352 matches
-
singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem. Teodorescu, buhaiul exista, numai
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Colindatul este cea mai răspândită tradiție, alcătuit din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri și gesturi. Originea colindelor se pierde în timpurile îndepărtate ale istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase și au căpătat o mare varietate
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă la alta a Țării, dar pretutindeni au la bază sentimentul religios. În seara de Ajun, casele frumos decorate, cu nelipsitul Pom de Crăciun („O, brad frumos cu cetina tot verde...”), își primesc colindătorii. Colindatul este cea mai răspândită tradiție a românilor, alcătuit din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri și gesturi. Originea colindelor se pierde în timpurile îndepărtate ale istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase și au căpătat o
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului Era o iarnă frumoasă, ca mai toate iernile copilăriei mele. Nu pot ști exact câți anișori aveam, însa ținând cont de faptul că ai mei mă declaraseră ,,aptă" pentru a merge la colindat ... apropiam cam cinci . Spre deosebire de satele din apropiere, unde se mergea cu colindul în seara zilei de 23 Decembrie, la noi , se colinda în dimineața zilei de 24, obicei menținut și până astăzi. Și se pleca,... hăt... din noapte, în conformitate cu versurile
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
se pleca,... hăt... din noapte, în conformitate cu versurile unui cunoscut colind:,, Noaptea, pe la cântători", asta însemnând undeva între 3.30 și 4.00 dimineața, sau cu alte cuvinte,, când plecau CFR-iștii la tren". Așadar, cum va spuneam, ajunsă la vârsta colindatului, mi-a făcut mama dintr-un prosop o traistă pe jumătatea mea, pe care o și vedeam plină cu de toate: nuci, mere, colăcei, covrigi, biscuiți, câte o bucată de rahat, așa cum primisem informații de la vărul meu, care mă avea
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
era decât o singură casă. Și ne-am... amestecat . Ceilalți, mai mari, ai mei,s-au ,,ales"și au plecat mai departe, însa eu, ca să pun cum se spune, capac la toate, am rămas în grupul celălalt, care venea la colindat ,pe unde noi deja trecusem. Fiind întuneric și fiecare preocupat de traista lui, nimeni nu m-a luat în seamă. Ceva , ceva mi se părea mie în neregulă, dat fiind că atunci când mai cădeam trebuia să mă ridic singură. Dar
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
pe străzi, la casele oamenilor, atât la țară, cât și la oraș. Scopul colindei religioase este de a vesti nașterea Mântuitorului. Colindătorii sunt, în general, copii, deoarece sunt mai apropiați, prin neprihănire, de îngerii care au vestit nașterea Domnului. Momentul colindatului este în seara sau noaptea de Ajun, pe la cântători, până în revărsatul zorilor. Colinda este sfântă și nemuritoare, colindătorii vin neîncetat, „Din an în an mereu / La geam cu Moș Ajun” (Cântec de Crăciun) Gazdele sunt îndemnate să se pregătească pentru
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
lui, deși frigul îl amorțise zdravăn. Noroc cu Primăria, care împărțea pahare cu ceai și câte o felie de cozonac. Întremat și ușor încălzit, nenea Duca porni înapoi spre casă, cu gândul la ultimele cuvinte ale idolului său " Mergeți la colindat și fiți buni unii cu alții". Nu își mai aducea aminte de când nu mai fusese cu colindul sau de când nu mai deschisese ușa copiilor tuciurii, singurii care îl mai colindau acum. Poate că venise momentul să își ia inima în
FANUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376698_a_378027]
-
în două părți distincte: „Colinde” și „Legende”, fiecare fiind structurată pe capitole. În loc de introducere domnul inginer Gheorghe Efrim ne prezintă motivația care l-a determinat să scrie această carte. Și așa cum afirma un scriitor loviștean, domnul inginer doctor Mihai Sporiș: „Colindatul are virtutea unui act sacral colectiv, care periodic la soroace bine determinate recompune o lume a începutului, curată, gata pentru o nouă buclă de ritmare”. În primul capitol este o scurtă prezentare istorico-geografică a așezării brezoiene „Pe drumul vechi ce
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
pe gât o limbă de „medicament”. Lângă umărul lui, Jean arunca plăcile de slănină bine sărate, una peste alta, într-o covată albă. Vărul Cosmin, fluiera încetișor în timp ce tăia cuburi uniforme pentru jumări: - Auzi, Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea cu ea. - Păi câți ani are verișoara, măi Cosmine? Jean ridicase capul amuzat. Eu n-oi fi bun pe-
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
vărul lui se gândea la el îi făcu plăcere. Nu își făcuse planuri de Crăciun, pentru că, de obicei, fiind singur, rămânea la firmă să asigure permanența activităților informatice. Pe vremea când erau copii, el și Cosmin făcuseră bani buni din colindatul prin sat. Oamenii îi răsplăteau generos pe colindători. Amintirile îl încălziră și mai mult. Derdelușul din dealul de la moară, patinoarul improvizat pe gârlă, cetățile de zăpadă ridicate lângă pădure și toată joaca aceea de iarnă care se purta până ce le
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
tricotat. Mai era puțin timp până când venea Crăciunul și voia să le ofere aceste cadouri ștrengarilor străzii. Timpul trece repede și deja bunica terminase mănușile. Mai avea de lucrat fularele. În liniștea camerei sale auzea cum copii se pregăteau de colindat, repretînd în cor, colinde cunoscute. Zăpada s- a așternut pe pământ, în tăcere, toată noaptea. Dimineața totul era alb. S- a auzit soneria de la poartă. Deschizînd bunica avea în fața sa pe Mihaela și Ana, împreună cu mămica lor. - Bună dimineața bunica
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
bine, iubitei mele țări, n-aș pregeta să scriu și osanale! Veste bună să duc pe îndepărtate zări, când n-oi mai simți vântu-n buzunare! Decembrie 2014 COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care nu doreau colindătorii, lăsați slobozi pe uliță. Toți cei din ceata de colindători aveau traistă și ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
dați ori nu ne dați? La anul și lamulți ani! Oamenii ne dădeau colindețe, covrigi, mere sau nuci, abia mai căram traista prin nămeți,mai mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă, dar inimoasă, mergeam la colindat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca bastoane prin nămeții care, pe
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane, Iane,/ Caloiane!” (S.F. Marian, 1994, vol. II, pp. 323). Planul ceremonial, mult mai complex, se construiește În jurul unui rit de trecere (Înmormântarea), asociat cu rituri de sărbătoare (ospățul, colindatul și jocul), cu ofrande pentru lumea de dincolo (trimisul cojilor de ouă pe apă) și cu practici magice de fertilitate (stropitul, ruperea și aruncarea asupra ogoarelor a bucăților magice din păpușă, invocațiile). Pe de altă parte, actorii ritului nu sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
său social specific - toate aceste operații fiind dublate de un sever examen autocritic. Cercetători precum O. Buhociu (Folclorul de iarnă, 1979), I.A. Candrea (Iarba fiarelor, 1928; Privire generală asupra folclorului român În legătură cu cel al altor popoare, 1934), P. Caraman (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983; Studii de folclor, 1987, 1988), M. Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Spectacle and Pageantry in Modern Britain (1820-1977)”, În Sean Wilentz (coord.), Rites of Power, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Cannadine, David; Price, Simon, 1987, Rituals of Royality: Power and Ceremonial in Traditional Societies, Cambridge University Press, Cambridge Caraman, Petru, 1983, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Minerva, București Caraman, Petru, 1987, Studii de folclor, Minerva, București Caraman, Petru, 1997, Descolindatul În Orientul și Sud-Estul Europei, Universității „Al.I. Cuza”, Iași Carrol, Michael P., 1996, „Myth”, În David Levinson, Melvin Ember
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
singur număr, buletinul e îngrijit de Romul Vuia, directorul Muzeului Etnografic. Un istoric al instituției realizează Ion Chelcea; se publică un chestionar și îndrumări referitoare la culegerea obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou și răspunsuri la acest chestionar, privitoare la colindat, obiceiuri, credințe, colinde, turca, credințe despre iele și strigoi, primite din satele Mada (județul Hunedoara), Mihai Viteazul (județul Turda), Valea Anilor (județul Mehedinți) și Breaza (județul Prahova). M.Pp.
CULEGATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286568_a_287897]
-
socială sau civilă a gazdei. Există c. pentru logofăt, primar, preot, păstor, agricultor, pescar, dar și pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în care cel colindat este pus în situații favorabile și i se atribuie calități excepționale. De pildă, c. pentru flăcău idealizează frumusețea, iscusința și vitejia tânărului, pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
manifestare a unui ritual păstoresc peste care s-au suprapus straturi cu un conținut ortodox. C. de Paști și cea de Sfântul Nicolae apar sporadic și sunt ecouri ale unor obiceiuri religioase din țările Europei centrale și occidentale. Deși obiceiul colindatului este răspândit la mai toate popoarele europene, românii l-au păstrat în formele cele mai grăitoare pentru originea și semnificația lui. Elemente ale c. se regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]