485 matches
-
comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh. Petre, meșter popular, țesătoare, Buzău; - Ștefania H. Rareș, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal muzică populară, București; - Silvia Tecoanta, meșter popular, țesătoare, comuna Altina, județul Sibiu; - Elenă A. Roizen
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
MELODIA 355 50 Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, Str. D-tru Furtună nr. 3 CULTURAL 355 51 Județul Botoșani, Orașul Săveni, Str. Centrală nr. 12 PATRIA 300 52 Județul Botoșani, Orașul Ștefănești PRUTUL 309 53 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Str. LIRA - complex Cojocari nr. 21 cinemat. cu 399+ 2 săli 79 54 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Calea Galați nr. 10 CENTRAL 656 55 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Bd. Independenței nr. 57 BULEVARD 754 56 Județul Brăila, Municipiul Brăila, Str. Aleea Cinematografului nr. 5
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
în primul rând cruci. Alți lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu Dumitru, Stanciuc Ion și avem și un sculptor în persoana lui Filibiu Ion. Și la Solești predomină creatoarele de artă populară: Vrânceanu Valeria - covoare în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de masă cusute, prosoape țesute; Burghelea Zamfira, covoare țesute în spetează și în foi, prosoape țesute din bumbac și borangic; Cărare Irina, covoare alese în spetează, fețe de masă cusute. Cojocarii Bucată Constantin, Vlase Costică, Stoleru Ioan sunt specializați în bondițe și căciuli, iar Axinte Gheorghe sculptează în lemn. în Vutcani, Ciorbagiu Gabriel, Voicu Costandache, Voicu Doru, Danu Gheorghe, Bojian Eugen, Axinte Dumitru, Adam Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Brâncă Gheorghe, Jugănaru Ionel, Sănuță Ion, Cucaș Vasile, Florea Neculai, iar Comanduru Vasile încă mai știe să confecționeze opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin avere, alții prin răpire
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
10 fevruarie. Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și esilul meu la Snagov) Părerea de rău a serdarului Aricescu era că-și vânduse o moșioară din Prahova spre a-și da băieții la învățătură și că nu ascultase, în privința celui mare, sfatul înțelept al soacră sei: „Mai bine cojocar decât cărturar“. Părinții divorțau de copii! 13 Se poate măsura receptivitatea la nou a oamenilor? Admițând că se poate, nu ne mai rămâne decât să fixăm criteriile și, odată cu ele, metoda. În cursul epocii de tranziție, determinările cele mai vizibile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți”, unde invariabil e trecută profesiunea taților, se poate deduce care era situația și în celelalte branșe. Cismari: 18 evrei și 7 romîni. Tălpalari: 2 evrei. Cojocari: 1 evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, cojocar, imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, dezaprobator; * inutilitate, cotext, Mircea Eliade, măreție, tic-tac, despre, Plafar, cizmar, un zece, nici un efort; * pe lângă, modalitate, PSD, bineînțeles, certăreț, inutil, un nimic, Mihai Viteazul, deoarece, nou-născut; * senator, înspre, PNL, apolitic, despădurire, toc-toc, de pe la, a hăi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai putea găsi în acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca. La vale era ușor, dar întorsul la deal, trebuia dusă barca la edec, cu funia, mare parte din timp. Cojocarul era compus din circa 15 case, fără garduri, cu casele construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan în Getica. Locuitorii se îngrijeau în special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, în lipsă de gaz, am
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
că țăranii aveau voie să țină și cai care periodic trebuie potcoviți. La Vatra este Corneliu Cojocea, D-tru Corlăteanu și Stelu Drâmbă, la Alba Gh. Istrate, Petru Drescanu și la Mlenăuți Ion Drescanu, Romică Bețianu. Au cam dispărut dogarii, chiar cojocarii și căciularii, apoi olarii și chiar unii dintre croitori. Modernizarea societății a făcut ca unele meserii încet, încet să dispară. Mai există o serie de ateliere pentru lucrări de tâmplărie, dulgherie. Maiștrii aici sunt Afloarei Vasile (Goșu), Ion Roșcăneanu, Gigi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
51. Grigori ginerele lui Jalbă 52. Constandin Jalbă, slab 53. Constandin,cheptănar 54. Constandin ginerele lui Humulescu 55. Sandul Fetescul 56. Nichita, scutar 57. Gheorghi, ciobotar 58. Irimia Vălie 59. Ion Brumă 60. Ștefan Prefăcutul 61. Vasile Mertec 62. Costașco, cojocar 63. Simion, fratele lui 64. Vasile Barbălată 65. Ion Cârdeiu 66. Mihaiu, stricat, slab 296 296 67. Grigorie Bostan 68. Ion fiul lui 69. Costin, rotar 70. Axintii fiul lui 71. Simion, rus 72. Tănasii, rus 73. Vasile, rus 74
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
65. Ion Cârdeiu 66. Mihaiu, stricat, slab 296 296 67. Grigorie Bostan 68. Ion fiul lui 69. Costin, rotar 70. Axintii fiul lui 71. Simion, rus 72. Tănasii, rus 73. Vasile, rus 74. Gavril, rus 75. Gheorghii Surdul 76. Pintilie, cojocar 77. Ion fiul lui 78. Toader Oane 79. Sandul Colțunachi 80. Costandin Cucoș 81. Neculaiu fiul lui Corjos 82. Costandin Cojocea 83. Grigorie Fliscă 84. Iacob Buliga 85. Gheorghie Moroșan 86. Petre Moroșan 87. Stoica, strugar, slab 88. Simion Costiș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă 152. Gavril Burduja 153. Ioniță holtei cu mamă 154. Alecsa, olar 155. Anton Pătrar, orb, nevolnic 156. Eftimie Ochișor, slab 157. Ștefan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
morar 19. Roman Mitrofan, plugar 20. Iacov Ciorne, rus, plugar 21. Iacov, rus, plugar 22. Petre, plugar 23. Eftimie Drăgun, plugar 24. Mafteiu, plugar 25. Ion fiul lui Dumitrașco, pușcaș 26. Toader Vele, pușcaș 27. Neculaiu țară, dulgher 28. Ivașco, cojocar 29. Iacov, rus, hergheligiu 30. Iacov, rus, văcar 31. Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu 13. Gheorghe Andronic 14. Toader, fratele lui 15. Ursachi 16. Grigoraș, cojocar 17. Eftimie Berciul 18. Nichita Birciul 19. Grigorii, velnicer 20. Dumitrașco, fratele popii 21. Nicolai Huzun 22. Eftimie, fiul Bădioaiei 23. Toader Livenco 24. Grigoraș, fratele lui 25. Onofreiu, vătăman Femei sărace, fără de ajutor 1. Mănăileasa, babă 2. Androneasa, babă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
visurilor mele obscene. Imaginația obscenă mi-o stârnea și tânărul tâmplar blond și ușor durduliu, care-și avea atelierul în fundul grădinii (dormea în podul atelierului) și care trebăluia mai ales la strung. Vecinul dinspre curte, având casa la stradă - un cojocar ungur, Csordás, om tare de treabă, cu figura blajină și ștearsă, însurat cu o femeie voinică și frumoasă mai corpolentă decât el, amabilă cu noii ei vecini, dar nu fără instinctive rezerve „patriotice“ (cu tristețe oare și-a văzut mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
printr-un gard de lemn, în care predominau florile cultivate în scop comercial. Din fundul celor două grădini, porneau altele, aidoma, încât aveai impresia că tot ce se clădise aici impieta livada uriașă a unui stăpân de altădată. Gardul dinspre cojocarul Csordás era mascat din loc în loc de mari tufe de soc, grele de inflorescențele lor albe ca bulgării de zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
erau prezente meșteșugurile prin tot felul de „utilaje” țărănești datorate geniului creator al populației locale: mori de apă, pive, războaie de țesut etc., unele dintre ele mai păstrându-se încă în unele gospodării. Ca meserii erau consemnate cele de croitori, cojocari, zidari, dulgheri, răchitari, țesători etc. Poziția geografică în cadrul Câmpiei colinare a Jijiei, la mijlocul distanței dintre orașele Iași și Botoșani a favorizat relații economice foarte bune cu celelalte teritorii învecinate, existând deja relații bine înrădăcinate, de tradiție. Dar distanța relativ mare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]