426 matches
-
este amplasată la o altitudine absolută de 354m și 10m altitudine relativă în versantul drept al Dealului Cărnipoaia din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o diferență de nivel de 7,5m. Dacă intrarea în peșteră se face prin
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
este amplasată la o altitudine absolută de 354m și 10m altitudine relativă în versantul drept al Dealului Cărnipoaia din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la vale prin Cheile Carașului. Peștera are două intrări la o diferență de nivel de 7,5m. Dacă intrarea în peșteră se face prin intrarea superioară sub
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
numele fondatorului biospeologiei, Emil Racoviță, nume dat de către V. Sencu si St. Negrea în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
în anul 1970. Părerile speologilor privind modul de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
de formare a peșterii diferă. Unii sunt de părere că a fost formată de către râul Caraș iar alții de către pârâul Comarnic prin străpungerea hidreologică a dealului Cărnipoaia și pătrunderea sa în subteranul vârfului Comarnic prin Peștera Exploratorii 85. Astfel râul Comarnic și-ar fi creat ieșirea de izvor ascendent cu un debit de 80 litri/secundă în aval de intrarea inferioară a Peșterii Racoviță. Peștera se compune dintr-o succesiune de săli legate prin galerii mai largi și mai înalte în
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
Munții Aniniei, situați în vestul României, fac parte din grupul Munților Banatului. Au înălțimi de 600-1.000 m, sunt alcătuiți din calcare în care s-au format chei (Carașului) și numeroase peșteri, precum Peștera Comarnic. fac parte din marea unitate a Munților Banatului fiind situați în partea de vest a lor. În decursul timpului acești munți au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atașați Munților Semenic. În prezent această unitate muntoasă, în cadrul limitelor
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
(n. 21 mai 1967, Craiova - d. 8 decembrie 2014, Amman, Iordania) este un om de afaceri din Galați, care deține companiile Celule Electrice Băilești, Galgros Galați, Vulturul Comarnic și Mecanica Rotes Târgoviște. Averea omului de afaceri era estimată la 70 milioane de euro în anul 2006. Chelu este acționar la câteva zeci de firme, fiind printre cei mai mari proprietari de spații comerciale din Galați. mai deține casa
Cătălin Chelu () [Corola-website/Science/312977_a_314306]
-
contribuția sa hotărâtoare, iată că și evenimentele spirituale existente în trecut pe Valea Tismanei și Valea Jiului ne îndreptățesc să afirmăm că și viața religioasă s-a dezvoltat în Țara Românească mai întâi aici, sub poalele Carpaților Meridionali, de la Orșova la Comarnic și mereu în paralel cu viața politică a poporului român. La nord de Hotel Lainici, la circa 1 km, se află Gara CFR Lainici. Mai la nord, se regăsește o clădire - aflată astăzi în degradare - a Oficiului Vamal dintre Regat
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
tiplic/3e.htm). „Culmea este că presa s-a dus, în urma apariției cărții, în valea Milcovului și a găsit acolo mai întâi zeci de familii care se cheamă Coman. Pe urmă, în restul țării, avem mai multe localități Coman, Comana, Comarnic. Dar nu numai astea. Sunt multe alte nume, de care noi nu mai știm. Satele din jurul Bucureștilor care se cheamă Tâncăbești sau Bărcănești vin de la un fost mare proprietar cuman, pe care-l chema Tâncabă sau Barcan. De asemenea, orientaliștii
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
face parte din complexul de peșteri prezente în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul industriei materialelor de construcții se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce și se prelucrează la București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
persistat de-a lungul timpului . Tricolorul a fluturat, conform unor descrieri de epocă, pentru prima oară, la 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic-Prahova). Astfel, arborarea de către francezul Al.Vaillant și slugerul Angelescu, însoțiți de țăranii și ciobanii din Comarnic, a tricolorului ca „drapel național al Principatelor Române . Basarabia, însă, pentru o perioadă de mai mult de 100 de ani (1812-1917), când teritoriul dintre Prut și Nistru se află sub dominație rusească, a fost privat de a avea drapel . În
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
(n. 29 iunie 1950, orașul Comarnic, județul Prahova - d. 5 octombrie 2008, Sinaia) a fost un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" (2001-2004, a fost ultimul comandant al Armatei 1 și Reprezentant Militar al României la
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
îndeplinit funcția de comandant al Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu" (2001-2004, a fost ultimul comandant al Armatei 1 și Reprezentant Militar al României la NATO și Uniunea Europeana. s-a născut la data de 29 iunie 1950, în orașul Comarnic (județul Prahova). După absolvirea, în anul 1969 (ca șef de promoție), a Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie din Sibiu, fiind avansat la gradul de locotenent la 23 august 1972
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
a 150 de ani de la înființarea Artileriei Române Moderne. Este autor al cărții ” Parteneriatul Strategic dintre România și SUA”, publicată în 2002. A fost decorat cu numeroase ordine și medalii. Duminică, 5 octombrie 2008, în urma vizitei la casa părintească din Comarnic, de care s-a simțit legat o viață întreagă, i s-a făcut dintr-odată rău și a suferit un infarct. A încetat din viață în seara aceleiași zile, în jurul orei 22, ultima suflare dându-și-o în apropierea locurilor
Cornel Paraniac () [Corola-website/Science/311902_a_313231]
-
30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș a fost reziliat. Autostrada București-Brașov este primul din cele două sectoare ale autostrăzii. Acesta are o lungime planificată de și va lega orașele București, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Predeal și Brașov. Ruta pe care o va străbate este una dintre cele mai solicitate de pe întreaga secțiune de drumuri naționale, având și o deosebită importanță economică și turistică. În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
putea fi finalizat până în 2014; la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017. Porțiunea Comarnic-Brașov urmează să aibă , din care de poduri și viaducte, de tuneluri și costurile estimate erau de 1,2 miliarde de euro. Porțiunea dintre Comarnic și Brașov urma a fi construită de un consorțiu format din firmele Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets și Aktor, lucrările trebuind să înceapă din luna februarie 2010. Contractul cu consorțiul Vinci-Aktor prevedea concesionarea administrării acestei porțiuni pe
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
prin concesiune în 2012, dar toate tentativele din acel an și din următoarele trei au eșuat. La începutul lui 2016, autoritățile încercau să demareze proiecte pentru capetele acestui tronson, precum și pentru realizarea unor șosele de centură pentru orașele Bușteni și Comarnic. Din rațiuni constructive, proiectul a fost împărțit în opt segmente, după cum urmează: Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele și pasajele autostrăzii, reprezintă o premieră pentru România. Acestea au o lungime de și o greutate de , pentru producția unei singure
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Prahova, în Muntenia. Aria naturală se întinde în nord-vestul județului Prahova (în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ102L care leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit între anii 1968-1971, pe valea râului Doftana. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
partea a doua a festivității pe o scenă În aer liber situată În Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia limba română a fost omagiată prin poezie, cântec și dans de către soliști vocali, ansambluri și grupuri folclorice din Întreaga țară: „Floricica” de la Comarnic, „Mugurelul” al Colegiului Economic „Virgil Madgearu” din Ploiești, județul Prahova, „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor din Ploiești, „Româncuța” din comuna Cumpăna, județul Constanța, „Doina Dobrogei” din Medgidia, județul Constanța, „Dor vânătoresc”, comuna Vânători, județul Neamț, „Doruleț”, comuna ștefan cel Mare, județul
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
4 persoane (525). Nu se mai păstrează arhitectura tradițională în construcția noilor locuințe decât parțial. Cladirile mai vechi au însă o linie arhitectonică specifică zonei subcarpatice înalte, cu elemente ornamentale de traforaj în lemn, elemente întâlnite și în arhitectura orașului Comarnic. Multe asemenea clădiri se întâlnesc în satul Poiana Vărbilău dar cea mai reprezentativă, este clădirea în care funcționează sediul Romtelecom din Vărbilău declarată Monument de Arhitectură (sec. XIX)- Situată în partea de nord a zonei industrial agrare a județului Prahova
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
pe teritoriile administrative ale orașelor Predeal și Râșnov și pe cele ale comunelor Bran și Moieciu), în cea nordică a județului Dâmbovița (pe teritoriul comunei Moroeni) și în cea nord-vestică a județului Prahova, pe teritoriile administrative ale orașelor Azuga, Bușteni, Comarnic și Sinaia; în imediata apropiere a drumului național DN1 care leagă capitala țării de municipiul Brașov. a fost creat odată cu promovarea și dezvoltarea turismului, ca măsură de prevenire a procesului de exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
în amestec, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, stepe, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea alpina și continentală a nord-vestului Munților Călimani, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor și include ariile protejate: Cheile Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
află în valea Prahovei, în nord-vestul județului. Localitatea sa principală se află pe malul stâng al Prahovei, în vreme ce pe malul drept există mai multe dintre localitățile rurale componente. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]