494 matches
-
sociale: datoria de a ajunge la un consens social, la un parteneriat social și la o dreptate socială"35. Un al treilea principiu de bază este desprins din vocabularul folosit: programul economic creștin-democrat acționează în interiorul sistemului capitalist. Dar atunci cînd colectivismul este condamnat, fără drept de apel, ca fiind un distrugător al dreptului natural al personalității umane, se propune corectarea economiei de piață după principiul precedent. Statul este chemat să rectifice, să înlocuiască, să completeze, pe baza bunului comun, adică a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost unul din artizanii naționalizării creditului, asigurărilor, surselor de energie și al legii privind comitetele de întreprindere și delegațiile personalului. A susținut, de asemenea, introducerea planificării stimulatoare, în care vedea mijlocul de a deschide faimoasa cale a treia între colectivism și liberalism: pentru MRP, planul era instrumentul de asociere între partenerii sociali, de orientare a politicii economice, de modernizare a unei țări distruse de război. În timpul celei de-a IV-a și mai ales al celei de-a V-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
discurs identitar, proteiform, ale cărui granițe cu un liberalism moderat sau cu un socialism îndulcit sînt greu de stabilit"7. Nu era socialistul François Mitterrand cel care se declara un cercetător al "unei căi intermediare între liberalism, o înșelătorie, și colectivism, o piedică?" (Libération, 10 mai 1984) Este adevărat că după Sturzo, Maritain, Borne, nu mai remarcăm o ideologie doctrinală aprofundată, specifică democrației creștine. Nu fiindcă filosofia de inspirație creștină ar fi epuizată, ci pentru că nu mai exista o filosofie vie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
socială, deci colectivă, în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front încă în desfășurare, în care canonadele au substanțierea ideologică adversativă dintre individualism și colectivism în înțelegerea gestiunii puterii. Ce trebuie făcut pentru a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt, forme de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
românească remanent democratică după 1944 și una comunistă, străină, totalitară. Stranietatea acestei lumi vine atât dinspre o situare etnică și mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În istoria României de momente sau evenimente Încă puțin cunoscute. Toate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1997 și 2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării variației culturale. Conform acestei teorii, diferențele dintre culturi pot fi captate prin cinci parametri de variație culturală: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, evitarea incertitudinii, orientarea temporală. Modelul propus de Hofstede este unul „sintetic”, „artificial” (opus lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre aceste dimensiuni. Totuși, modelul este foarte productiv în cercetările actuale, oferind o bază unitară de investigare și comparare a culturilor. • Individualism/colectivism. Această dimensiune captează caracteristicile rețelei sociale, relațiile dintre indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe termen lung; țările musulmane, țările africane, Marea Britanie, Statele Unite, Pakistan sunt culturi cu orientare pe termen scurt. Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de putere și nivel ridicat de evitare a incertitudinii. O grupare a țărilor în funcție de variația culturală poate crea o imagine sintetică generală asupra culturilor lumii, chiar dacă există variații uneori semnificative în cadrul unui grup (apud Ronen, 1986): Grupul de țări Individualism/ Colectivism Feminitate /Masculinitate Distanța față de putere Evitarea incertitudinii Țările nordice 2 6 6 6 Țările germanice 4 1 5 3 Țările anglo-saxone 1 2 4 5 Europa latină 3 5 3 1 America Latină 6 3 2 2 Orientul Ândepărtat 5 4
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). Prezentarea schematică a dimensiunilor de variație culturală necesită unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic precis”, ci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tind să le explice prin cauze interne, instabile și incontrolabile („La Dumnezeu și la români totul e posibil”). 7.3. Interacțiunea dintre identitatea personală și identitatea culturală Identitatea personală interacționează cu identitatea culturală. Astfel, principala dimensiune de variație culturală, individualism/colectivism, se reflectă în planul identității personale ca opoziție între idiocentrism și alocentrism. Idiocentrismul caracterizează culturile individualiste: individul acordă atenție identității personale, se percepe ca independent față de grup, este preocupat de respectul de sine, are un grad ridicat de automonitorizare, își
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
p. 35): „Culturile celor mai bogate țări tind să fie mai degrabă individualiste, iar cele din țările sărace, mai degrabă colectiviste. Acest lucru este adevărat și în perspectivă istorică: pe măsură ce țările devin mai bogate, tind spre polul individualist al spectrului. Colectivismul poate fi văzut ca o formă de adaptare la sărăcie și la resursele limitate, iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: relațiile de familie (familia extinsă), hora/șezătoarea/apartamentul de bloc, prietenia/amiciția; la expresii cum ar fi noi și-ai noștri; aveți-vă ca frații; a fi în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
frâu; femeie fără bărbat, barcă fără cârmă; Femeile sunt temelia educației în fiecare generație. 25. Comentați următorul pasaj tradus din Hofstede, et al. (2002, p. 36): „Ierarhia socială este legată de bunăstare, dar într-o măsură mai mică decât individualismul/colectivismul. Cercetările au arătat că pe măsură ce o țară a devenit mai bogată, distanța față de putere s-a redus. În situații de sărăcie și de acces limitat la resurse este mai ușor de menținut o distanță mare față de putere”. 26. Estimați poziția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
perseverenței” ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). 30. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care interacțiunea în clasă este influențată de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 33. Alegeți din lista de termeni dată în continuare trei pe care îi asociați cu ideea de timp: organizare, relaxare, stres, bani, vacanță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu ideea de timp. De ce? Alcătuiți un eseu în jurul celor trei termeni aleși anterior, în care să vă exprimați opinia în legătură cu modul în care nu percepeți dumneavoastră timpul. 34. Reacțiile oamenilor în diverse situații sunt indicii ale orientării lor culturale: colectivism/individualism; masculinitate/feminitate; evitarea/tolerarea incertitudinii; distanță mare/mică față de putere; orientare pe termen lung/scurt. Prezentăm în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este secretara omului de afaceri cu care urmează să mă întâlnesc. (masculinitate) b) Probabil e chiar omul de afaceri cu care urma să mă întâlnesc. (feminitate, tolerarea incertitudinii) c) E plăcut să fii întâmpinat la aeroport de o persoană drăguță. (colectivism) d) Cum își permite să vină așa îmbrăcată pentru a mă întâmpina? (distanță față de putere) e) Trebuie că e o greșeală. E clar că eu ar trebui să fiu întâmpinat de un domn bine îmbrăcat (toleranță scăzută față de incertitudine) (ii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care se întrepătrund elemente verbale, paraverbale și nonverbale. Rolul în comunicare și semnificația elementelor nonverbale și paraverbale variază de la o cultură la alta, în strânsă legătură cu dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul II, 4). Astfel, gradul de individualism/colectivism determină felul în care colectivitățile gestionează spațiul individual și colectiv, atitudinea față de proprietatea privată, distanțele de interacțiune, gradul de deschidere comunicativă (reflectat în intonații, gesturi, postúri etc.), disponibilitatea de a se angaja în activități colective sincronizate sau de a-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aceste corelații trebuie citite ca tendințe manifestate în diverse grade în diferite societăți; interacțiunile dintre dimensiunile de variație culturală, dintre specificul diverselor instituții (școală, biserică, instituțiile statului) și stilurile comunicative sunt însă mult mai subtile, mai nuanțate, mai complexe. INDIVIDUALISM COLECTIVISM Distanțe mari de interacțiune Distanțe mici de interacțiune Zâmbetul - expresie a satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Lipsa intimității comunicative Expresivitate Lipsa expresivității Număr mare de back-channels Număr mic de back-channels Pentru a înțelege stilul de comunicare dintr-o cultură determinată trebuie cunoscute, pe de o parte, tendințele generale ale culturii pe diverse dimensiuni de variație (individualism/colectivism, distanță față de putere, evitarea incertitudinii, masculinitate/feminitate, orientare în timp), iar pe de altă parte, manifestările specifice la nivelul culturii ale uneia sau alteia dintre dimensiunile de variație culturală. Astfel, concepte specifice culturii japoneze, cum ar fi wa (armonie), amae
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în timp), iar pe de altă parte, manifestările specifice la nivelul culturii ale uneia sau alteia dintre dimensiunile de variație culturală. Astfel, concepte specifice culturii japoneze, cum ar fi wa (armonie), amae (dependență), enryo (rezervă, reținere) dau o configurație particulară colectivismului de tip japonez, în comparație cu colectivismul de tip coreean, influențat de conceptul chong (afect); stilurile comunicative specifice celor două societăți vor fi diferite, modelate, dincolo de colectivism, de mentalități particulare diferite. 3.1. Clasificarea lui Gudykunst (1988) Compararea diverselor stiluri culturale de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]