586 matches
-
tip psihomotor; de tip atitudinal, de exprimare a trăirilor proprii, de manifestare a interesului față de muzică. Se recomandă ca în cazul copiilor mai puțin înzestrați muzical sau timizi, să se renunțe la administrarea individuală a probelor, preferând-o pe cea colectivă, în grupe de aproximativ patru elevi. În evaluarea sumativă, probele administrate vizează crearea unei imagini sintetice asupra achizițiilor elevilor prin evaluarea mai multor competențe, ca și prin verificarea gradului de asimilare a unui conținut mai amplu. Nu lipsește însă evaluarea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pe care jocul i le oferă. Important este ca tinerii să simtă satisfacția că joacă și că sunt utili prin colaborarea cu coechipierii săi. Pe această temelie se pot preda apoi elemente de tactică individuală simplă și acțiuni de tactică colectivă. II.3. Pregătirea tactică Pregătirea tactică nu poate constitui decât o familiarizare a tinerilor studenți cu noțiuni elementare despre jocul colectiv. Concepția de joc se bazează pe acțiuni tactice individuale, pe valorificarea posibilităților tehnice și pe unele acțiuni colective, care
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
precum și sarcinile apărătorilor împotriva acestui sistem de atac; • contraatacul cu variante; contraatacul cu 1 vârf, contraatac cu un intermediar și 2 vârfuri, precum și apărarea împotriva contraatacului; Să știe să aplice în jocul bilateral 5 x 5 tactica individuală și tactica colectivă învățate atât în atac cât și în apărare; X.3. Predarea jocului de baschet la clasa a IX-a Obiectiv cadru - programa M. E. C. T. 2005: 1. Dezvoltarea capacității motrice generale și a celei specifice ramurilor de sport. 2. Stimularea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a unui responsabil la o fermă timp de 17 ani. O fermă de stat în care se produceau preparate din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de respirație maiakovskiană, rămase în sertare sau risipite prin publicații obscure. Ultimul său proiect, un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda unui pustiu, București, 1949; Vasca, București, 1950; „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, București, 1953; Pentru literatura vieții
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
ierarhic autoritare dispar sau se diminuează ca importanță, apărând alte probleme: cum să motivezi participarea activă și responsabilă la conducere și realizarea întregii activități, cum să creezi deprinderile și priceperile necesare participării, cum să distribui responsabilitatea în condițiile unei conduceri colective etc. Acceptând deci problemele formulate de către un sistem, sociologul acceptă meritele statu-quo-ului, organizarea existentă a acestuia, fără a mai explora alternativele posibile de organizare. Desigur, statu-quo-ul poate reprezenta efectiv modul de organizare cel mai bun. Sau, pot exista alternative mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai liniștește niciodată. În altă povestire, același personaj traversează ceasuri de fericire. Tot ce vede și aude, tot ce se petrece cu el nu e menționat decât pentru a lumina, „în văpaia lunii”, stări sufletești gingașe, stârnite insului, președinte de colectivă, de o fată ce pare a-i zâmbi dintr-o stea, fata fiind colegă la crescătoria de păsări a soției pierdute. Într-o seamă de povestiri, întocmai ca în cele sadoveniene de tinerețe, sunt evocate fapte năpraznice, dar altfel decât
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
grade nelimitate de libertate, chiar dacă structurile contextuale pot impune constrângeri. De regulă, atunci când constrângerile devin prea puternice, individul le ignoră, le elimină sau pur și simplu li se opune. Este ceea ce se întâmplă cu întâlnirea dintre identitatea individuală și cea colectivă în tranziția românească. Pe de o parte, identitățile colective s-au multiplicat odată cu multiplicarea criteriilor de afirmare, de la cele etnice la cele de posesie a unor bunuri sau gusturi muzicale, vestimentare etc. Mai mult, identitățile colective multiplicate sunt adesea puse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și simplu, sunt opuse. Pe de altă parte, identitățile colective sunt surse constitutive ale identităților individuale. Cineva este rocker, maghiar sau rom și eul său personal este integrat în categoria acelor „noi-rockerii”, „noi-maghiarii”, „noi-romii”. Specificitatea individuală este închisă într-una colectivă. Totuși, individul singular nu se identifică doar cu un singur „noi”, ci are nevoie de tot atâtea apartenențe și conținuturi diverse câte ar alimenta propria existență în căutare de universuri succesive sau concomitente de viață. Identitatea individuală folosește identitățile colective
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ridicată prin contribuția sătenilor (bani și forță de muncă), nici unul dintre subiecții intervievați - localnici sau autorități - nu a făcut vreo referire la aceasta. De altfel, preotul a prezentat construcția bisericii mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100 de locuințe din comună sunt, în marea lor majoritate, formate din două camere cu un hol între ele (numit și sală sau tindă) și o bucătărie. Chirpiciul este materialul de construcție uzual. Se adaugă azbestul, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea din casă totul la comună. Un notar cu vie și pământ bogat Amintea Într-una «datina străbună» Că, vezi, din strămoși așa am lucrat. Cum să facem astăzi totul Împreună? Însă vorba
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ce-și stropeau cu sânge grâul și secara? (Ă). Iată se ivește satul așteptat Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
podit Parcă vezi priveliști din povești bătrâne. Iar cel președinte a zâmbit șiret — Cum vă văd la față, parcă v-ar cam place Dacă-n satul vostru vă mișcați Încet Și-ascultați chiaburii, colectiv nu-ți face. (Ă). Toți din Colectivă poartă haine noi Nu mai vezi opincă, țoală zdrențuită Ne gândim acasă - ni-s copii goi Casele ni-s goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive ca: partidul, ilegalistul, colectiva, chiaburul, cartierul, minerii, sabotorii, grănicerii, zidarii, sondorii, marinarii, moții, alegeri, festival al tineretului, congres, peisaj sovietic etc. Scrieri reprezentative: numeroasele volume publicate În acest răstimp de poeții pomeniți mai sus și altele semnate de: M.R.Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Marcel Breslașu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care face parte omul este națiunea... Biserica și națiunea la noi, ortodocșii, se suprapun... Pentru individ, adică și istoric, națiunea este un absolut” (Nae Ionescu, Fenomenul legionar, Antet XX Press, București, 1993, p. 52). Sugestia că identitatea autentică este cea colectivă și nu cea individuală apropie, de fapt, ideologia extremei drepte de mesajul marxism-leninismului și al altor ideologii „revoluționare”. Același Nae Ionescu sublinia că o națiune nu va putea supraviețui și nu se va putea afirma decât în confruntare cu altele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este deloc diferit de acela al tractoriștilor din brigadă; dimpotrivă, e de fapt același obiectiv, cei peste o mie de hantri de arătură, pe care trebuie să-i realizeze brigada în campania de primăvară - sunt tocmai pământurile întovărășiților, baza viitoarei colective (...). Dacă alianța apare astfel puternic sudată, același lucru îl putem spune și despre trăsătura de bază a aceste alianțe, anume că rolul conducător îl are clasa muncitoare în frunte cu comuniștii. Reiese cu claritate din roman că dacă n-ar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dată fiind schimbarea decorului, a mediului (...). Așa de pildă, multe dintre cărțile care înfățișau până acum viața satului erau croite după următorul șablon «patentat»: în familia unui țăran muncitor existau neînțelegeri. Bărbatul vrea sau afirmă că vrea să intre în colectivă; soția nu vrea, sau soțul pretinde numai că soția nu vrea să intre în colectivă. Toate greutățile se datoresc svonurilor chiaburești. Intervine secretarul de partid, sau un alt comunist, pentru a-l lămuri pe șovăielnic. Intervine miliția pentru a aresta
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acum viața satului erau croite după următorul șablon «patentat»: în familia unui țăran muncitor existau neînțelegeri. Bărbatul vrea sau afirmă că vrea să intre în colectivă; soția nu vrea, sau soțul pretinde numai că soția nu vrea să intre în colectivă. Toate greutățile se datoresc svonurilor chiaburești. Intervine secretarul de partid, sau un alt comunist, pentru a-l lămuri pe șovăielnic. Intervine miliția pentru a aresta pe chiaburii care sunt puși numaidecât de autor să dea foc la ceva și să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru a-l lămuri pe șovăielnic. Intervine miliția pentru a aresta pe chiaburii care sunt puși numaidecât de autor să dea foc la ceva și să ucidă ceva. Și totul se încheie cu bine; șovăielnicii se dumiresc și intră în colectivă. Eroii sunt, de asemenea, asemănători între ei, marionete confecționate după șablon, nu oameni vii, precis individualizați, care să exprime esența forței sociale respective (...). Semnificativ, prin frecvența cu care apare în scrisul multor prozatori, este și alt personaj: bătrânul sfătos și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de calculatoare, iar acestea sunt utilizate de la portar și până la rector; personal, posed câteva, acasă și la serviciu, pentru mine și pentru membrii familiei. De la demersul de pregătire a cursurilor și până la predarea acestora, de la activitatea individuală și până la cea colectivă, de la efortul de a mă informa eu însumi și până la dorința de a-i informa și pe alții, de la munca de cercetare și până la cea administrativ-financiară, în scopuri profesionale sau complementare, ordinatoarele ne ușurează viața, maximizează disponibilitățile noastre naturale și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vizează, Într-o formă pozitivă, dobândirea echilibrului interior și un progres exterior al individului. Din punct de vedere moral, libertatea presupune două aspecte (R. Le Senneă: „libertatea de inițiativă” și „libertatea ca valoare”. Libertatea, atât cea individuală, cât și cea colectivă, nu pot și nu trebuie să se manifeste haotic. Libertatea ca desfășurare și manifestare a modului de a fi al persoanei, este cuprinsă Între două momente: pe de o parte, momentl apariției factorului declanșator reprezentat de voința individului și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ne îmbrățișarăm. Când fu încredințat că eram singuri, spuse simplu: - Lung a fost arestat. De asta am venit. - Lung? - Da. A vorbit de rău colectivizarea; a înjurat, nu știu exact ce-a spus, a fost nemulțumit de ceva și președintele colectivei sau altcineva l-a pârât. De asta am venit la dumneavoastră... - Și unde e acum? unde l-au dus? - Tocmai asta e: nu știm; l-au luat și l-au dus. Se spune că n-o să fie proces, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sta la beci, da’ o să scape.” Oamenii nu apucară să se mire, să pună Întrebări sau să-l Înjure pe Gogoașă pentru scornelile lui nerușinate. Un vuiet se apropia de ei și un nor de praf „Ce dracu’ caută cireada colectivei astăzi pe centru?” se miră unul. Văcarii mânau vitele de la spate, iar În frunte, ca un conducător de oști, pășea Cap de Șobolan. Răcnea din adâncul bojocilor și-i Îndemna pe toți să nu se teamă. „CAP-ul trebuie desființat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
am auzit. O fi el al dracu’ Directorul, dar În ziua asta de sărbătoare nu mai bate și nu mai urlă la nimeni. Chefuiește și el laolaltă cu ăilalți profesori și Învățători. În fiecare an face la fel. Cere de la Colectivă un camion cu obloane Înalte, Încarcă de la Tatapopii mese lungi, bănci de lemn, farfurii, pahare, sifoane, grătaru - ăl mare pentru nunți - tot ce trebuie pentru un chef ca lumea. Tot În camion urcă profesorimea și vreo douăzeci de copii - ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aducă aminte că Îl votaseră, veneau la el să le facă dreptate de pe o zi pe alta, să le Înapoieze cât mai grabnic pământurile pe care, cândva, fuseseră obligați să le Înscrie În colhozuri. Mulți Își aminteau că intraseră În colectivă cu cai, căruțe și unelte. Le voiau Înapoi ori cereau să li se plătească despăgubiri. Unul Încărcase În căruță, cu de la el putere, cazanul de țuică pe care tot satul Îl folosea să-și fiarbă prăștina. Zicea că fusese al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]