328 matches
-
concentrație veziculară, cât și la limitarea în timp a efectelor postsinaptice a impulsurilor adrenergice. În comparație cu noradrenalina, captarea și stocarea neuronală a adrenalinei este mult mai slabă. Eliberarea catecolaminelor se realizează printr-un mecanism fizico-chimic similar celui descris la terminațiile nervoase colinergice. Atât dopamina și noradrenalina ca mediatori chimici simpatici, cât și adrenalina ca hormon medulosuprarenal circulant sunt eliberate de la nivelul veziculelor și granulelor cromafine prin exocitoză. Depolarizarea membranară și prezența ionilor de calciu sunt factori indispensabili eliberării. Potențialul de acțiune ajuns
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale acestora. Acțiunile fizio-farmacologice ale catecolaminelor diferă în funcție de tipul receptorilor afectați. Spre deosebire de receptorii -adrenergici stimulați specific de către fenilefrină și antagonizați de prazosin, receptorii -adrenergici sunt activați de isoproterenol și blocanți de propanolol. Principalele efecte produse de activarea receptorilor adrenergici și colinergici sunt menționate în tabelul I.6.2.: Reacțiile determinate de activarea diverselor tipuri de receptori adrenergici sunt rezultatul efectelor mediate de proteinele G asupra generării de mesageri secunzi și influențării canalelor ionice generatoare de manifestări electrice postsinaptice ce diferă în funcție de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
analgezie, sedare, somn și catalepsie. - Receptorii nu prezintă sensibilitate specifică, având oarecare afinitate doar pentru enkefaline. - Receptorii , considerați ca subtip al receptorilor , prezintă afinitate pentru beta-endorfine. Efectele predominant inhibitorii ale peptidelor opioide se produc prin modularea eliberării presinaptice a neurotransmițătorilor colinergici, adrenergici și serotoninergici însoțită de inhibarea canalelor de Ca2+ și activarea celor de K+. Acționând în sens inhibitor atât presinaptic, cât și postsinaptic, peptidele opioide participă la realizarea analgeziei și inhibarea reacțiilor neuro-endocrino-metabolice produse de stres. Ca factori antistres, beta-endorfinele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și glandelor anexe endocraniene. Neuronii neurotensinergici au fost identificați în cortexul cerebral, amigdală, talamus, ganglionii bazali, trunchiul cerebral și substanța gelatinoasă din măduva spinării. Atât la nivel central, cât și în cazul tractului gastro-intestinal, neurotensina exercită efecte modulatoare asupra neuronilor colinergici și adrenergici. Injectată intraventricular provoacă analgezie, hipotermie și eliberare de hormoni hipofizari. Extranevraxial, neurotensina produce, ca și substanța P, vasodilatație locală, hipotensiune și creștere a permeabilității vasculare. Peptidul vasoactiv intestinal (VIP). Format din 28 de aminoacizi are distribuție centrală și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimic activator al eliberării de hormoni adenohipofizari (prolactină, somatotrop și luteinizant). În peretele intestinal, VIP este prezent în concentrații mai mari în fibrele nervoase ale plexurilor intraneurale decât în cele din mucoasă sau submucoasă. În afara rolurilor de neurotransmițător sau cotransmițător colinergic, VIP îndeplinește și funcții de hormon local prevăzut cu proprietăți metabolice importante (activarea sistemului adenilatciclază-cAMP, stimularea insulino-secreției, lipolizei și conversiei glicogenului în glucoză etc). Colecistokinina neuronală (CCK-8). Este segmentul peptidic terminal al colesticokininei hormonale, care conține ultimii 8 din cei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.6.8. MEDIAȚIA PURINERGICĂ Are la bază participarea ATP și adenozinei la modificările de excitabilitate neuronală centrale și periferice. Sintetizat la nivel celular prin glicoliză sau fosforilare oxidativă mitocondrială, ATP este depozitat singur sau împreună cu acetilcolina în veziculele sinaptice colinergice, ori cu noradrenalina sau adrenalina în terminațiile sinaptice și granulele cromafine medulosuprarenale. Eliberarea are loc concomitent cu a mediatorului respectiv sau este unică, în cazul stimulării fibrelor purinergice. Odată eliberat, ATP acționează ca mediator chimic sau cotransmițător asupra receptorilor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. Contrar sistemului nervos al vieții de relație, a cărui influență este limitată la musculatura scheletică, dualitatea simpatico-parasimpatică acționează asupra musculaturii netede viscerale, glandelor endocrine și exocrine din întregul organism prin intermediul substanțelor mediatoare colinergice și adrenergice. În timp ce fibrele somatice cerebrospinale deservesc numai formațiunile motorii și senzitive ale somei, filetele nervoase vegetative se găsesc larg răspândite atât la nivelul viscerelor toraco-abdomino-pelvine, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele etc.) cu dispoziție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv. Acolo unde mediatorul chimic adrenergic este activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în multe cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. În plus, unele teritorii efectoare având numai inervație simpatică (bazele cutanate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
principal de factorii intestinali locali și de plexurile nervoase enterice, rolul nervilor autonomi fiind mult mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o substanță vâscoasă cu miros pătrunzător ce funcționează asemenea unui lubrifiant pentru a permite alunecarea facilă a suprafețelor tegumentare aflate sub articulația umărului. Glandele apocrine fiind controlate de centrii simpatici ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatice sunt de sens opus celor produse de excitarea parasimpaticului. Dacă una din componente exercită prin veriga chimică mediatoare acțiuni inhibitoare asupra unui organ oarecare, cealaltă componentă provoacă răspunsuri inverse din partea organului interesat. Acolo unde mediatorul adrenergic este stimulator, cel colinergic acționează în sens inhibitor, și invers. În general, simpaticul acționează în sens ergotrop, în timp ce parasimpaticul este trofotrop. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatic-parasimpatic nu este în unele cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
invers. În general, simpaticul acționează în sens ergotrop, în timp ce parasimpaticul este trofotrop. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatic-parasimpatic nu este în unele cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. Este cazul atât al mediației colinergice ganglionare simpatice, ca modalitate de declanșare a verigii adrenergice postganglionare, cât și cel al inervației simpatice a glandelor sudoripare, care acționează prin intermediul acetilcolinei. În plus, câteva teritorii electoare având numai inervație simpatică (membrană nictitantă, vasele cutanate și musculare) sau parasimpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a tegumentelor, de tipul eritemului pudic, precum și dereglarea neuro-reflexă centrală a secreției de insulină, produsă de fenomenele de predominanță vagală. La rândul lor, reacțiile organelor efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici au sensuri, mecanisme și durate diferite. Stimularea parasimpaticului colinergic determină la nivelul unor organe efecte inhibitorii, iar din partea altora, răspunsuri excitatorii. La fel, simpaticul adrenergic apare uneori stimulator, alteori inhibitor. Sensul reacțiilor vegetative simpatico-parasimpatice este imprimat atât de mediatorii chimici eliberați și receptorii membranari asupra cărora aceștia acționează, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
s-a arătat că efectele de un tip sau altul ale stimulării simpatico-parasimpatice au la bază procese neuro-umorale complexe, de eliberare fie a acetilcolinei, fie a catecolaminelor ca primi mesageri, dublate de acțiunea lor asupra organelor efectoare prin intermediul receptorilor membranari colinergici și adrenergici. Aceștia imprimă, în ultimă instanță, sensul răspunsurilor induse de stimularea simpatică și parasimpatică la nivelul diverselor țesuturi și organe. În timp ce sistemul nervos simpatic intensifică activitatea organelor implicate în reacțiile catabolice eliberatoare de energie de tip ergotrop, parasimpaticul activează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parasimpatice. Uterul reacționează variabil, după cum este în stare de graviditate sau vacuitate și, bineînțeles, în funcție de stadiile ciclului estral. Glandele sudoripare, splina și membrana nictitantă, deși au numai inervație simpatică, reacționează prin contracție atât la substanțele adrenergice, cât și la cele colinergice. La rândul său, pupila se dilată sub influența simpaticului și se micșorează în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții vegetative este sub influența modulatoare a inervației simpatico-parasimpatice. Rolul nervilor vegetativi este, deci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în strânsă legătură cu structurile somatice, realizând integrarea complexă a funcțiilor organo-vegetative cu cele ale vieții de relație. În prezent, dispunem de un volum impresionant de date analitice, referitoare atât la reprezentarea vegetativă nevraxială, cât și la distribuția mediației chimice colinergice și adrenergice centrale. Mediația colinergică reprezintă, după Laget (1970), aproximativ 80% în talamus și nucleul caudat, 75% în cerebel, 35% în trunchiul cerebral și 30% în neocortex. La rândul său, mediația adrenergică predomină la nivelul formațiunii reticulate mezencefalo-diencefalice, iar cea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
somatice, realizând integrarea complexă a funcțiilor organo-vegetative cu cele ale vieții de relație. În prezent, dispunem de un volum impresionant de date analitice, referitoare atât la reprezentarea vegetativă nevraxială, cât și la distribuția mediației chimice colinergice și adrenergice centrale. Mediația colinergică reprezintă, după Laget (1970), aproximativ 80% în talamus și nucleul caudat, 75% în cerebel, 35% în trunchiul cerebral și 30% în neocortex. La rândul său, mediația adrenergică predomină la nivelul formațiunii reticulate mezencefalo-diencefalice, iar cea serotoninergică în hipotalamus și rinencefal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante de Ca2+. Fenomene inverse de tip hiperpolarizant realizează activarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante de Ca2+. Fenomene inverse de tip hiperpolarizant realizează activarea receptorilor colinergici de tip muscarinic prin intermediul proteinei Gi și a canalelor de K+. Ambele mecanisme nervoase influențează excitabilitatea și contractilitatea miocardică, determinând variații adaptative importante ale volumului sistolic și debitului cardiac. Ca produs al valorilor normale ale volumului sistolic (70 ml) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În afara catecolaminelor eliberate de terminațiile nervoase simpatice și țesutul cromafin medulosuprarenalian, hormonii tiroidieni, glucagonul, hormonii corticosuprarenali (gluco- și mineralocorticoizi) și sistemul renină-angiotensină exercită efecte directe sau indirecte prin mecanisme extrinseci cardiovasculare. Pe prim plan rămâne însă reglarea neuroreflexă simpatico-adrenergică și colinergică. II.2.3.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă a activității inimii se efectuează pe cale dublă simpatico-parasimpatică, prin mecanisme neuroreflexe de autoreglare și control de tip feedback negativ cu participarea mecano- și chemoreceptorilor de la nivelul zonelor reflexogene, căilor aferente și eferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anemie, dimpotrivă, numărul de hematii scăzând, viteza de circulație a sângelui crește ca urmare a reducerii vâscozității, iar presiunea sanguină are tendință la scădere. În anumite teritorii (piele, mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchi, rinichi, inimă), eferențele simpatice acționează în sens dilatator prin intermediul acetilcolinei (simpaticul colinergic). Simpaticul cervical, de exemplu, trimite impulsuri vasodilatatoare atât la vasele coronare, cât și la mucoasa bucală și narine. Glandele sudoripare sunt, de asemenea, inervate de fibre simpatice colinergice, a căror stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulare duce la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. După rezerpină sau guanetidină, eliberatoare de catecolamine, excitarea simpaticului constrictor determină vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte și cele colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează în ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatație compensatoare, alături de ionii de potasiu și plasmakininele formate secundar activării proteazelor (kalicreine) de către adrenalină (Rocha e Silva, 1963). Contrar catecolaminelor, a căror participare la homeostazia circulatorie se datorează acțiunii directe cardiovasculare, acetilcolina, ca mediator al fibrelor parasimpatice terminale și colinergice ganglionare, acționează mai complex. Prin acțiunea sa parasimpaticomimetică de tip muscarinic, acetilcolina provoacă vasodilatație periferică și inhibarea activității ritmice a cordului. Răspunsurile dilatator și cardioinhibitor sunt de scurtă durată, datorită inactivării imediate de către colinesteraze și apar potențate de ezerină și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și parasimpatici. Prin acest mecanism, acetilcolina poate provoca la animalul tratat în prealabil cu atropină, reacții inverse hipertensive și vasoconstrictoare, datorită descărcărilor mari de catecolamine adrenosimpatice. Eliberarea acetilcolinei atât de la nivelul ganglionilor simpatici, cât și de către terminațiile postganglionare ale simpaticului colinergic (cutanat, muscular etc.) demonstrează că, în afara rolului său de mediator al fibrelor parasimpatice, aceasta asigură pe plan morfochimic și funcțional relații multiple de interdependență și stimulare reciprocă simpatico-parasimpatică. Prin astfel de interrelații se realizează antagonismul interstimulant dintre componenta simpatică și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]