1,893 matches
-
se înroșeau ouăle, Vineri era Denia Mare iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paști. La slujba de Înviere, unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoș alb și o lumânare lungă rulată în formă de colac, care ardea până la terminarea slujbei. La sfârșit, fiecare femeie dădea cocoșul de pomană unei persoane mai nevoiașe, unei văduve sau văduv. Sărbătoarea Paștelui ne aducea bucuria în suflet, căci eram copii fără griji. Părinții se străduiau să ne cumpere haine
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
mare și plin de urzici,Și mișună-n ea colonii de furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un pui de căprioară zăcea ca un colac.L-am scos din groapă. Să umble nu putea.Din frageda-i lăbuță, sângele curgea.Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde,Cădeau pe flori și iarbă
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > COLINDĂREȚ PENTRU ȘPARLAMENTARI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului v-am colindat în gând ( colinda-v-ar dracii! ) să vă mâncăm pe rând coliva și colacii! să vă colinde dracii cu varga de alun, că ați tăiat copacii și prima de Crăciun! să nu aveți hodină, cum are proletarul, rămas fără uzină, și trage cu paharul! în loc să dea cu parul! să nu aveți pe masă decât
COLINDĂREŢ PENTRU ŞPARLAMENTARI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1451223810.html [Corola-blog/BlogPost/374986_a_376315]
-
De ziua Ta Sfântă cutez să înclin Piosul meu gând și-n van să arunc Păcate și rele, de zbucium și chin! Maria (omagiu} Mărie, e zi de august Și mi-e teamă, ea căldura Să nu coacă prea robust Colacii și prăjitura! Măriuță spune-ți gândul, Nu te implica în vise Ci primește jurământul Ca în Sfintele cărți scrise... Marioară lasă gânduri Și ridică capul sus, Urare-i citind în rânduri Blând omagiu azi adus... Mariana ochi ca mura Pregătește
SFÂNTA MARIA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1471195156.html [Corola-blog/BlogPost/365198_a_366527]
-
viața vertebratelor? Așa că a strâns iapa în doi desagi câte și mai câte bunătăți, din cele care știa că-i plac feciorului, ovăzul cu bobul cel mai plin și paiul cel mai proaspăt, cu miros de rouă și culoarea lunii, colaci cu stafide și fructe uscate, fistic rumenit în sare micro-granulată, frunze de mestecat și dulceață de citrice... Și s-a urcat în autobuzul care ajunge la orașul cel mare, și a ajuns cu bine după câteva ceasuri în cartierul cu
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1417596785.html [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > UN VAPOR SE TOT SCUFUNDA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1172 din 17 martie 2014 Toate Articolele Autorului UN VAPOR SE TOT SCUFUNDĂ Un vapor se tot scufundă, N-are cârmă, nici catarg, Nici colacii de salvare Nu se văd în larg. Când din nori se lasă noaptea Încărcată de fiori Plânge-n valuri disperarea De la proră la babord. Vin rechini în valuri seara Ca să-l sfâșie de tot, C-a uitat să-și țină
UN VAPOR SE TOT SCUFUNDA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395086302.html [Corola-blog/BlogPost/354134_a_355463]
-
în capitală, publica literatură science-fiction fără probleme..., chiar, oare cum el da și alții nu ?), spunându-mi sfidător: - Prostii ! Ce-i cu Bermudele ăsta, pe unde dracu’ îi situat pe planetă ? Auzi, O.Z.N. - uri și civilizații extraterestre, tare de tot, colac peste pupăză, viață spirituală după moarte ? Mai aveți și alte cretinisme capitaliste dintr-astea ? Remus transpira din abundență. - Ce moarte, măi, civicule ? După ce ai crăpat, gata, nimicul. De ce p... mea crezi că vrem să trăim bine aici pe Pământ ? Ești
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1466803512.html [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
care nu se simțea vinovată și aspectul acesta o întărâta foarte mult. „Dar ce s-a întâmplat, cu adevărat? Părea atât de pătruns de problema aceea, că mă cutremur și acum! Ufff! Ce impresie bună mi-a făcut și acum, colac peste pupăză, strică armonia cu nimicuri... Nici acum nu-mi vine să cred că el... Dar de ce oare îl iubesc atât de mult?... Doamne! Ce înseamnă teama și durerea asta? Parcă încep să mă sufoc”, șopti ea și se ridică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427837820.html [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
casei de cultură din același oraș. Aici, Slavomir Almajăn are ocazia să întâlnească oameni uniți de o pasiune comună - creația literară. Dragostea pentru cuvântul așternut pe hârtie, Slavomir Almajăn i-o datorează profesorului sau de română de la școala generală, Mihai Colac, cel care l-a încurajat la vremea primelor sale încercări artistice. Un alt autentic model pentru scriitor au fost părinții săi. Mărturie stă faptul că Slavomir Almajăn s-a decis să îmbrățișeze aceeași profesie că și tatăl său - contabilitatea. Despre
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonia_aparuta_ca_urmare_a_cunoasterii_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_scriitorul_slavomir_almajan_.html [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464944620.html [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
deschideau pentru a fi auziți colindătorii, iar urarea lor trebuia să pătrundă adânc în interiorul locuințelor pregătite de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii Mântuitorului. În noaptea de Crăciun, în casele românilor nu doarme nimeni, mesele le sunt încărcate cu bunătăți, cu colaci, mere, nuci și cozonaci care se dăruiesc colindătorilor. În totalitatea lor, colindele au constituit o chintesență a spiritualității creștine a neamului nostru, expresii deosebit de expresive ale etosului arhaic românesc, care poartă și astăzi denumirile străvechi, în funcție de zonele țării: Moș-Ajun, Colindiș
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cuminte la punctul fixat, un trunchi uscat, cu o singură creangă căreia îi fluturau frunzele-n vânt, ca o flamură zdrențuită în bătălii. Avusese grijă să-și umple remorca bicicletei cu mai mulți pari ascuțiți, un ciocan mare și doi colaci de sârmă ghimpată. Privi în depărtări, peste netezișul terenului, ușor accidentat de mușuroaie de pământ, dâmburi și gropi, în pantă lină către firul subțire al Călmățuiului, aproape secat. În zare nu se vedea decât o coșmelie acoperită cu stuf , cu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
mergeam cinci minute, că măgăreața înțepenea de-a dreptul, rânjea, cânta, bătea măgarul, măgarul insista, sărea pe ea de un milion de ori (că, noa, era lipsit de experiență) și nu porneau până nu reușeau să se împerecheze cum trăbă. Colac peste pupăză, s-a pus și-o ploaie torențială, mi s-a udat și bricheta. Dar toate păleau când mă gândeam cum voi da socoteală pentru cașii zdrobiți, ațele tăiate și samarele rupte. Ajunși în sfârșit la poarta vecinei, am
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
HAIDEȚI, COPII! „Haideți, urați, copii, la geam, De-a noastră țară și de neam, Așa cum știți voi, cu umor, Meșteșugit în plugușor! Să auzim ce s-a-ntâmplat Mai important la noi în sat Și-o să vă dăm câte-un colac, Și bani, și mere după plac! Haideți, sunați din clopoței, Voi toți, copii, sunteți ai mei! Urați-mă, pocnind din bici, Hai, plini de viață, mari și mici, Ca niște-artiști adevărați, Începeți să ne bucurați Cu cel mai strașnic plugușor
HAIDEŢI, COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451544144.html [Corola-blog/BlogPost/340300_a_341629]
-
Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și pentru fântâna cu cumpănă și cu apă limpede și rece din mijlocul satului, pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
fost flancat și însoțit de patru călăreți tineri îmbrăcați în costume populare, care mai de care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i au oferit
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458858576.html [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
care are în vârf o basma cu un ban de argint, fire de busuioc și tămâie, iar gazdele le dau boabe de grâu și de porumb pe care trebuie să le arunce prin casă ca să aducă noroc. Colindătorii primesc colindețe (colaci), mere, pere, nuci. În sate, colindatul este foarte prețuit, oamenii crezând că și Iisus a fost cu colinda când era copil. Colindelor le sunt asociate și măștile, de capră sau de urs, în mod obișnuit, după cum povestea etnograful Irina Nicolau
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
renaște împreună cu timpul, la solstițiul de iarnă. În antichitate, porcul era simbol al vegetației. La cântatul cocoșilor, gospodinele încep să facă aluatul pentru turtele cu miez de nucă și miere, ce vor sta, alături de o sticlă de vin roșu, de colaci și de mâncăruri de post, pe masa din „casa mare”, în așteptarea preotului care vine cu icoana și care le va sfinți. Turtele vor fi mâncate apoi de cei ai casei și împărțite vecinilor. În seara aceleiași zile, copiii și
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
vor fi mâncate apoi de cei ai casei și împărțite vecinilor. În seara aceleiași zile, copiii și feciorii încep colindatul, care durează până la Anul Nou, când urează sănătate și prosperitate, în obiceiul Sorcovei, și chiar, în unele locuri, până la Bobotează. Colacii, turtele, pâinea devin simbol sacru. Ele sunt mâncate la ospețele rituale, sunt dați colindătorilor și împărțiți pentru sufletele morților. Colacii sunt în general rotunzi, dar în unele locuri pot avea formă de potcoavă sau de stea, întruchipând Soarele, Luna și
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
care durează până la Anul Nou, când urează sănătate și prosperitate, în obiceiul Sorcovei, și chiar, în unele locuri, până la Bobotează. Colacii, turtele, pâinea devin simbol sacru. Ele sunt mâncate la ospețele rituale, sunt dați colindătorilor și împărțiți pentru sufletele morților. Colacii sunt în general rotunzi, dar în unele locuri pot avea formă de potcoavă sau de stea, întruchipând Soarele, Luna și stelele de pe cer. Sunt făcuți din făină, apă și sare. În Moldova, turtele, frământate din aceleași ingrediente, sunt apoi înmuiate
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
Berbec Nu ești în toane prea bune iar cei care îți țin companie toarnă și ei gaz pe foc, cu riscul de a avea o zi ratată. Totul pornește de la atitudinea negativista și pesimista cu care îți începi ziua și, colac peste pupăza, apar tot felul de alte motive de supărare pe parcurs. Dai mereu de oameni triști, împovărați de tot felul de probleme, si, adunandu-le cu ale tale, transformați orice discuție într-un cor al plângerii la care fiecare
HOROSCOP, sâmbătă, 17 decembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104719_a_106011]
-
înalte. Citește și: Eugen Drăguțescu: Jurnalul unei vieți în imagini „Omul să trăiască acolo unde-s prietenii și lumina!, spune Jack, bătrânul holtei a cărui singurătate părea iremediabilă până când a înțeles că responsabilitatea față de comunitatea de care aparții poate fi colacul de salvare, atunci când te simți însingurat, izolat și trist. Și, odată cu el, simțim și noi, realizatorii acestui spectacol, că e de datoria noastră să vorbim despre flagelul singurătății în lumea de azi: să-l asumăm, să-l cercetăm și să
„Barajul” celebrului dramaturg irlandez Conor McPherson, în premieră la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104224_a_105516]
-
obiceiuri și superstiții. În tradiția populară se spune că dacă faci cruci la uși și la ferestre cu usturoi în seara care precede ziua Sfântului Andrei, te protejează împotriva "făcăturilor". SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cățel de usturoi. Dus acasă, colacul este așezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]
-
și la ferestre cu usturoi în seara care precede ziua Sfântului Andrei, te protejează împotriva "făcăturilor". SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cățel de usturoi. Dus acasă, colacul este așezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaște că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează și spune
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]