1,195 matches
-
Denta - o așezare dacică în Banat, în «NOI TRACII», Roma, 1991, nr. 196, p. 20-23; Valaco-pelasgica - limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando Tours, Timișoara, 1996, 80 p.; Geto-dacii de neam valac/pelasg, Editura «Ando Tours», Timișoara, 1997, 172 p.; Columna lui Traian, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 10 (117), p. 4; Decebal (87-106), marele rege al dacilor, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia, anul XII, 2001, nr. 11 (118), p. 12; Traian, strămoșul neamului românesc, în «Tibiscus», Uzdin, Iugoslavia
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 23-24; «Scena secerișului» dinaintea bătăliei finale, în «DACIA MAGAZIN», publicație editată de «Dacia Revival International», New York, 2010, nr. 63, p. 59-60; Banatul, cuvânt și pământ românesc, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, 226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internațional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediția a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
International», New York, 2010, nr. 63, p. 59-60; Banatul, cuvânt și pământ românesc, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, 226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internațional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediția a XVII-a, Uzdin / Universitatea «Ioan Slavici» Timișoara, 10 aprilie 2013, precum și în alte reviste din țară și străinătate. Vasta bibliografie consultată, precum și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
mare grijă, întregesc conținutul lucrării. Volumul pune la dispoziția cercetătorilor și specialiștilor o serie de probleme controversate ale Istoriei Românilor. Cercetările reconstituirile și teoriile profesorului Ionel Cionchin propun o serie de ipoteze privind limba daco-geților, simbolistica, localizarea unor așezări de pe Columnă. Prin conținutul variat, bogat și interesant, prin analiza extrem de riguroasă și de serioasă ținută științifică, prin tema abordată, volumul se recomandă ca o contribuție valoroasă la lucrările de referință în literatura istorică și lingvistică. PROF. DOINA DRĂGAN Președinte Asociația «Ligii
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
cuib, va trebui să schimbăm atâtea și atâtea în istoria școlară, în cultura și educația noastră națională, să dărâmăm statui, vorba poetului. Păi da, întâi trebuie să dam jos de pe soclurile din România Lupa Capitolina și în locul ei să ridicam columne în vârful cărora într-un cuib, cât cele de berze din vârful stâlpilor de beton ai rețelelor comunale, să troneze o vulpe pe ouă : vulpes pricopiensis! Este o Lupă Capitolină și în București! Oare acest Remus să nu o fi
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
De ce au vrut romanii să îi aibă În mijlocul Romei cu orice preț? Și-acolo în al lor imperiu Pe enigmaticii inițiați, Cu privirea atât de senină, Pe ei, pe înțelepții noștri frați? De ce în For le-au închinat Acea grandioasă columnă, Cinstindu-le moartea, sacrificiul, C-au apărat glia străbună? Nu, marele Traian și neamul său Cuceritorii lumii sunt cei care Din istorie pe daci i-au scos, Noi purtăm vina, nu ne doare! Dimpotrivă! Lor să le mulțumim Și să
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
frații Cristea au cunoscut mari artiști de circ și comici, cum ar fi Ceacanica, Țăndărică, frații Moșianu și alții, și au făcut cascadorie, dublând actori sau jucând numere de circ în mai multe filme, cum ar fi: „Dacii și romanii”, „Columna”, „Duios Anastasia trecea”, „Fram, ursul polar”, „Dr. Faust”, „Toate pânzele sus”, „Șah la rege”, „Serbările galante” (în acest film al lui René Claire, Traian Cristea i-a fost adversar în lupta cu lancea, lui Castellani). Rolurile interpretate în filme le-
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara în ființă Și în speranța dragilor copii Născuți din dragoste și din credință. De le vom fi alături ne vor izbăvi. Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
care a rămas încremenit la nivelul anului 79, Roma e cam singurul oraș mare unde mai vezi vestigii ale antichității. Câteva lăcașuri, precum Pantheonul, au fost transformate în biserici și întreținute în permanență. Am avut și câteva surprize. În vârful Columnei lui Traian nu se găsește Traian, așa cum știam eu, ci Sfântul Petru, instalat acolo prin sec. XVI. La Colosseum am avut un ghid italian. Printre altele, ne-a spus că e un mare neadevăr faptul că acolo au fost sacrificați
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
La noi în popor, se spune mai simplu că ''Omul sfințește locul''. Profesorul Gheorghe FELEA și-a urmat calea în viață cu o vigoare și o forță fluviu, împrumutată de la Dunărea natală. Pe care mereu o poartă în suflet. Între columnele învățământului românesc, un loc de seamă îl ocupă Prof.dr. Gheorghe FELEA, activitatea sa fiind preponderent dedicată domeniului pe care l-a slujit cu credință. Prin Domnia Sa ''Virtus romana rediviva'' reaprinde dorul de România Mare și conștiința de neam. Din toate
PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
-
fetițe atât de talentate? mă minunez! ești de-a dreptul, pur și simplu, fantastică! pe buzele tale, carnea mea capătă rezonanțe celeste. gândurile mele se desprind de instinctele primordiale; nu mai caută strâmtoarea adâncimii fierbinți, ci, se înalță ca o columnă, ca un everest spre cer, somnul nu mai naște monștri, visele erotice nu mai pătează albiturile cu poluții nocturne, sunt soldatul care stă de strajă la poarta sufletului tău, sunt gardianul care te păzește să nu mai aluneci pe gheață
VA FI SFÂRŞITUL LUMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366637_a_367966]
-
des mass-medias et journalistes d'expression roumaine sans frontier - Toronto", director al Revistei romaână -canado-americane STARPRESS și prezentări de carte, recitări, luarări de cuvânt, îmbinate cu emoționante momente de muzică autentică românească . Un moment important l-a constituit prezentarea Antologiei „Columna Românismului” realizată de domnul George Rotaru, directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea. De altfel, cei doi sunt și organizatorii sărbatoririi Zilei Limbii Române la Rm.Vâlcea, împreună cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de inimosul președinte, Alexandru Florin Țene
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
Rm.Vâlcea și secretarul executiv al Ligii din Rm.Vâlcea -Ion Nălbitoru. Manifestările dedicate Zilei Limbii Române au demarat în 30 august la Pitești, Curtea de Argeș și Domnești și s-au încheiat în 1 sepembrie, cu arborarea drapelului național cu panglica Columna Românismului - la Călimanești, pe vârful Muntelui Cozia. Este greu să cuprinzi în cuvinte încărcătura emoțională și truda organizatorilor dar și simțămintele celor prezenți la manifestare, peste 100 de participanți din întreaga țara și diaspora ( sosiți la Rm.Vâlcea grație scriitoarei
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
la manifestări. Scriitoarea Ligya Diaconescu în alocuțiunea domniei sale a menționat efortul făcut împreună cu domnul CORNELIU LEU dar și GEORGE ROTARU pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a Limbii Române. Ziua limbii Române a fost marcată și prin prezentarea Antologiei COLUMNA ROMÂNISMULUI sub coordonarea domnului GEORGE ROTARU - director al Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim care a înmânat câte un exemplar autorilor prezenți în antologie - în sala (câțiva dintre aceștia contribuind și la realizarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STRARPRESS 2015), cei
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
astronomie. În același an, îl vede la o paradă militară pe Napoleon Bonaparte. În aprilie 1808 părăsește Viena, călătorind apoi și vizitând Veneția, Padova, Ferrara, Bologna, Florența, Barberini, Siena, Viterbo. Intrând în Roma prin Porta del Popolo, merge direct la Columna lui Traian pe care o contemplă, copleșit de o întreagă istorie. Vizitează catedrala Sfântul Petru, urcându-se în cupolă, merge apoi să vadă monumente la Napoli, Velleti, admiră muntele Vezuviu, luminat de fulgerările vulcanului și are chiar curajul de a
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
pasiune, perseverență, talent și dăruire au reușit să se ridice deasupra contemporanilor“. Despre aceste tomuri și activitatea neobositului cercetător Constantin Toni Dârțu au mai vorbit:Elena Ardeleanu, Alexandru Dobre, dr.Ion Pușcă, prof.Ioana Ungureanu, reprezentanta Ligii Românilor de Pretutindeni „ Columna“, din Italia, scriitorul Florin Grigoriu, și alții. În încheiere subliniez faptul că munca neobosită a lui Constantin Toni Dârțu, concretizată în aceste substanțiale volume, va rămâne în istoria culturii române simbol al dragostei și iubirii de cultura națională.Iar volumele
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
și vremea ca ele să-și piardă susținerea dușmănoasă de oriunde ar veni, încetându-se cu periodicitatea loviturilor de culcare la pământ a valorilor perene ale României. Între cursul istoriei și cursul vieților omenești, Majestatea Sa Regele Mihai așează o columnă a vocației, demnității și iubirii! Orice praf întărit pe munte se dislocă. Muntele rămâne! El nu merge spre dispariție, el urcă spre eternitate. Întocmai, faptele mari se înțeleg și se judecă prin finalitatea lor istorică. În ele e găsită baza
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
doilea botez, de la Copuzu, o reminiscență a botezului lui Andrei; Misionar printre lupi; Apa neîncepută, adusă cu gura pentru colacul lui Andrei; Tirighina - Barboși, al treilea „cartier general” al Apostolului Andrei; Alături de Andrei, misionar în țara lupilor; Icoanele creștine de pe Columna lui Traian; „Izvorul Sfântului Andrei” de la Dervent; Tradiția despre călătorii și minuni; Răstignirea Sfântului Andrei; Odiseea moaștelor, pe scurt; Acatistul Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat (30 noiembrie); Simbolistica andreiană; Andrei, chip de om și chip de sfânt; Apostolul Andrei
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
buric de lume”, inevitabil, gândul meu s-a întors la Mircea Eliade. Poate pentru că „paradigma marelui filosof al religiilor este compusă din trei nivele cosmice: pământul, cerul și lumea subterană, iar intersecția între cele trei nivele cosmice se petrece prin columna cerului, centrul pământului, axa lumii sau termenul consacrat - axis mundi. Aceasta axă, imaginară, este transculturală, traversează popoare, culturi, religii, societăți umane. Traversarea ei se petrece printr-o a patra componentă sau dimensiune, care este e timpul sacru, reprezentat prin tocmai
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
românul Mircea Dorin Istrate a ales: „S-aud colinde în Ardeal,/ În clinchet lung de clopoței,/ Aprinsă-i candela în deal/ În suflet, la românii mei.” („Noapte sfântă”). De fapt, „pentru un Creștin nici nu se pune problema care este columna cerului sau axis mundi: este Crucea Răstignirii și a Mântuirii. Fiecare creștin poartă această cruce, personificată de viața lui. Pentru el, sacrul este cel pe care el însuși îl raționalizează, aducând în el această Cruce, pe care o poartă în
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
în viața lui cotidiană. Dogma se transformă în tradiție și biserica devine sacră numai dacă păstorul se ridică la nivelul sacrului. De nu, ea este o casă cu icoane. Cei care se simt Homo Religiosus vor continua să-și caute columna cerului și vor aduce sacrul în profanul lor zilnic.” Într-un fel, foarte special, Mircea Dorin Istrate este un asemenea Homo Religiosus. Și un poet din ce în ce mai interesant. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Mircea Dorin Istrate- Satule, buric de lume , cronică de
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
său “Întoarcerea statuilor-70 poeme “, recitând în încheiere o poezie din această carte. Despre cărțile prezentate au vorbit: acad. Dan Ioan Predoiu, Alexandru Dobre, fost ministru al transporturilor, academician Pușcă M. Ion, prof. Ioana Ungureanu, vicepreședinte a Ligii Românilor de Pretutindeni “Columna “ din Italia, scriitorul Florin Grigoriu, academician Leon Dănăilă, scriitoarea Elisabeta Iosif, președinta filialei București a Ligii Scriitorilor, și actrița Doina Ghițescu. Această manifestare culturală s-a încheiat cu vii aplauze a celor câteva sute de personalități aflate în sală, semn
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351434_a_352763]
-
cu splendorile oferite de canalele, podurile și gondolele ce plutesc pe ape sub cerul înstelat și să ascultăm în liniștea nopții cântecul gondolierilor ce-și plimbă perechile de îndrăgostiți. Apoi să vizităm istorica Florența, Milano, legendara Romă cu Colosseum și Columna lui Traian, statul Vatican ce reprezintă reședința Bisericii Catolice din lume cu Piața și Biserica San Pietro, Napoli cu vulcanul Vezuviu care la începutul erei noastre a acoperit cu lava sa orașul Pompei, să admirăm vestitele grădini cu statuete și
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
nu abandona, când pentru ajutor nu poți decât să-ți ridici ochii către cer. smerenie și rugă mută. dacă oamenilor din jurul tău le este sete, oferă-le apă dacă poți. nu te apuca să sapi o fântână monumentală demnă de columna lui Traian. altminteri când vei termina fântâna, vei află că ei au murit de mult. cel mai înalt zenit mi se pare din fundul unei prăpăstii, de unde te așteaptă și cel mai greu drum. cel mai ușor drum este acela
ORIGINALITATE CU ORICE PREŢ? de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350823_a_352152]