278 matches
-
Seafight utilizatorul este transpus într-o lume imaginară, jucând din postura unui pirat virtual pe o hartă a mării unde este necesar să scufunde monștrii și nave controlate de calculator (NPC-uri) ca de altfel și alți jucători participanți. Prin colecționarea de puncte de experiență și rezolvarea anumitor sarcini, așa numitele misiuni, fiecare jucător are posibilitatea de evolua, promovând fiecare nivel al jocului în urma absolvirii unei probe de pirat . Fiecărui nivel nou de joc îi corespund noi trepte de dezvoltare ale
Seafight () [Corola-website/Science/318275_a_319604]
-
starterelor. Și stelele clipesc la fel de frumos, cu toate că nu sînt bine aranjate". Aci urmează o notă a autorului prin care acesta se insinuează cu propriul său hobby în făptura pe care a înscenat-o: "Una din pasiunile lui nea Gică e colecționarea de citate celebre din filme: "E o plăcere să te pot privi", " În dragoste să nu spui niciodată îmi pare rău", " Viața e ca o cutie cu bomboane de ciocolată. Niciodată nu știi ce găsești înăuntru." etc. De data aceasta
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pentru a face bomboane de brad. Un exemplu asemănător este cel al decorațiilor pentru pomul de iarnă: cineva a spus că păstra poleiala pentru a face decorații, cum ar fie steluțe sau nuci învelite în poleială. Astfel de exemple de colecționare arată că, spre deosebire de practicile de consum vestice, în cazul economiei de penurie renunțarea la bunurile de consum sau la părți din acestea era mult mai rară și mai de durată. Bunurile de consum vestice sau provenite din alte zone, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
angajată în procesul de cumpărare se poate confrunta 28, abordarea lui nu include și folosirea propriu-zisă a bunurilor de consum rare. El menționează depozitarea de durată a acestor bunuri, însă analiza lui ignoră folosirea simbolică a acestor bunuri (de exemplu, colecționarea lor). Din această cauză, am folosit o definiție mai detaliată a consumului: „selectarea, cumpărarea, folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la orice produs sau serviciu” (Campbell, 1995, p. 102), și am observat că existau câteva elemente-cheie care defineau cultura penuriei în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rațională și umană formulă a ceea ce trebuie să fie arhitectura urbană, iar în fața lor pe sub pomi, sunt buchiniștii la care generații de studioși și-au găsit hrana intelectuală și generații de amatori și-au oferit civilizata voluptate a răsfoirii și colecționării de cărți.” Din această cuprindere eidetică a unei ambianțe ce dă în modul cel mai eminent sentimentul de „civilizație”, decurg două elemente definitorii ale noțiunii: edificiile și cărțile. Ele presupun siguranța așezării teritoriale și garanția durabilității ei, pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
descarcă pe colegii de serviciu sau invers. În formele grave, defularea persoanei frustrate se manifestă prin: răpiri de persoane, terorism, atentate, etc. Compensarea. Individul caută o consolare prin substitute care pot fi ființe sau lucruri. Exemple: tandrețea față de animale domestice, colecționarea de obiecte, pasiuni extraprofesionale. Compensarea este un fel de supapă care ajută la depășirea constrângerilor sociale, profesionale, familiare. Resemnarea. Persoanele frustrate fără personalitate puternică, cu energii reduse, au tendința de a manifesta comportamente de: renunțare, apatie, pasivitate, chiar fatalism, care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Hall, unde a rămas expus până în 1685. În articolul său, intitulat Missing body parts of the famous people, Terri Schlichenmeyer explică cum capul a fost expus după aceea într-un mic muzeu englezesc, apoi a fost în posesia mai multor colecționări. În final, a fost achiziționat în 1814 de Josiah Henry Wilkinson, iar în 1960 și-a găsit odihnă fiind înhumat la Colegiul Cambridge. <footnote www.cnn.com accesat la data de 04 iul. 2009 footnote> Carol al II-lea a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nu numai de istoria acestuia, ci și de natura activităților deschise spre ei. Comportamentul observabil diferă de la oraș la sat, de la cartierele suburbane la străzile aglomerate ale marilor orașe. În asemenea locuri singurele aventuri posibile implică interferența cu traficul sau "colecționarea de gadgeturi. * Efectele rezidenței într-o anume localitate sunt resimțite în diverse feluri. În străzile supraaglomerate ale marilor orașe copiii suferă din lipsă de spațiu pentru aventuri și de absența oportunităților de a explora natura. Comportamentul lor școlar este afectat
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
stînga, de titlul prescurtat al lucrării. Signaturile au permis rezumarea registrelor la două sau trei rînduri, deoarece s-au mulțumit să menționeze fiecare caiet prin litera sa și să indice numărul de file pe caiet. Astăzi, aceste registre servesc la colecționarea cărților și la verificarea lor (dacă sînt complete). De asemenea, s-a tipărit primul cuvînt din fiecare caiet ca adaos la sfîrșitul caietului precedent; aceste cuvinte se numesc reclame; ele ghidau împăturirea foilor și au fost folosite pînă în secolul
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
astfel parte a unei conduite productive, activitatea "omului fără nume" fiind adaptată la prezența favorabilă a materiei, la abundența ei paradoxală. Gesticulația sa de om sărac e definită de nevoia de a gestiona și a exploata acest "nimic": culegerea și colecționarea resturilor, depozitarea lor, recompunerea lor în alte structuri provizorii, ordonarea și conservarea pentru o utilizare ulterioară. Inventează cu puțin, bricolează, recuperează, frabrică, obține. Ce vedem altceva, în acest film, dacă nu gesturi tehnice ale unei supraviețuiri care se dovedește în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
relația prin care căpitanul Tomuț din povestirea lui Voiculescu intră în posesia Capului de bour. "Moștenirea e, la drept vorbind, cel mai sigur mijloc de a ajunge la o colecție"3. Pentru Benjamin e expresia datoriei implicate în actul de colecționare, gestul cel mai angajant față de posesie, cel care stabilește o etică a conservării, a îmbogățirii patrimoniului primit și a transmiterii sale mai departe: "atitudinea colecționarului față de bogățiile sale se hrănește din sentimentul de obligație pe care cel care posedă îl
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la evidențe spre ipostazele mai subtile și surprinzătoare. Benjamin le-a prezentat însă în ordine inversă, punând în primul rând "invenția" de cărți și sfârșind cu "moștenirea": subliniind astfel de la început tocmai amplitudinea acestei gesticulații, măsura în care pasiunea unei "colecționări" acționează chiar și atunci când nu suntem conștienți de ea. În fond, ceea ce eseul ne reamintește e diversitatea spectrului de conduite și comportamente prin care oamenii încearcă să dețină un patrimoniu spiritual - să se situeze adică într-un raport de posesie
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asupra nevoii de "a aduna aceste monumente rătăcitoare ale istoriei noastre" evocă de mai multe ori "colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu gestul colecționării. Angajamentul său științific în restituirea documentelor referitoare la români era dublat de nevoia mult mai intimă și mai greu analizabilă de a aduna acele documente și de a le deține, de a reproduce "tezaurul" în propria lui bibliotecă, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării. Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin prisma colecționarului, universul se umple de lucruri: cărțile se transformă în obiecte, mângâierea înlocuiește lectura, atingerea concretă a obiectului sau a corpului "frumos" devine principala sursă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a proliferării necontrolate și necontrolabile. Cel care se dedică timbrelor, descoperă brusc infinitatea bucățelelor de hârtie imprimată, vertijul incomensurabilului, varietatea non-comprehensibilă de nuanțe și de valori. Tot așa, romanticii care proiectează o resursă productivă în universul posesiei și al colecționării se confruntă nu numai cu multiplicitatea obiectelor pe care le dețin (vestigii, opere, fragmente, ziceri populare), dar și cu dezordinea sau insignifianța lor. Șansa de a deține dintr-o dată un patrimoniu de mare valoare se plătește prin neliniștea trăită în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
III, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2007 ("Forging primal pasts: The uses of folklore"). În introducerea acestei secțiuni, Marcel Cornis-Pope și John Neubauer subliniază atât caracterul internațional al culturii folclorului în secolul al XIX-lea, cât și importanța implicării "străinilor" în colecționarea și publicarea poeziilor populare (p. 275). O demonstrație foarte clară în acest sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează și structurează după o serie de criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de Gheorghe Mihăescu, Emilia Martin Nagy și Al. Hoțopan, ultimul redactând singur, din 1993, mai multe volume. Publicația asigură apariția în limba română a unor studii mai ample, referitoare la folclorul și etnografia românilor din Ungaria. Depășind stadiul de simplă colecționare a faptelor folclorice, colaboratorii pun accentul pe analiza obiceiurilor, credințelor și superstițiilor populare românești legate de nuntă și înmormântare (Ana Simion, Emilia Martin), de sărbătorile calendaristice (Elisabeta Magda, Mihaela Bucin), de jocul turcii (Zoltán Ujváry), de creșterea animalelor (István Lugosi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286785_a_288114]
-
toxice etc.). Activitățile practice desfășurate cu elevii: activități de observare și recoltare a unor elemente poluante ( deșeuri din plastic, sticle, flacoane, pungi, ambalaje, cutii de conserve) activități practice de îngrijire și amenajare a spațiilor verzi ( colțul naturii vii grădina școlii) colecționarea unor imagini cu animale și plante din diferite medii geografice sau realizarea acestor medii în miniatură colecționarea și lecturarea unor texte cuprinzând curiozități din lumea plantelor și animalelor lecții excursii sau lecții - plimbări , când îndrumați si folosind metoda observației directe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
din plastic, sticle, flacoane, pungi, ambalaje, cutii de conserve) activități practice de îngrijire și amenajare a spațiilor verzi ( colțul naturii vii grădina școlii) colecționarea unor imagini cu animale și plante din diferite medii geografice sau realizarea acestor medii în miniatură colecționarea și lecturarea unor texte cuprinzând curiozități din lumea plantelor și animalelor lecții excursii sau lecții - plimbări , când îndrumați si folosind metoda observației directe realizează o adevărată „fotografie” a locurilor parcurse realizarea de compuneri și desene, postere pe teme contribuției copiilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
Însă, cel mai puternic argument În favoarea ipostazei paradoxale a muzeului de artă contemporană, se referă tocmai la acea funcție primară a muzeului tradițional, de acumulare a mărturiilor trecutului. Oricât de actuală este arta contemporană expusă În muzee, această practică de colecționare vine, inevitabil, prea târziu, Întrucât tot acest proces de muzeificare necesită timp - cu toate implicațiile sale de selecții curatoriale, de organizare a spațiului expozițional... Și tocmai timpul este elementulcheie, al „artei-de-acum―. Cât de actuală mai este arta deja trecută prin
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
doar de o amplificare cantitativă a acesteia, cât, mai ales, de una calitativă, pe puber interesându-l nu atât cunoștințele în sine cât raportarea lor unele la altele, integrarea lor în ansambluri tot mai complexe și variate, manifestând atracție pentru colecționare, clasificare, ierarhizare. La această vârstă, copilul "își pune ordine” în cunoștințe, și le ordonează și structurează după o serie de criterii, ajungând la formarea unor rețele, piramide sau sisteme de noțiuni.72 Cea oare îl ajută cel mai mult la
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
timpuriu de Antichitate. Ideile sale despre această perioadă, relevante pentru imaginea să asupra Europei, sînt exprimate cît se poate de clar în următorul fragment: (Profesorul Mac Hugh despre români) "Cum a fost civilizația lor? Mare, sînt de acord, dar stearpa. Colecționări, canalizări. În deșert sau pe vreun vîrf de munte, evreii spuneau: este bine să te afli aici. Să ridicăm un altar lui Iehova. Românii, precum englezii, care le calcă pe urme, aduceau oriunde ar fi pus piciorul această unică obsesie
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
se desfășoară formarea elevilor . Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu elevii permite îmbogățirea volumului de cunoștiințe, lărgirea orizontului științific, legăturile dintre fenomene. Activitățile practice sunt : cele de observare și recoltare a unor elemente poluante, de îngrijire și amenajare a spațiilor verzi, colecționarea și lecturarea unor texte cuprinzând curiozități din lumea plantelor și animalelor, lecții - excursii, lecții - plimbări, realizarea de compuneri și desene, postere cu protejarea mediului înconjurător, îngrijirea unor animale sau plante acasă sau la școală. Ocrotirea și conservarea mediului ambiant a
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]