deci se poate constata o coordonare ochi-mână tot mai adecvată. Nivelul de activitate: - maxim în jurul vârstei de 2-3 ani, reflectât mai ales în frecvența schimbărilor de activitate, în deplasarea continuuă
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
care sunt finalizate prin exprimări noi, produse noi uneori chiar ieșite din comun, cu valoare socială, începe încă de la grădiniță. “Astfel că un educator creativ, interesat de dezvoltarea potențialului creativ al preșcolarului, va avea în vedere următoarele obiective: - lărgirea experienței cognitive a copiilor; - organizarea și reorganizarea permanentă a acestor experiențe; - valorificarea experienței preșcolarului în rezolvarea problemelor impuse de viața cotidiană; - formarea, la copii, a unor procedee de investigare a realității și de reținere a informațiilor; - formarea sensibilității copiilor față de ceea ce este
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
va ști că i se cere să fie creativ. El încetează să mai fie creativ dacă mediul nu reacționează la manifestările sale creative. “Câteva conduite de stimulare a creativității preșcolarilor în cadrul procesului instructiv- educative: - Să nu utilizeze întrebări reproductive, ci cognitive, convergente, divergente; - Să-i stimuleze pe copii în formarea răspunsurilor printr-o ascultare activă și aprobatoare; - Să-i mobilizeze pe copii pentru a pune ei înșiși întrebări; - Să respecte întrebările copiilor și să-i ajute să găsească răspunsuri la propriile
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cea chemată să ne lumineze natura acestor trăiri. Când spunem că "nu am realizat ceva", în sensul de nu înțelege acel ceva, este vorba de fapt de o dificultate de a constitui realitatea. Ceea ce ne arată că, în contextul raportului cognitiv pe care-l avem cu lumea (care este într-un fel raportarea noastră esențială) realitatea constituie reperul fundamental al adevărului. Dacă teoria evoluționistă este corectă, mă întreb când ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea, compromisul. Într-o abordare antropologică și fenomenologică, organizațiile pot fi descrise ca mari societăți umane, în care oamenii creează pentru ei înșiși și împărtășesc semnificații, simboluri, ritualuri și scheme cognitive. Aplicarea termenului de sistem organizațiilor a avut două consecințe pentru studiul lor: definirea organizațiilor ca entități de autoreglare și evidențierea constrângerilor reciproce dintre componentele sau subsistemele organizației. II.2. Considerații generale privind organizațiile internaționale Dacă în perioada 1815-1918 organizațiile internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în organizații. Iată un decupaj al portofoliului semantic: cultura organizațională, relațiile de putere, managementul performanței, comportamentul organizațional, sursele individuale și organizaționale ale puterii, competențe multiple, cunoștințe în domeniul științelor comportamentale, capacitate de negociere, resursa umană capital de investiții, evaluare, capital cognitiv, sisteme informaționale ale resurselor umane, managementul resurselor umane internațional, competențe multiculturale, cultură de mentoring, coaching, business coaching, life coaching, inteligență emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract de loialitate etc. (evoluțiile sunt prezentate sintetic în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o diminuare a componentei identitar-naționale, culturale sau de grup, ca pe o scoatere a culturii din jocul economic și politic (a se vedea Samir Amin, Anthony Giddens, Benjamin R. Barber, Cristopher K. Chase-Dunn). Retorica dezbaterilor creează însă bariere și probleme cognitive complexe. Acestea reprezintă tot atâtea motive care au determinat preocuparea pentru identificarea unor soluții de reproiectare a strategiilor companiilor în direcția employer brandingului. Mobilitatea crescută a personalului ca efect al globalizării a schimbat și ea profund profilul așteptărilor forței de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică; competențele transmise din generație în generație; modurile de gândire, modelele mentale, paradigmele lingvistice: cadre cognitive împărtășite, limbaj comun, sensuri împărtășite; metaforele și simbolurile: modul cum se caracterizează membrii grupului, simbolurile materiale; ritualurile și ceremo-niile137. Fiecare dintre aceste categorii, după cum am văzut în capitolele anterioare, este vitală în proiectarea brandului de angajator. De altfel, cu fiecare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
trebuie reparat. Desigur că stabilitatea este expresia nevoii de siguranță, dar această stare este, evident, una de moment. O perspectivă comună printre salariații unei organizații este de a se prezenta în fața schimbărilor importante prin absența simțului privind iminența acestora. Pasivitatea cognitivă vine din lipsa de orizont, de înțelegere a contextului și din comoditate. Comunicarea internă a strategiei brandului este, și în privința neînțelegerii nevoii de schimbare, mijlocul prin care salariații pot depăși situații critice. Managerii trebuie să fie în măsură să identifice
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sale defecte e că ignoră (probabil deliberat - dar nu putem ști niciodată care este raportul exact dintre ignoranță și rea-credință) practicile și convențiile domeniului în care se plasează. Nu se adresează unui auditoriu specializat (cu care ar împărtăși aceleași repere cognitive și practici discursive), dar mimează obiectivitatea și atitudinea științifică, putînd convinge în destul de mare măsură pe cititorul mai puțin instruit sau mai puțin atent. Evident, jocul de cuvinte și pretinsa etimologie cu care începe textul în cauză (Liiceanu - Liicheanu - lichea
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]