69,333 matches
-
nouă mitologie și un alt plan de referință care, într-un anumit fel, se substituie vechilor reprezentări ale transcendenței. Chiar și prezența cea mai banală în spațiul public, de la cea motivată individual și pînă la aceea animată de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
vertrebrele moralității din România. Apoi, pentru că rezoluția acestei comisii de medicină (parte a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
memoriei sociale și la uniformizarea reflexelor individuale. Desființarea tradiției e completă, iar alienarea țăranului desăvîrșită. Între dezastru social și ratare psihologică Citite în cheia dublă a afirmării și negării, informațiile furnizate de “glimbocani” (antieroi ai unor biografii comune -adică deopotrivă colective și banale) se constituie într-o fotografie exactă a noii societăți create de PCR: tembelă, uniformizată, lipsită de repere valorice; în ultimă instanță, golită de orice substanță umană. Combinația de psihologie rudimentară (de inspirație faulkneriană) și umanism socialist (de proveniență
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
nivel auctorial, simularea diferitelor registre stilistice sau paliere socio-lexicale (ca și simularea confuziei dintre ele) e completată de reproducerea sau parafrazarea clișeelor ideologice ale epocii comuniste: de la limba de lemn muncitorească la limbajul agitatoric al metodistului de cadre; de la greșelile colective de vocabular, la improprietățile terminologice individuale; de la stereotipiile politice ale discursurilor lui Nicolae Ceaușescu, la șabloanele istorice ale documentelor PCR. De altfel, clișeul politic al lui Mihai Viteazul “din popor, pentru popor” pare placat aici pe stereotipia populară a glumei
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
excesivă este obositoare și chiar enervantă. Firește, ar trebui mai întîi să definim ce înseamnă, de la caz la caz, “excesiv”. Este dificil, dar, din fericire, inutil. Cred că, în această privință, ne putem raporta liniștiți la bunul simț, la percepția colectivă, la regulile nescrise și acceptate (chiar dacă nu neapărat respectate!) de majoritatea membrilor unei comunități (căci, prin excelență relative la obiceiuri locale și chiar caracteristici etnice, toate cele de mai sus sînt percepute diferit de la un popor la altul, de la o
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
de episcopia Buzăului. Procesul se derulează la Adjud și Bârlad și are pe fond acuzații politice (o prea mare influență religioasă exercitată în zonă, intolerabilă atât pentru supraveghetorii sovietici din anii ’50, cât și pentru însuși Petru Groza), dogmatice (spovedania colectivă, împărtășania zilnică, lacto-vegetarianismul, cultul Fecioarei), morale (iubirea tainică și vinovată între stareța Veronica și ieromonahul Ioan, duhovnicul mănăstirii - iubire care e o interesată invenție calomnioasă) și de disciplină monastică (port ilegal de uniformă prin adaosul de prea mult alb în
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
discursului, ca să menții sau să anulezi o lege fără suport obiectiv. Dar unde ni sunt oratorii, artiști ai cuvântului și logicii? Competiția oratorică, iscată de răzvrătirea femeilor, credem că e mai mult inventată de Titus Livius decât refăcută după memoria colectivă. De unde legea le cerea femeilor să treacă pragul casei numai în momente excepționale, ele ieșiseră acum pe străzi, acostându-i fără jenă pe consuli, cu rugămintea de a fi lăsate să se bucure, ca altădată, de podoabe, în condițiile în
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
extremistului Vadim a început să-și arate limitele. După dezvelirea statuii lui Rabin, un lider PRM local se întreabă de ce nu are partidul său inițiativa de a-i ridica o statuie lui Nicolae Ceaușescu (...) Asistăm la o operațiune de spălare colectivă a creierelor, de înlăturare din politică a oricărei urme de bun-simț, logică, moralitate și adevăr istoric. Dacă membrii, simpatizanții și votanții lui Vadim acceptă așa ceva, este problema lor. Dar dacă noi, toți ceilalți, adică majoritatea covîrșitoare acceptăm așa ceva, înseamnă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
în realitatea lumii și, pînă la urmă, neîncredere în realitatea poeziei. Cărticică pentru pisică este, dacă am numărat bine, cea de-a cincea carte a lui Romulus Bucur. Poetul, membru al Cenaclului de Luni, a debutat în 1982, în volum colectiv Cinci. Nu e, cu siguranță, unul dintre cei mai „productivi“ poeți ai generației ’80, dar e, poate, cel mai constant ca fel de a scrie. O confirmă Cărticică pentru pisică, unde cititorul va regăsi - topite printre rîndurile unui text care
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
lipsită cu totul de sensibilitate la feeric și miraculos, odrasla exclamă doar: “Ce gusturi proaste avea mama!” Motivul rochiilor, extins la cel al modei, pare să rețină atenția și altor “repovestitori”, ca să spunem așa, ai lui Perrault. Într-un volum colectiv de la începutul secolului al XXI-lea, Poveștile lui Perrault revăzute de ... (Geneviève Brisac, Arnaud Cathrine, Catherine Cusset, Marie Darrieussecq, Ariane Gardel, Daniel Picouly, Yann Queffélec, Vincent Ravalec, Lydie Salvayre, Martin Winckler) - apărut la editura La Martinière, 2002, Catherine Cusset rescrie
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
amenințat de curiozitatea feminină, tot așa cum, simetric, Meluzina, cu taina ei, e amenințată de violenta curiozitate masculină. Poate cea mai recentă și mai interesantă, sub aspectul jocului, rescriere a lui Barbă Albastră o dă Marie Darrieussecq care, în citatul volum colectiv din 2002, scrie un fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o multitudine de situații și identități, ce sînt in nuce tot atîtea posibile versiuni pentru
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro), „«struțocămila» economico-muzicală” (cotidianul.ro/2000), “Struțocămila autorității rațional-charismatice” (universitatea media. ro /cercetare). Poate deveni chiar epitet peiorativ, apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion”: „struțocămila de contract colectiv de muncă” (groups.yahoo.com). Oricum, termenul nu s-a clișeizat total, fiind încă simțit ca o metaforă, pe care dezvoltări imagistice o pot supralicita. Apar astfel struțocămila șchioapă (ființă de două ori imperfectă): „Deci, pe minunatele noastre meleaguri mioritice
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
se ajutau cu bani, mergeau cu intervenția până la Stalin. Intervenția lui Pasternak, la Stalin, pe tema arestării lui Mandelștam e relatată amănunțit. Nadejda Mandelștam este martorul timorat și hiperlucid al unei perioade de mutații istorice și de mentalitate uriașe. Comportamentul colectiv are parte de o fină analiză și transpunere stilistică. Instaurarea comunismului este radiografiată milimetric, cu sentimentul că martorul neputincios este ultima conștiință normală. Iată cum se înfățișează aprehensiunile Nadiei Mandelștam în momentul plecării în exil, aiuritoarea stare de dezumanizare: „Mi-
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
dat în bobi etc.), sub privirile responsabile ale Regilor Cioabă și Ilie și ale Împăratului Iulian, toți supravegheați ager de Doamna Rodica Stănoiu... Ciao! ... La România 1 e deja rubrica „Meteo” prezentată de vreo trei fătuțe, fapt care înseamnă răspundere colectivă, respect, și siguranță pentru plătitorul de abonament Tv. „Ne revedem mâine seară la știri!”
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
filosofului religiilor până la moarte îl încruntă pe Iordan Chimet. Fostul legionar din tinerețe "avea dreptul să invoce circumstanțele atenuante ale unei tinereți grăbite, predestinate să-și găsească drumul într-un context istoric aberant, să amintească de spiritul timpului, de delirul colectiv care îi anesteziase spiritul critic..." Nu numai că n-a procedat astfel, ci, dimpotrivă, "a preferat să rămână prizonierul freneziilor din anii �30, ratificându-le, asumându-și-le... n-a putut sau n-a dorit a fi niciodată liber." Cu
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
abuz al spațiului și o răbufnire, din adîncul conștiinței ideologilor care au conceput întregul discurs, a cine știe ce frustrări legate de trista lor istorie personală. În loc să denunțe și să exorcizeze depozitele, inerțiile și reflexele unei memorii legate traumatizant de experiențele noastre colective și individuale, proaspătul Muzeu Național de Artă Contemporană nu face decît să resemantizeze orizontul și simbolistica totalitară, să se transforme subtil în elogiu și să reconvertească semnalele disparate într-un amplu sistem mitologic. În esență, Casa Poporului și spiritul ceaușist
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
că libertatea neîngrădită, domnia bunului plac reprezintă apanajul "barbarilor", care, în vederile sale, n-ar fi decît "aristocrații", adică intelectualii ce refuză a se înregimenta unui spirit al timpului. Exercițiul de reflecție duce la o "legitimitate disciplinară", la o "disciplină colectivă", produse de un destin istoric. Peste ceea ce constituie aportul individual s-ar cuveni să se boltească un intelect comun, "socializat", cum îl numește Michel Foucault. Natura mai mult ori mai puțin efemeră a cazurilor particulare e corectată de un anume
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
de eroism. Tot ce vezi e cum soldații macedoneni și greci (e de remarcat că în armata inițială cu care Macedon a plecat în expediție, contingentul de greci era mai numeros decât cel de macedoneni) sunt cuprinși de o frenezie colectivă, întreruptă doar de o mini-rebeliune, și proiectează în Alexandru fenomenale calități de lider pe care spectatorul ne le vede materializate nicicând. Singurul lucru "ales" în legătură cu Alexandru e unul la care Aristotel nu s-ar fi gândit niciodată: corectitudinea politică! Efectul
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
oricum scriu mai bine, iar cu restul de bani să li se facă reclamă. Ar fi o nebunie! Dar să nu credeți că am eu o problemă personală cu King. Eu pot să public oricum, iar în Europa aceste "ficțiuni colective" se vînd bine. - De ce credeți? - Sînt un seducător. Am scris odată un text despre puterea de seducție a scriiturii. Limbajul e un afrodiziac extrem de puternic. Nu știu dacă nu greșesc, dar am făcut odată o socoteală, și-am descoperit că
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
1705-1899), regretata Elena Stan (pentru anii 1900-1919), Doina Modola, Aurel Sasu și Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964), Valentin Tașcu (1965-1980), cărora li s-au adăugat Ioan Milea și prea repede dispărutul Augustin Pop (pentru perioada 1981-1989, bibliografiată de întregul colectiv). O muncă de benedictini a fost desfășurată pe parcursul câtorva decenii și încorporată într-un tom impresionant prin seriozitate, precizie, consecvență, arie de cuprindere, dificultăți învinse, meticulozitatea informațiilor, coordonarea investigațiilor de istorie literară și de sociologie. Cum dicționarele se fac din
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
în special) care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți scrise inteligent, dezinhibat, cu mult entuziasm și cu umor. Keep up, folks! Mi-ar fi plăcut să stăruiesc și asupra Suplimentului de Cultur|, săptămânalul realizat de editura Polirom și Ziarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
culturii scrise Prima măsură la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost înainte, sub pretextul respectării unei reglementări din Convenția de armistițiu, referitoare la obligația statelor semnatare de a șterge din memoria colectivă orice formă de propagandă fascistă. Această reglementare, îndreptățită, dar infinit interpretabilă, a fost utilizată pentru justificarea unor acte de vandalism în spațiul culturii, așa cum utila și aparent inofensiva șurubelniță este folosită de unii infractori pentru săvârșirea unor crime. În perioada
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
crimele comunismului. Am subliniat cuvântul păstrarea pentru că această activitate este în mod special importantă și chiar eroică în condițiile în care rețele de foști activiști ai PCR și lucrători ai Securității continuă să ducă o campanie de ștergere a memoriei colective, în complicitate cu numeroși cetățeni inocenți, dar lipsiți de sentimentul responsabilității, atrași de confortul pe care îl asigură amnezia. O mare realizare a fundației o constituie Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, inaugurat la 20 iunie 1997 și
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
tragicului episod comunist din istoria României. Totodată, el poate deveni un subiect de reflecție pentru acei intelectuali care nu fac decât să se studieze cu încântare în oglindă, insensibili la ceea ce se întâmplă în jurul lor și îndeosebi la rușinoasa amnezie colectivă de care se lasă cuprinsă, ca sub influența unui narcotic, societatea românească.
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
74 de prozatori, 77 de poeți și 13 dramaturgi. Greu de explicat această înclinare a balanței în favoarea criticilor și eseiștilor, altfel decât fie prin preferințele coordonatorului (care ar fi putut crea involuntar acest dezechilibru), fie prin datoria resimțită de întregul colectiv de a înregistra opera criticilor și eseiștilor ca o sursă bibliografică în sine, ce ar putea fi ulterior redistribuită în funcție de scriitorii comentați și de epocile analizate. Avem încă o dată ocazia să constatăm cât de repede se învechesc bibliografiile care au
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]