556 matches
-
română?, Brașov, 1929; Deutsche Kultur auf das rumänische Volk, Jena-Lepzig, 1933; Pe marginea cărților, București, 1938; Biata cumătră e departe, București, 1943; Călare pe două veacuri. Amintiri din tinerețe (1895-1906), București, 1968; Brașovul de altădată, îngr. Șerban Polverejan, pref. Ion Colan, Cluj-Napoca, 1977; Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978; Spița unui neam din Ardeal, îngr. Magdalena Vulpe, Cluj-Napoca, 1998. Ediții: Coresi, Cartea ce se chiamă Evanghelie cu învățătură (1581), București, 1914 (în colaborare cu Alexe Procopovici). Antologii: Antologie
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
151. 1342. Constantinescu Finan, 6 apartamente, București, str. Pârcălabu Baldovin 13; str. Tineas 4. 1343. Coman Pavel și Elisabeta, 5 apartamente, București, str. Lazureanu 54. 1344. Copper M. Sami și Copper S. Mișu, 5 apartamente, București, str. Isvor 59. 1345. Colan Ecaterina, 4 apartamente, București, str. Traian 40. 1346. Capalena Ana, 6 apartamente, Turda, str. Simion Bărnuțiu 39. 1347. Chihaia Iordache, 8 apartamente, București, Bd. Dinicu Golescu 1-a. 1348. Cristescu Testulian, 5 apartamente, București, str. Mircea Zorileanu 37; str. Radu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cornartic, 9 apartamente, București, str. Doamnei 19, str. Mitr. Dosoftei 70. 1576. Calif Elenă, 8 apartamente, București, Cal. Văcărești 109, str. Ion Procopiu 12. 1577. Cocea Cornelia, 3 apartamente, București, Bd. Gh. Dimitrov 41; str. Uranus 23; Episcopiei 6. 1578. Colan Ion, 6 apartamente, București, str. Căminului 1. 1579. Constantinescu Polixenia, 5 apartamente, București, Cal. Victoriei 112; Bd. Bălcescu 30. Iași, str. Lascăr Catargiu 53; str. I. C. Brătianu 149. 1580. Cișmigiu Irina, 7 apartamente, București, str. Traian 150. 1581. Conăci Albert
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
-ncercare/ sfântă dacă zecele-i// [...] cea că Numărul de Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii de ani,// și visând cel fir de aur,/ legând viețile-i colan,/ toată karma-i aduna-or/ în cel galeș plai nirvan,/ cum acelui Minotaur/ vergine și băietani;// mâinile cu-ale lor zece/ degete îmi sunt precept,/ toate-n mânuri le-oi petrece/ spre Eonul înțelept,/ care-o ști de altă Lege
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
cu câteva dintre cele mai frumoase poeme religioase ale sale. Istoria plină de peripeții a hirotonirii monahului Teofil este relatată alert, cu umor și cu sentimentul recunoștinței față de cei care au făcut acest lucru posibil: în primul rând mitropolitul Nicolae Colan, care, într-un moment de inspirație profetică, i-a spus diaconului de atunci: „O să fii duhovnic și o să fii concelebrant” (p. 120). Ca duhovnic, părintele Teofil ne mărturisește experiența unor bucurii neașteptate, însoțite, poate firesc, de tot atâtea decepții. Reținem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859; Fazekas Mihály, O paradigmă a leneșului Pipelea Gâscariul, Arad, 1916. Repere bibliografice: Ion Colan, Viața și opera lui Ioan Barac, București, 1928; Ovid Densusianu, Literatura română modernă, I, București, 1920, 141-145; G. Bogdan-Duică, Ioan Barac, București, 1933; Călinescu, Ist. lit. (1941), 78-79; Popovici, Studii, I, 453-461, 489-493; Papadima, Ipostaze, 157-163; Dicț. lit. 1900, 74-76
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
astfel, intră în Roma. În fruntea cortegiului se aflau prefecții, tribunii și centurionii înveșmântați în alb. Urmau acvilele, drapelele și însemnele armatei vitelliene, soldații călare, soldații pedeștri și treizeci și patru de cohorte. Toți soldații aveau armele scoase din teci și purtau colane; armurile lor străluceau în soare. Vitellius urcă pe Capitolium, aclamat de mulțime ca un triumfător, și se instală în Palatul Cezarilor împreună cu o curte care număra mii de oameni, indiferent la abuzurile comise de soldații săi. În ziua sacră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Ecaterina și fiii: Constantin, Elena, Ecaterina și Maria. Personajele feminine sunt îmbrăcate cu mantii și rochii diferite, probabil pentru a da varietate tabloului. Ele poartă căciulițe roșii, cu marginea îmblănită și cu penaj alb. Doamna Anastasia poartă la gât un colan format din patru rânduri de perle. Este înveșmântată într-o rochie de brocart albastru, cu mânecile de mătase albă cusută cu fir, peste care poartă o mantie lungă, de stofă albastră, brodată cu flori de aur iar dedesubt o rochie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Este înveșmântată într-o rochie de brocart albastru, cu mânecile de mătase albă cusută cu fir, peste care poartă o mantie lungă, de stofă albastră, brodată cu flori de aur iar dedesubt o rochie cu brandenburguri. Ea poartă și un colan lung, care, pornind de la gât, coboară înfășurându-i șoldurile. Ca semn de ctitor ea ține în mâna dreaptă o pungă. Plasarea doamnei Ecaterina-Dafina, soția lui Eustratie Dabija, soacra lui Gheorghe Duca imediat după ctitor poate fi considerată ca un omagiu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sunt pe moarte, să știi. Marele Tiziano e pe moarte... O vestă de lână țărănească, neagră și groasă, cu un grațios guleraș de blană, de sub care ieșea gulerul cămășii. Mâinile tremurau, mari și păroase. Pantaloni de catifea. La gât un colan metalic de care atârna o scoică. În picioare, teniși pe piciorul gol, gălbejit. Păi... ați trecut prin multe. — Multe. Am făcut multe, copile. Multe și de toate. Am 99 de ani, ți-am spus. Merit suta. Meritam suta, zău așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spus. Carol Quintul m-a chemat la Roma. L-am lăsat baltă pe Papa, mă chemase Carol. Carol, Împăratul, Quintul. Voiau toți portrete, să fie nemuritori. Soarele amiezii îl toropise cu totul. Își adunasemâinile osoase și roșii pe piept, în dreptul colanului. Dar pacientul Tolea insista și vocea sa era clară și fermă. Un tablou mic. Sfântul Ieronim, îngenuncheat. Figurează într-un catalog Bachelin, poate nu știți. O variantă e și tabloul Balbi din Genova, o replică este și la Luvru, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
m-am molipsit de molimavoastră. Am să mor. De la voi m-am molipsit, de la proști m-am molipsit. De la proști, mă dă gata molima voastră. Am 99 de ani, moare Tiziano Vecellio, să știi... Capul mare și greu căzu peste colanul cu scoică, bătrânul era epuizat. Un enorm sforăit gros, cu zguduiri, cuprinse parcul spitalului. Adolescentul Tolea tresări, deschise închise deschise ochii, întinse brațele, pipăi banca. Rămase năuc o vreme. Apoi, se ridică, se depărtă. Găsi altă bancă singuratică, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ALBERTO VÁZQUEZFIGUEROA TUAREG Traducere din limba spaniolă și note de DAN MUNTEANU COLAN și EUGENIA ALEXE MUNTEANU Tatălui meu „Alah este mare! Lăudat fie Alah! Cu mulți ani în urmă, când eram tânăr și picioarele mă purtau zile de-a rândul pe nisipuri și bolovănișuri fără să simt oboseala, într-o bună zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de îngrijorare. Adam ajunsese în grădina Belmont și se dusese de-a dreptul la garaj. Acesta, cunoscut sub numele de „casa motoarelor“, era o clădire cu un turnuleț franțuzesc, care reproducea întocmai turnul casei mari. Sub streșini, se înșira un colan întreg de cuiburi de rândunele de anul trecut, dar anul acesta nu sosise încă nici un locatar. În interiorul garajului se afla automobilul Rolls-Royce alb, pe care Alan McCaffrey îl condusese cu grijă într-o anumită seară, cu mulți ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca un fiu prim-născut, răscumpărase moșia vândută de tatăl ei. Moșia era subt gubernia mătușei Gramatula, ce fusese pentru Elena a doua mamă. Rămăsese pentru agricultură cât permisese exproprierea, si pe restul proprietății, achiziționat de țărani, se ridicase un colan de fabrici clădite cu banii lui Drăgănescu. Firește, el era acționarul principal și directorul general, așa că se putea socoti stăpân pe întregul domeniu. Realizase un centru de prosperitate și își asigurase o situație politică. El însă era om de treabă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
om de-o vorbit. 11 Lunca țipă, lunca zbiară Dup-un pui de căprioară, 137 {EminescuOpVI 138} Țipă, țipă și răcnește Căprioara nu-și găsește. Lunca țipă, lunca zice: Taci, duducă, nu mai plânge, Or rochița te pre strânge, Or colanul nu te - ajunge. Dă rochița la bădița, Că bădița-i negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi-o subsuori Ș-a da mai multe parale Ș-o lărgi-o pîn-în poale Și-oi mai da un puișor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rămas decât partea inferioară a corpului, restul oaselor de la bazin în sus fiind strânse și puse în partea dreaptă a trupului. Podoabele, câte s-au mai găsit atunci, au fost masate între oasele-pachet. Obiectele de inventar sunt constituite dintr-un colan din sârmă de bronz, doi cercei rotunzi din argint, o fibulă din argint (des răspândită în secolele III-IV), mărgele de diferite forme și materiale în număr de 135 de bucăți. Inventarul unui mormânt din această necropolă, de secol VI, se
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Apoi ea a plecat în Germania să-și facă masteratul la Muenster. Și-a urmat un an de e-mailuri, de vise, de planuri. Pe 28 iunie 1999, a așteptat-o la Otopeni cu un inel care arăta ca un colan regal din aur și perle, apoi au avut o vară de vis: au fost în Grecia, au stat zece zile la Mamaia, au ieșit seara la terasele din București. Și s-au iubit trupește de două ori. Prima oară, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
din fildeș, și fiecare înfățișa câte un monstru, albele era toate schelete, iar negrlee, demoni, cu capete de om și trupuri de fiară, care țineau în mâini lănci și săbii și barde și cuțite zimțate, iar ofițerii purtau centuri și colane la gât, din cranii și oase și urechi și mâini de oameni, înșirate pe lanțuri, toate detaliile erau sculptate cu migală, iar chipul regelui alb semăna leit cu al ambasadorului, și arăta destul de fioros, dar tot nu descoperisem încă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
trece!” Ciudat vis, zice Ana. Și ai de gând să te duci? Cum să se ducă dragă la Oituz? Hai că nu ești întreagă. Ce să caute acolo? Raluca își dă ochii peste cap și se prinde cu mâna de colanul greu care-i atârnă pe piept. Nici n-ai cum să ajungi acolo, nu e tren, nu-i autobuz, nu-i nici o cursă directă. Primii trei ani după repartiție Raluca a predat la țară, tocmai în zona cu pricina. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pe scenă, pe o scară mică, pe jumătate camuflată de frontonul uneia dintre boxe. Dominând scena nu numai în virtutea rolului său de actor, dar și a întregii autorități conferite de statutul său de director artistic, parcă ar fi purtat un colan de aur în jurul gâtului, asemenea unui primar. Cum era și normal, MM fu prima salutată printr-o înclinare a capului. — Totul e în ordine, Melanie? Da, mulțumesc. Tocmai eram într-o întâlnire legată de decor. Arătă către Bez și electricianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
regii aievea încoronați, dar pas să cunoști lucrul acesta, ai orașului București. Obținură o cheie pe cinste. Era croită dintr-un metal ușor, aristocrat. Licărea ca o platină. Mătăhălosul înhăță cheia, îi strecură prin sita din partea superioară a ornamentului un colan din sfoară de cânepă și o ascunse între sânii îmbelșugați și fleșcăiți ai Gabrielei, sâni bălăngănindu-se acum tot fără sutien, însă sub un tricou bicolor, mov cu verde. - Ține-o tu, boarfo!... Că mecla ta arată așa descusută și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe frunte. El deschise ochii pe jumătate. Văzu un băiat cu fața ovală, palidă, cam slăbită, părul de aur acoperit de o pălărie de catifea neagră cu margini largi, îmbrăcat c-o bluză de catifea care cuprindea, strâns de un colan lustruit, mijlocul cel mai gingaș din lume. Ochii lui Dionis pe jumătate-nchiși nu trădau că el veghează. Il privi în întreg, de la capul inundat în aur pân-la botinele micuțe ce stecleau radioase pe covorul înflorit. "Ah! gândi el, și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i se răcori sufletul... Apoi ridică un degețel,... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i pleznească colanul... ea-l descheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dar nu sătulă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se răcori sufletul... apoi ridică un degețel [deget],... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i plesnească colanul... ea-l deșcheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dai nu sătulă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]