640 matches
-
și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul altuia sau lovituri cu pumnii; c) faza de luptă corp la corp propriu-zisă, când combatanții urmăresc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
VI.1.3. Atitudini de suferință determinate de boală și situația de bolnav Atitudinile de suferință determinate de boală și situația de bolnav au fost studiate în relație cu tipul de personalitate și sintetizate după cum urmează (Athanasiu A, 1983): Atitudinea combativă, proprie pacienților cu o personalitate caracterizată prin echilibru psihic și robustețe, permite o bună adaptare la realitate; Resemnarea, atitudine caracteristică bolnavilor cu personalitate evitantă, cu stări depresive, dezinteresați; Refugiul în boală, datorită beneficiilor secundare, apare la pacienții cu "personalitate pitiatică
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului - se regăsește cu deosebire în aportul teoretic al lui C. Noica (Agonia Helladei, Sinteza religioasă, Gândirea unui condamnat la moarte, Cine se smerește) și în câteva discuții combative: Noua spiritualitate (Stelian Mateescu), Peisajul generațiilor tinere (Petru Comarnescu), Caracteristicile secolului (Octav Șuluțiu). Este de consemnat ca o contribuție prețioasă numărul 87/1929, consacrat artei moderne, cu opinii coordonate de Petru Comarnescu și aparținând lui Mattis Teutsch, Victor Brauner, Miliței
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
perfectul singurătății, scrisoarea deschisă către Nicolae Ceaușescu și jurnalul perioadei în care scriitorul a fost prigonit și a făcut greva foamei în vederea obținerii expatrierii. Publicistica propriu-zisă, din anii ’90, este de atitudine politică și civică, de atitudine morală mai ales, combativă și intransigentă, în majoritate polemică, nu rareori pamfletară, violentă chiar, însă în limitele urbanității. Vădit este că T. se singularizează prin faptul că intervențiile lui au aerul legitimității și autenticității depline, nu lasă impresia înregimentării gregare sau a unei ralieri
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
a comodității de judecată contemporană, fie că se situează tradițional, fie că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu estetic, opus cu vioiciune și tinerețe multiplelor confuzii ale valorilor; în sfârșit, dialectică sprintenă, combativă, de spadasin, căruia nu îi este necunoscută nici o dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit individualist și critic, un estet care nu dă altă valoare artei
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Meisner, Stuttgart, 1922, vol. I, p. 355. </ref>. Convorbiri similare a purtat și regele Carol I, În martie același an, cu ocazia unei vizite la Berlin. Șeful Marelui Stat Major austro-ungar, generalul von Beck, s-a arătat sceptic În privința capacității combative a armatei române și n-a ascuns faptul că ar fi preferat mai degrabă neutralitatea României decât alungirea periculoasă a unui front pe care românii n-ar fi fost capabili să-l apere singuri. În planurile sale operaționale von Beck
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
au produs o agresivitate și mai mare. Un alt studiu s-a ocupat de relația dintre ostilitatea unei țări (față de țările Învecinate) și tipul de sporturi practicate. S-a dovedit că În societățile de tip beligerant se practicau sporturi mai combative. Iată deci, că agresivitatea dă naștere la agresivitate mai degrabă decât o Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un caracter catarctic. Totuși există și circumstanțe În care exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reușită, reținere de la marea luptă cu oboseală. Pregătirea psihologică atentă și continuă constituie o necesitate în care spiritul combativ deosebit, dăruirea totală și dorința de a învinge reprezintă cheia succesului. II.5. Pregătirea teoretică În procesul de educare a tinerilor, pregătirea teoretică se desfășoară paralel cu instruirea și are un rol important. Transmiterea și însușirea sistemului de cunoștințe generale
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din punct de vedere psihopatologic acest tip este dominat de aspectul fanatic și cverulent. Personalitatea paranoiacă submisivă corespunde tipului de personalitate fanatică ternă, descrisă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă modern prin substanță, un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic, și trimite la modelul american, în ipostaza lui accesibilă, mai atrăgătoare. Structural combativ și netimorat de conveniențe, scriitorul procedează, apărându-și ideile, la lansarea unei lungi diatribe la adresa criticii literare din epocă. Opiniile proprii sunt incluse și într-un grupaj de comentarii cu privire la Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, Adrian Marino, Al. Piru
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
între 6 septembrie 1859 și mai 1870, 1 noiembrie 1872 și 25 decembrie 1879, 13 noiembrie 1880 și martie 1881, 30 august 1882 și 6 aprilie 1888. Apariția fragmentată se explică prin desele suspendări pe care le-a provocat atitudinea combativă și intratabilă a redactorului și proprietarului, ziaristul I.G. Valentineanu. Alături de el au participat la redactarea R., pentru diverse perioade de timp, I.A. Comăneanu și N. Coculescu. Și între aceste limite cronologice periodicul a apărut neregulat, schimbându-și uneori și
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
mari), ca și N. Davidescu, Adrian Maniu - autori proteiformi, abordând și proza, și teatrul, și critica, nu numai literară, ci și plastică și dramatică -, Ion Vinea, Al. Iacobescu ș.a. Lor li se adaugă, în 1913, F. Aderca, foarte activ și combativ, intrând în polemică, pe marginea existenței simbolismului românesc, cu Ion Trivale, iar mai târziu, în 1914, vin la revistă Mihai Săulescu și G. Bacovia. Grupul redacțional se sudează în anii premergători primului război mondial și datorită unor întâlniri săptămânale, ce
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
cărei redacție (coordonată de Ștefan Bănulescu) oniricii ar fi fost puternic reprezentați. Lider al grupului (autoinstituit și recunoscut tacit de ceilalți, care câteodată îi ironizează cordial accesele de autoritarism prin apelativul „caid”) e Dumitru Țepeneag, alături de Leonid Dimov, mai puțin combativ, însă înzestrat cu prestigiul conferit de vârstă, de talent și de erudiție. Cei doi se manifestă ca principali teoreticieni ai curentului literar pe care se străduiesc să îl acrediteze - numit, pentru evitarea oricăror confuzii cu alte formule literare care au
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
din misiunile pe care clasa muncitoare o are de desăvârșit, este și curățirea terenului social al țării de buruienile boierești și Îndepărtarea primejdiei unui salt din partea lăcustelor apusene. Ascuțirea vigilenței se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a creia premisele progresului artei sovietice și acela de a da «o bază solidă teoretică, criticii artistice, de a determina linia de luptă (Ă) pentru spiritul de partid, pentru principialitate de idei și de conținut a artei». Aceeași linie combativă trebuie să fie urmată și de critica noastră. Este, Însă, unanim Înțeles acest lucru? Se pare că-i aprobat, mult mai entuziast decît aplicat În practică. În recenziile pe care le citim de la o zi la alta, În coloanele gazetelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viața românească, nr. 10, oct. 1949. 1950 DOUĂ ANIVERSĂRI Înainte de a aborda problemele literare ale anului, să Încercăm să intrăm În atmosfera generală a preocupărilor și obsesiilor lui, enumerând câteva dintre ideile de referință, abordate În presă cu patos revoluționar, combativ și de către scriitori. În acest sens, câteva titluri sunt edificatoare: Cifrele vorbesc despre oamenii vii (Petru Dumitriu, Flacăra, nr. 7, 18 febr.). 1 Daruri și poeme pentru Stalin (J. Popper, Viața românească, nr. l).l Libertate pentru Alfredo Varella!(Petru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bună măsură refacerea țării, și deci independența ei, marchează o cotitură radicală În activitatea uzinei. Acțiunile dușmanului sunt tot mai dejucate (Ă). Rolul de motor transformator l-a avut Partidul Comunist prin membrii săi cei mai devotați, activiști hotărâți și combativi - figuri de primul plan pe care romanul le scoate În relief. Directorul uzinei - Pavel Ilie - cei șase activiști trimiși de la Comitetul Central, În frunte cu Dumitru Matei, În fine, comuniștii ridicați din sânul muncitorimii locale - aceștia sunt cei care pun
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În plină și rapidă descompunere. Cazul Însă tinde să devie din ce În ce mai puțin numeros. Poeții au Început să capete o tot mai serioasă dragoste de lucrurile concrete, ei preferă să viseze deasupra documentelor vii și visul lor incită la acțiune, e combativ și mobilizator, cu unele excese. (Suntem departe deci de «tonul elegiac» pe care-l constata un recenzent al poeziei păcii, ori acolo unde acesta se Întâlnește avem de a face cu un accident). Lirismul lor a câștigat În adâncime. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]