426 matches
-
3. Linii cu viteză mare pe trasee existente și noi: 3.01 - București - Craiova - Vinju Mare - Porțile de Fier ÎI. de la Craiova, traseu nou 3.02 - București - Constantă, traseu nou 3.03 - București - Brașov, prin amenajarea traseului existent pana la Comarnic. Sectorul Comarnic - Brașov, traseu nou 3.04 - București - Faurei - Galați 3.05 - Episcopia Bihor - Cluj-Napoca - Sighișoara - Brașov - București. Dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente. NOTĂ: Reprezentarea grafică a principalelor lucrări cuprinse în
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
cu viteză mare pe trasee existente și noi: 3.01 - București - Craiova - Vinju Mare - Porțile de Fier ÎI. de la Craiova, traseu nou 3.02 - București - Constantă, traseu nou 3.03 - București - Brașov, prin amenajarea traseului existent pana la Comarnic. Sectorul Comarnic - Brașov, traseu nou 3.04 - București - Faurei - Galați 3.05 - Episcopia Bihor - Cluj-Napoca - Sighișoara - Brașov - București. Dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente. NOTĂ: Reprezentarea grafică a principalelor lucrări cuprinse în prezența anexă
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
C.F. București - Total 2.700.000 1. București - Craiova stația Videle km 49+800-51+800 200.000 2. București - Pitești Titu - Fusea km 50+839-52+436 200.000 3. București - Predeal Câmpina - Gura Beliei km 96+000-105+500 300.000 Comarnic - Predeal km 111+415-140+000 700.000 4. București - Giurgiu Comana - Daia km 29+000-56+000 500.000 5. București - Tîrgoviște Târgșoru Nou - Zalhanaua �� km 23+366-26+100 300.000 6. Buda - Slănic Plopeni Sat - Poiana Slănic km 21+300-21
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
și Nera, alcătuiți din roci cristaline și calcare, cu altitudini sub 700 m; conțin minereu de cupru; - Munții Aninei, situați în vest, cu înălțimi de 600 - 1 000 m, alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului), peșteri (Comarnic); - Munții Dognecei, situați în vest, cu altitudini reduse, alcătuiți din roci magmatice și cristaline; culmile sunt netede, iar pe văi s-au format defilee (Bârzava). DE REȚINUT Carpații Occidentali se caracterizează prin: mozaic petrografic; fragmentare a reliefului; altitudinile cele mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
industrie care realizează o gamă variată de produse, ce pot fi grupate în câteva subramuri: a) industria lianților, respectiv prelucrarea calcarelor și a marnelor pentru a obține: • ciment, în foarte multe întreprinderi, repartizate pe întreg cuprinsul țării, după necesitățile locale: Comarnic, Bârsești Târgu Jiu, Medgidia, Bicaz, Turda, Chiștag etc.; • var, de asemenea cu foarte multe întreprinderi: Câmpulung, Constanța, Turda, Brașov etc.; • ceramică (pe bază de argile): - ceramică pentru construcții (cărămizi, cărămizi refractare, țigle etc.), în foarte multe centre, repartizate pe întreg
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Apostoli din Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele Doamnei din Rarău, Detunatele din Munții Apuseni etc.); peșterile, prezente mai ales în Munții Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pierd în timpul procesului tehnologic alterează puritatea atmosferei, distrug vegetația, peisajul, dându-i un aspect mohorât, alungă fauna, atacă pădurile, clădirile și monumentele pe care se depun. Unele din aceste surse se găsesc în zone turistice precum: Bicaz - Cheile Bicazului, Câmpulung, Comarnic, etc. Una din posibilitățile de reducere a poluării aerului o constituie realizarea unor șosele de centură în cazul aglomerărilor urbane. Conform Directivei UE privind calitatea aerului, aglomerate sunt orașe cu peste 250.000 locuitori. Un număr de 9 localități din
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante fresce interioare, Cisnădioara (1223), Cisnădie, Gura RÎului (sec. XVIII, cu pictură), Rășinari (1750, cu pictură originală), Turnu Roșu (1653, ctitor Matei Basarab) (jud. Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni, ambele cu pictură) CÎineni (5 biserici), Racoviță (1819-1820), Titești, Perișani (cu pictură interioară și exterioară), Horezu (5 biserici, cu pictură În: Hurezu, Bălănești, Romanii de Jos, Ursan), Costești (4 biserici, În satele: Pietreni, Costior
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Județul Hunedoara); Baia de Aramă, Obelisc al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu - 1877 și 1916-1919, Ponoarele, satul Gărbăneasa - 1913 și 19161919 și Șovarna, satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr, Rășinari - Mausoleul lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
astăzi astfel de formații, cum ar fi cele din județele: Brașov - 1, Caraș-Severin - 3, Gorj - 2, Prahova - 1, Sibiu - 2 și VÎlcea - 4. Repartiția acestora este următoarea: Fundata (Brașov); Cornereva, Marga și Obreja (Caraș-Severin); Runcu (DÎmbovița); Runcu și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și Călimănești (VÎlcea). Un real interes pentru turiștii individuali dar și pentru cei În grup Îl stîrnesc formațiile de dansuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și bîlciurile de veche tradiție, atrag
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic (Cernica - 26 locuri), Azuga (40 locuri) județul Prahova , Olănești (236 locuri), Călimănești (Căciulata - 102 locuri, Seaca (170 locuri), Horezu (70 locuri), Județul Vâlcea. Taberele de elevi, constituite În general din vile, deci preluate de la unele stațiuni balneare și de odihnă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Merlea, Mădălina, Maria Edy, Mihaela, Nisi, Maria, Iulia, La Fănică, Olimpia, Popa, Pascu State, Radu, Sofia, Samuel (Poiana Țapului), Viorica, Văleni (Poiana Țapului); - complexe turistice: Izvorul cu Păstrăvi, Gura Diham și Cochet (Poiana Țapului); - motel: Danielle; - cabane: Alexandru, Doina, Vlad. COMARNIC. - m. arh.: Casa Anica Burghez; - m. arh.: Casa Bediceanu, Casa Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică Peticilă, Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția; - m. arh.: Biserica fostului schit Vespezi cu turnul clopotniță
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
n-am făcut și contrariul. O mare grijă în minus, în locul unei fericiri obsedante care devine imposibilă. Cea mai minunată iubire nu consolează pe nimeni. Această idee odată admisă, nimic nu ne mai poate decepționa. Incident la Conferința populară de la Comarnic. Duminică, 7 martie Politica nu este altceva decât o atenuare a războiului civil (Paul Adam27). 8 martie Înmormântarea mătușii Eliza. 12 martie Sosirea la București. 13 martie Parastas pentru mătușa Eliza. Marți, 18 martie Înapoiere la Comarnic. Sâmbătă, 22 martie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Conferința populară de la Comarnic. Duminică, 7 martie Politica nu este altceva decât o atenuare a războiului civil (Paul Adam27). 8 martie Înmormântarea mătușii Eliza. 12 martie Sosirea la București. 13 martie Parastas pentru mătușa Eliza. Marți, 18 martie Înapoiere la Comarnic. Sâmbătă, 22 martie Vizită la Posada a unui francez, domnul d'Astier de la Vigerie. Prezenți: Philippe S. și Dodel. Râdem de insistența "complimentelor" acestui tânăr. Îmi spune că sunt la fel de frumoasă ca Nathalie Lettelier, cea mai frumoasă femeie din Franța
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
33. Conversație. Vorbește despre tinerețea lui. Vineri, 9 aprilie Data înfloririi brândușelor la Posada. Brândușe albe. Singurătate. Soacra mea34 urmează să sosească mâine. 10 aprilie Sosirea soacrei mele. Noaptea de Paști. Slujba de noapte la mănăstirea Lespezi între Posada și Comarnic. M. Bibescu (Arc-en-ciel). Marți, 13 aprilie Sosirea la Posada a prințului Carol 35, viitor rege al României. Are 15 ani și jumătate. Preceptorul lui îi vorbește despre germani. Tinerețe ridicolă, intimidantă, delicată. Mâinile lui lungi și roșii care tremură puțin
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o făcuse celebră, îmi spunea ieri, arătându-mi hainele care rămăseseră de la el după moartea sa: Am păstrat și asta, un aparat pe care l-a purtat după o operație. Era un obiect înspăimântător. 21 aprilie Vizita prințului imperial la Comarnic (dar nu mai departe, programul nu cuprinde și Posada). Privesc pantofii pe care i-am purtat la o petrecere. Erau de lac negru, strălucitori și tocurile semănau cu niște mici urne funerare. 22 aprilie Prințul imperial la Buftea. (Acolo germanii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
îi spuse: Tot timpul calc pe nevinovatele tale picioare. La care el răspunse cu o mutră hazlie: Nu știu dacă sunt nevinovate, dar sunt mari. Toate aceste mici amănunte mi-l readuc puternic în memorie. Când am ajuns în gara Comarnic, în timpul primirii, nu am încetat să-l compar cu ceilalți doi prinți germani (dintre care unul este vechiul meu prieten), întotdeauna atât de stângaci, de timizi, de reținuți, cu o similitudine în gesturi care uneori devine aproape ridicolă. De ce oare
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
acestea, greu de exprimat. Mi-ar plăcea ca pentru aceste însemnări să folosesc note muzicale. Mi-ar părea mai ușor. Dar pentru că nu știu cum să fac și pentru că ar fi imposibil, voi spune doar că pe covorul de flori de la gara Comarnic, o dalie de mătase pe care o purtam pe rochie a căzut. Prințul de România a ridicat-o, mi-a cerut-o, apoi, în glumă, a pus-o la butonieră. Tânărul cu caschetă englezească s-a năpustit asupra florii, a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ce a putut spune prințul sau ce a putut lăsa el să se înțeleagă pentru ca regina, al cărei caracter expansiv și romantic îl cunoșteam, să meargă până la a-mi telegrafia? Duminică, 25 aprilie Se vroia ca să merg la gară, la Comarnic, la Sinaia sau la Predeal, dar nu am fost. La ce bun? Totul nu e decât un vis, nu am să mă las prinsă în mrejele lui. Sunt de o sensibilitate bolnăvicioasă. Încerc să mă vindec ori de câte ori îmi dau seama
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a spus că o să te provoace la duel pentru mine. De data asta ne-am oprit să vedem totul pe drum, nu am mai mers în grabă, ca atunci când ai fost tu în vizită. Am plecat la ora zece din Comarnic, în spatele mașinii regelui și reginei, și ne-am întors la Castelul Peleș abia la ora 9.30 seara. Telegramă de la ea vorbind despre el. Telegramă de la el primită în 2 septembrie 1909 Mulțumesc, draga mea prietenă. Voi scrie într-una
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
grădină, să danseze pe muzică populară cântată la vioară, foarte agreabilă. Contelui S. i-au plăcut foarte mult toate costumele acelea frumoase și priveliștea stranie. I-am povestit cum ai dansat și tu cu fetele, în piața din fața gării, la Comarnic, și a râs cu plăcere. Apoi ne-am întors cu mașina la Sinaia și l-am dus pe contele S. să-și scrie numele în cartea de oaspeți de la Peleș și Pelișor. La cină au venit mătușa-verișoara ta și prințesa
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Lecram-Marcel), jocurile de cuvinte, o întreagă retorica a complicității, conferă o dimensiune ludica acestei corespondențe ce proiectează o lumină nouă asupra marelui mistic al prieteniei care a fost Marcel Proust. între 19081913, Martha Bibescu își părăsea spre vară conacul de la Comarnic; prinții Bibescu o așteptau la Paris, unde se străduiau să realizeze cele mai fericite « conjuncții », întâlniri cu adevarat magice. După lectură celor Opt raiuri pe care i le adusese Emanuel, Proust răspunsese, spre disperarea prințesei, printr-o epistola în versuri
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
cea de cuie, sârmă și nituri. Femeile și fetele de pe Valea Proviței se ocupau cu țesutul și cusutul. Aceste îndeletniciri devenise o sursă de existență pentru numeroase femei rămase văduve după primul război mondial. La Breaza (pentru cusături) și la Comarnic (pentru țesături) s-au înființat cooperative care au preluat această muncă. Aici erau angajate cu contract sau ca salariate multe femei ale comunei noastre. III 3. EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI În „Monografia comunei Provița de Jos” se află o statistică
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
procentuali ai următorului centru industrial al țării, dar și ai regiunii cu valorile cele mai mari. Astfel, pentru Timișoara, aceste valori sunt: 3,7% / 2,4% / 4,7% / 4,2%, iar pentru regiunea Valea Prahovei (Ploiești, Câmpina, Teleajăn, Brazi, Moroeni, Comarnic, Azuga, Sinaia, Bușteni): 16,1% / 7,6% / 5,9% / 14,3%. În cazul capitalei, industria de transformare este preponderentă. Dacă Înainte de Primul Război Mondial aveam de-a face, În cazul capitalei, aproape exclusiv cu industrie ușoară (care presupune spații de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]