824 matches
-
nivelul precipitațiilor atmosferice și gradul de debazificare și migrare a argilei. Răspândirea lor este zonală, în condiții de relief, rocă și vegetație, după cum urmează: Brune argiloiluviale tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat în zona colinară, predominant la altitudini de 250-350 m, pe versanți moderat înclinați (slab la repede), cu expoziții intermediare, pe amestecuri de gresii, argile și nisipuri, sub păduri de șleau. Solurile sunt morfologic profunde, textura, de la nisipolutoasă la luto-prăfoasă, conținutul de argilă variază
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mică a solului până la roca compactă, care favorizează răsturnările și doborârile de vânt. Brune luvice tipice (succesiunea orizonturilor este: Ao-ElBt-C). Acest subtip de sol ocupă cea mai mare suprafață din regiunea studiată (25%) și a fost identificat în majoritatea zonelor colinare, la altitudinea medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este de 4,60-5,30%. Brune luvice pseudogleizate(succesiunea orizonturilor este: Ao-Elw-Btw-C). Solurile de acest tip s au identificat insular în toate zonele colinare și mai mult în regiunea Humosu, unde însumează 278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geomorfologice cu relief, climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând prin alunecări de teren vechi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
analiza solurilor din zona aflată în studiu, în vederea întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău-Iași în 2005, au stabilit că cea mai mare suprafață, este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (56 %), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
satul românesc cu jocul, cu cântecul, cu gospodăriile tradiționale, cu livezile încărcate de pomi plini de rod, cu Biserica ce îl are patron pe Sfântul Gheorghe și, mai ales, cu drumul ce duce către credință. Plasează Universul într un spațiu colinar, cu suișuri și coborâșuri, aidoma spațiului ondulat mioritic, din gândirea lui Lucian Blaga. Aidoma sufletului omenesc ce urcă și coboară pe scara trăirii. Creează o lume ancestrală am zice, îmbrăcată în port național, o lume surprinsă în zi de sărbătoare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a României, fiind mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul Prut, care constituie și granița cu Republica Moldova, și are o suprafață totală de 5475,58 km2 (2,3% din suprafața țării). Relieful județului Iași este unul colinar, cu fragmentare mai mare în zonele mai înalte din vest și sud, și cu fragmentare mai redusă în zonele din centru și nord, format din trei subunități: Câmpia Moldovei, cu relief larg vălurit și altitudini cuprinse între 125-150 m, în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal) și Tilio-Corydali-Fagetum (făget colinar în amestec cu tei argintiu). Dintre angiosperme se întâlnesc: Allium ursinum, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Anemone sylvestris, Angelica archangelica angelică, Arum orientale, Asarum europaeum, Calamagrostis arundinacea, Calamagrostis canescens, Carex gracilis, Carex hirta, Carex hordeistichos, Carex leporina, Carex otrubae, Carex pendula
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
5°C, temperatura maximă absolută 39,4°C, temperatura minimă absolută -30.2°C, primul îngheț 15-16 octombrie, ultimul îngheț 15 17 aprilie; regim pluviometric 572 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Alcătuită în mare parte din făget secular de tip colinar, pădurea mai cuprinde izolat carpen și tei argintiu. Fagul este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru de 25-30 cm. Vegetația ierboasă este tipică făgetelor colinare, adăpostind și o specie monument al naturii: papucul doamnei Cypripedium calceolus. Brioflora rezervației forestiere Humosu este reprezentată de specii precum: Conocephalum conicum, Lophocolea heteropylla, Pellia endiviifolia, Plagiochila aspleniodes, Porella platyphylla, Radula complanata, Riccia fluitans. Dintre musci, amintim pe: Amblystegiella confervoides
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o pădure de fag reprezentativă pentru Moldova, cu arbori de peste 120 de ani, înălțimi de 32-33 m și diametre de 50 cm, cu insule de Fagus taurica de peste 140 ani și dimensiuni impresionante. Asociația dominantă este CarpinoFagetum fagetosum tauricae (făget colinar) cu Fagus sylvatica și Fagus taurica în proporție de 90-95%. Dintre licheni se întâlnește Parmelia caperat, dintre ferigi: Athyrium filix-femina și Dryopteris filix-mas, iar dintre angiosperme: Aegopodium podagraria, Agrimonia eupatoria, Alisma plantago-aquatica, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Arctium tomentosum, Asarum europaeum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă un biotop specific colinar mixt, favorabil pentru peștii reofili și stagnofili. O altă caracteristică a acestui lac o constituie popularea permanentă, pe cale naturală, cu puiet de pești proveniți din râul Prut, o dată cu pomparea apei. Dintre aceștia: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
satul românesc cu jocul, cu cântecul, cu gospodăriile tradiționale, cu livezile încărcate de pomi plini de rod, cu Biserica ce îl are patron pe Sfântul Gheorghe și, mai ales, cu drumul ce duce către credință. Plasează Universul într-un spațiu colinar, cu suișuri și coborâșuri, aidoma spațiului ondulat mioritic, din gândirea lui Lucian Blaga. Aidoma sufletului omenesc ce urcă și coboară pe scara trăirii. Creează o lume ancestrală am zice, îmbrăcată în port național, o lume surprinsă în zi de sărbătoare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
plan regional, dacă ne referim numai la Bucovina de sud și județul Baia, a provocat mari pagube chiar înainte de a începe exploatarea sistematică a economiei românești sub masca sovromurilor. Ca spațiu geografic, cercetarea de față cuprinde trei județe din zona colinară și montană a Bucovinei istorice Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Suceava și județul Baia, din vechiul regat, toate aceste județe se încadrează în prezent în granițele actualului județ Suceava. Abordarea pagubelor suferite de județele amintite a fost posibilă deoarece arhivele fostelor Birouri
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și la condițiile de relief zonă montană și climă, cantitatea luată are alte valențe. Pentru județele Suceava și Baia, la nivelul anului 1944, fondurile arhivistice nu cuprind date referitoare la pierderi de acest gen. În perioada ianuarie-septembrie 1945, din zona colinară a podișului Fălticeni circumscrisă județului Baia au fost rechiziționate de către trupele Armatei Roșii 28.800 kg de grâu, a căror valoare s-a ridicat la cifra de 5.760.000 lei/2.304 dolari, rezultat ce a situat regiunea imediat
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
subunitățile Armatei Roșii însușindu-și lemn și distrugând o parte din cele 13 reședințe din ocol. Pierderile suferite de acest ocol au fost apreciate la cifra de 34.407.120 lei/13.762,8 dolari.3 Găsindu-se în zona colinară a Podișului Sucevei, Ocolul silvic Pătrăuți ocupa o suprafață forestieră de aproximativ 3.000 ha. Dintr-un proces verbal încheiat la 12 august 1945, la sediul acestui ocol, aflăm care au fost pagubele săvârșite de subunitățile armatei sovietice în intervalul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
mai puțin limitat decât în mediul urban se va căuta să se includă în peisaj cele mai frumoase elemente naturale aflate în împrejurimi; proiectarea va ține seama de acele calități care conferă peisajului un caracter specific (de baltă, de câmpie, colinar, montan), se va căuta ca aceste trăsături să fie accentuate iar trăsăturile nesemnificative, lipsite de expresie să fie mascate sau să li se diminueze forța; suprafețele oferă posibilități de acțiune mai puțin îngrădite decât în mediul urban și deci o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
trebuie acordată amenajărilor pe verticală; pantele constituie prilejuri potrivite de amenajare a grădinilor alpine, stâncăriilor, grotelor, fântânilor de perete, a nișelor ș.a. Cadrul general în care se află terenul destinat amenajării (de exemplu: sit urban, sit rural, sit marin, sit colinar, sit pe malul lacului, sit între străzi cu mare trafic, sit în aproprierea unui combinat etc.) determină situații foarte diferite, cu implicații directe în proiectarea parcurilor și a celorlalte categorii de spații verzi. Terenul în cadrul rural beneficiază de spații ale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
t săm.; Prelude SP-1,5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS -2 kg/t săm.;Vitavax 200 FF -2,5 l/t săm. 1.1.7. Mălura comună Tilletia sp. Mălura este în prezent cea mai răspândită boală în zonele colinare ale globului și ale țării noastre. Dacă în 1975 și în anii următori cercetătorii fitopatologi (Ana Hulea și col.) afirmau că prin aplicarea tratamentelor obligatorii la semințe, atacul este întâlnit “cu totul sporadic” în prezent din cauză că pe tarlale întinse, proprietarii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
permită să fie încadrate în munca. ... Articolul 6 (1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională: ... a) persoanele care dețin, împreună cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafață de cel putin 20.000 m². în zonele colinare și de șes și de cel putin 40.000 m². în zonele montane; ... b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107466_a_108795]
-
permită să fie încadrate în munca. ... Articolul 6 (1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională: ... a) persoanele care dețin, împreună cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafață de cel putin 20.000 m². în zonele colinare și de șes și de cel putin 40.000 m². în zonele montane; ... b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107470_a_108799]
-
permită să fie încadrate în munca. ... Articolul 6 (1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională: ... a) persoanele care dețin, împreună cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafață de cel putin 20.000 m². în zonele colinare și de șes și de cel putin 40.000 m². în zonele montane; ... b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107469_a_108798]
-
permită să fie încadrate în munca. ... Articolul 6 (1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor de integrare profesională: ... a) persoanele care dețin, împreună cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafață de cel putin 20.000 m². în zonele colinare și de șes și de cel putin 40.000 m². în zonele montane; ... b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste
LEGE nr. 1 din 7 ianuarie 1991 (republicată**) privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107468_a_108797]
-
14 (1) Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. ... (2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regula, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție. ... (3) În cazul în care intre suprafața de teren
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
14 (1) Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. ... (2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regula, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție. ... (3) În cazul în care intre suprafața de teren
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]