2,007 matches
-
dialectic și istoric este în măsură să rezolve orice aparentă contradicție, însă sunt aceste contradicții structurale sau particulare? Acest țăran declasat, se întoarce împotriva lumii din care a provenit și încearcă să o distrugă alături de tovarășii săi, în 1948 cu colectivizarea, și ulterior, în anii '80, când a inițiat programul de sistematizare a satelor. Cine a fost Ceaușescu? La toate aceste întrebări încearcă să răspundă Andrei Ujică, într-un mod special, dacă nu paradoxal, urmărind traseul destinal al lui Ceaușescu cu
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
trei dictaturi: dictatura politică, dictatura economică și dictatura inspirației. Titlul său pornește de la opinia cvasi generală că noi românii facem treburile în mod festivist, să salvăm aparențele, heirupist, adică de... paradă. Astfel notează autorul că Gheorghiu-Dej, în 1962, la încheierea colectivizării, i-a adunat pe țăranii fruntași în costume naționale, tot de paradă, la M.A.N., ca să semneze decretul pernicios pentru truditorii pământului. Pentru aceeași paradă au semnat decrete și Ceaușescu, cât și cei trei președinți ai României democratice de
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
să trăiască în ea, pe când revoluționarul nu va ezita să utilizeze nicio metodă pentru a o schimba radical. Avem cu filmul lui Vilner o imagine asupra lumii de dinainte de Revoluția din Octombrie, reformele staliniste nu au devastat încă vechea Rusie, colectivizarea nu a distrus satele, scriitorii se bucură încă de libertate și cineaștii, de asemenea. Din șalul țigăncii care vinde flori sau ghicește în palmă o maimuță își întinde brațele subțiri ca de ață, protipendada deambulează pe străzi în trăsură, și
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
articolelor și chiar al literaturii publicate discrepanța este însă evidentă. Numeroase articole, mai ales sub formă de reportaj (dar și de reportaj poetic, semnat de pildă de Florența Albu în numărul 12 al revistei), dar și relatări triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din Oltenia”) sau din uzine („Ce e nou la uzina de pompe și mașini agricole”). Poezia militantă, socială, cu tematică partinică nu suferă în
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
este însă evidentă. Numeroase articole, mai ales sub formă de reportaj (dar și de reportaj poetic, semnat de pildă de Florența Albu în numărul 12 al revistei), dar și relatări triumfaliste, tratează tema colectivizării. Dacă nu se vorbește strict despre colectivizare, articolele sînt pur și simplu reportaje din țară („Secvențe din Oltenia”) sau din uzine („Ce e nou la uzina de pompe și mașini agricole”). Poezia militantă, socială, cu tematică partinică nu suferă în nici un caz, ba chiar cîștigă și poeți
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
Universitatea de Stat din Moscova, perioadă din care datează primele sale încercări literare. La mijlocul anilor '30, Grossman a renunțat la meseria de inginer, dedicîn-du-se literaturii. în timpul războiului, a fost reporter de front, fiind printre primii comentatori ai Holocaustului. Criticile la adresa colectivizării și a represiunii politice au dus la interzicerea cărților sale, gloria lui Grossman fiind, ca și a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă. Intr-o zi, Liudmila Niko-laevna îi spuse soțului că l-a întîlnit pe administratorul blocului și că acesta
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
texte solide, unele puse în premieră absolută. „La Berlin se ridica Zidul. URSS a trimis primul om în cosmos, Iuri Gagarin. Americanii, mai prudenți, au trimis un cimpanzeu. La Bicaz se terminau marea hidrocentrală și barajul de pe Bistrița. În România, colectivizarea era în plină desfășurare. Nu s-a terminat nici acum. La București, Gheorghe Gheorghiu- Dej este ales președintele Consiliului de Stat. La 5 ianuarie 1961 se înființa, la București, Teatrul de Comedie.” Cam așa și-a început George Mihăiță, actorul
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
de-a dreptul halucinantă, având în vedere că vine din partea unui ministru al unui guvern așa-zis democratic, dintr-o țară a Uniunii Europene, în secolul XXI", consideră Daniel Constantin, într-o postare pe blogul personal . Precizând că ”procesul de colectivizare a agriculturii în România nu a fost realizat de către Ceaușescu, ci de către Gheorghe Gheorgiu Dej”, liderul PC amintește că ”sub regimul lui Nicolae Ceaușescu s-a văzut doar cât de dăunător și ineficient poate fi acel sistem și cât de
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
Nicolae Ceaușescu s-a văzut doar cât de dăunător și ineficient poate fi acel sistem și cât de mult rău poate aduce populației, spiritul întreprinzător, tradițiile și obiceiurile economice și sociale vechi de secole fiind distruse violent. Rezultatele concrete ale colectivizării forțate apăsă încă adânc în conștiința poporului român, iar urmările colectivizării încă ne cauzează disconfort mare în plan economic și social. Stilul de viață a milioane de români a fost schimbat în mod radical. Sute de mii de oameni au
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
poate fi acel sistem și cât de mult rău poate aduce populației, spiritul întreprinzător, tradițiile și obiceiurile economice și sociale vechi de secole fiind distruse violent. Rezultatele concrete ale colectivizării forțate apăsă încă adânc în conștiința poporului român, iar urmările colectivizării încă ne cauzează disconfort mare în plan economic și social. Stilul de viață a milioane de români a fost schimbat în mod radical. Sute de mii de oameni au fost persecutați și băgați în închisori, au urmat perioade lungi și
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
să îi înveți pe oamenii de la țară să fie din nou agricultori și să fie din nou proprietari. Mai avem încă zeci de mii de pensionari care își duc amarnic existența doar din pensia infimă de la CAP”, descrie Constantin efectele colectivizării comuniste. ”Domnule Ministru Fuia, colectivizarea abuzivă și violentă realizată de către comuniștii pe care președintele domniei voastre, dl. Băsescu, i-a condamnat, nu are nimic de-a face cu o agricultură modernă a unui stat european și cu atât mai puțin
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
de la țară să fie din nou agricultori și să fie din nou proprietari. Mai avem încă zeci de mii de pensionari care își duc amarnic existența doar din pensia infimă de la CAP”, descrie Constantin efectele colectivizării comuniste. ”Domnule Ministru Fuia, colectivizarea abuzivă și violentă realizată de către comuniștii pe care președintele domniei voastre, dl. Băsescu, i-a condamnat, nu are nimic de-a face cu o agricultură modernă a unui stat european și cu atât mai puțin cu formele asociative, grupurile de
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
slăvi” de ministrul Fuia și metodele moderne, democratice și europene de asociere și agricultură, Daniel Constantin susține că înaltul oficial de la Agricultură ar fi potrivit pentru un post similar în Coreea de Nord. Faptul că, ministrul Agriculturii îl omagiază pe Ceaușescu și colectivizarea forțată și o vede pe aceasta din urmă ca pe o metodă încă valabilă, ne determină să credem că Domnul Stelian Fuia ar fi fost mult mai potrivit ca ministru al Agriculturii în Coreea de Nord", conchide președintele PC.
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
Există aici un elogiu al superficiilor, al banalității eliberatoare, al bucuriei de a trăi dincolo de orice plan cincinal. Sătucul meu este de fapt vechiul sat cehesc, pe care nici tradițiile, nici ideologia nu-l constrâng să fie o marcă a colectivizării triumfătoare. Această antifrază ironică este mai puțin vizibilă decât într-o altă capodoperă cinematografică, Ciocârliile pe sârmă (Skrivanci na niti), după un scenariu de Bohumil Hrabal, film interzis la apariție, putând fi vizionat abia în 1990. Sătucul meu se apropie
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
de apartenență politică, etnie, studii sau origine socială. Cine a fost element ostil comunismului a fost tratat ca atare, fără preferințe preliminare și fără intenții subsidiare. De la sioniști pînă la ofițeri de armată, de la legionari pînă la țărani împotrivindu- se colectivizării, de la ță- răniști sau liberali pînă la familii care au ajutat cu alimente grupurile de partizani — toți se regăsec în sutele de ore de convorbiri consemnate în Arhiva de Istorie Orală. A povesti aici detaliile fiecărui caz ar fi oțios
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
țărănești anacronice din Europa, de o bestialitate cu care tardiva Românie latifundiară de pe atunci s-a umplut de rușine, dar se puteau citi și aluzii la samavolniciile la care erau supuși țăranii români chiar în perioada când apărea poemul - ticăloasa colectivizare. 1907 este un mare poem satiric, și deseori regăsim aici forța expresionistă a celui care scrisese în tinerețe blesteme sau pictase tablourile crude ale închisorilor prin care trecuse. Trebuie uneori să vină cineva din afară, ca să ne deschidă ochii! Să
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
realității cuvântul. Analiza lui Timothy Sneyder oferă exemple de un uluitor cinism pentru felul în care Stalin explica foametea care a ucis milioane de țărani. Îl voi alege pe cel mai stupefiant. Ca să nu trebuiască să dea vina pe eșecul colectivizării forțate, care a diminuat drastic producția de cereale, și pe o rechiziționare aberantă, inclusiv a sămânței necesare recoltei următoare, Stalin a tras concluzia, devenită doctrinară, că foametea e un „basm” și că țăranii fac tot ce pot ca să moară numai
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
librărie. Sanda Dumitrescu, dă-i un răspuns că nu tipărim jurnale de călătorii, preferăm să le facem și noi și cititorii, aceste călătorii... Sălcudeanu 9, propune o retipărire, a sa, în legătură, cu aniversarea la anu, a zece ani de la colectivizare. Ideea n-ar fi rea, să vedem ce-am putea tipări... Rodica Ioan, de la altă editură, ar vrea să vină la noi... Nu mi-a părut prea simpatică... Roșulescu, ce e cu tanti asta? Dă-i un răspuns. 5) Te
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
azi, a apărut, după zece ani, la Editura Cartea Românească, 1981, 643 pag. A fost permanent respinsă din motive niciodată de acceptat. 9 Proiectul prozatorului Petre Săl-cudeanu (n. 1930 - m. 2005) de a retipării unele nuvele și povestiri privind actul colectivizării nu s-a realizat. 10 Romanul social și psihologic al lui Marin Preda primește aprobarea și se publică în 1972, când autorul împlinea 50 ani.
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
și pe loc Îmi amintesc de faptul că toți cei de la județeana de partid (școliți, da, ce școliți! ...La f-f și etc.), neangrenați pe funcții În noua orânduire, adică asta, de acum, au fost promovați profi univ. (după ce au schimbat,,,Colectivizarea agriculturii” cu,,Reforma În agricultură”, titlu de pe coperta singurei opere studiată, dezbătută și etc., la ed. „Belsuly” publicată. Caz autentic! Cunăscătorii știu bine, știu despre ce e vorba!), li s-au făcut facultăți, (particulare sau de stat), unde, desigur, leninismul
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
refugiu, cu speranța mai tuturora că repede „comuniștii vor cădea“, că „vin americanii“, ceea ce nu se întâmplă și intrăm astfel într-o nouă fază : a fugii în munți a unora, a evadării altora în Iugoslavia lui Tito, a opunerii la colectivizare, a strămutărilor forțate în Bărăgan, a pușcăriilor în care opozanții regimului, manifestați ca atare sau numai bănuiți, sunt schingiuiți de torționari ca Țurcanu, „patronul reeducărilor“. Alte capitole ne aduc mai aproape de noi, în vremea cozilor din zori la „Alimentara“, a
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
Paul Georgescu. Mulți intelectuali eminenți ai epocii gândeau ca el. Caracteristic lui Paul Georgescu a fost faptul de a nu-și abandona convingerile niciodată și cu niciun preț. Lucrurile inavuabile erau ocolite. Nici un cuvânt în Convorbiri despre închisori, industrializare și colectivizare forțată din „obsedantul deceniu”, deși romanele ridicaseră tabuul. Democrația populară avea și lipsuri, dar, în linii mari, era superioară sau măcar comparabilă cu democrația burgheză! Și romanele lui Paul Georgescu pun clar în evidență această echivalență. Discuțiile noastre politice lăsau
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
mă obișnuisem să mănînc pîine goală, care era atît de moale încît, dacă o plesneai de perete, rămînea lipită. Avea un gust acrișor și era sățioasă, chiar dacă nu deosebit de hrănitoare. Colegii care veneau de la țară erau revoltați în special din cauza colectivizării forțate din anii '50, făcută după model sovietic și numită reformă agrară. Țăranii, cărora li se luaseră animalele și pămîntul, care pentru ei erau la fel de importante ca și familia, erau marii opozanți ai regimului. La țară s-a ajuns la
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
și numită reformă agrară. Țăranii, cărora li se luaseră animalele și pămîntul, care pentru ei erau la fel de importante ca și familia, erau marii opozanți ai regimului. La țară s-a ajuns la ciocniri violente; cu mare brutalitate s-a impus colectivizarea. Nu mai aveai voie să păstrezi nici măcar o vacă, toate s-au cedat colhozurilor, înființate după modelul sovietic; fiecare a primit, apoi, rații. Această nemulțumire s-a transmis studenților, la care s-a mai adăugat presiunea organelor de poliție, denumită
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
te obligă să scrii o carte îngrozitoare ca Drum fără pulbere, ci numai dorința de putere, ceea ce pentru un scriitor din acea perioadă însemna să intre în grațiile Puterii. Cu sau fără voie, Sadoveanu care a scris un roman despre colectivizare, Mitrea Cocor, părea de nerecunoscut în această carte, încît a putut stîrni speculațiile admiratorilor săi că n-ar fi fost scrisă, ci doar semnată de el. Paginile tincturate ideologic scrise de G. Călinescu în Scrinul negru sînt un adevărat circ
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]